Connect with us
"
"

Social

VIDEO / Cum vorbim despre Găgăuzia?

Publicat

pe

PE SCURT

La 24 iunie, Moldova.org a lansat o serie de emisiuni în care părinții, bunicii sau copiii vor vorbi și explica unor altora ce este toleranța, cum au loc protestele, despre feminism, Transnistria, propagandă, democrație și alte subiecte actuale.

În această emisiune bunelul îi vorbește nepoatei despre UTA Găgăuzia, cum s-a format, ce înseamnă ea și cum sunt oamenii de acolo.

PE LUNG

Buneii Patriciei trăiesc în Găgăuzia. Acolo își petrece vacanțele și acolo are mulți prieteni. Ea consideră că toți copiii din Moldova sunt la fel și se joacă la fel și nu înțelege de ce unii vor ca unele părți ale Moldovei să fie separate. Ce îi spune bunelul Petru despre cei din UTA Găgăuzia, aflați în acest episod.

Emisiunea „Cum vorbim despre..?” va avea șapte episoade. Emisiunile vor ajuta publicul să înțeleagă importanța lansării discuțiilor pe teme de interes public în familie. Vor ajuta adulții să găsească timp și să se pregătească cu informații pentru ca cei mici, dar și bătrânii din familia lor să înțeleagă mai ușor termenii vagi din spațiul public și să îi responsabilizeze să devină cetățeni implicați, să aleagă sursele de informare și să pună la îndoială informațiile pe care le obțin prin intermediul presei politizate.

Acest proiect este susținut de Internews Moldova.

Educație

Moldova.org lansează proiectul „Cum să fii un tată mai bun? Explicăm”

Publicat

pe

De către

Care este rolul tatălui în familie și, în special, în viața copilului?

Cum poate fi prezent, ce greșeli să evite? Cât de mult este influențat viitorul adult de exemplul tatălui?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, i-am invitat pe Adriana Boros, educatoare parentală, și Moşnoi Maxim, psihoterapeut, să ne ajute.

Fii pe fază, în curând lansăm proiectul „Cum să fii un tată mai bun? Explicăm”, care va conține interviuri cu specialiști, reportaje cu tații din ziua de azi și alte materiale la acest subiect.

Teaser

Care este rolul tatălui în familie și, în special, în viața copilului? Cum poate fi prezent, ce greșeli să evite? Cât de mult este influențat viitorul adult de exemplul tatălui?Pentru a răspunde la aceste întrebări, i-am invitat pe Adriana Boros, educatoare parentală, și Moşnoi Maxim, psihoterapeut, să ne ajute.Fii pe fază, în curând lansăm proiectul „Cum să fii un tată mai bun? Explicăm”, care va conține interviuri cu specialiști, reportaje cu tații din ziua de azi și alte materiale la acest subiect 👨‍👨‍👦👨‍👨‍👧👨‍👨‍👧‍👦👨‍👨‍👦‍👦

Geplaatst door Moldova.org op Donderdag 7 mei 2020

Citește mai departe

Social

Tratarea coronavirusului acasă, experiența unei familii cu trei copii

Publicat

pe

De către

În Republica Moldova, tratamentul la domiciliu a persoanelor infectate cu COVID-19, dar cu simptome ușoare a început abia pe 10 aprilie 2020. Printre primii care au urmat această strategie se află soții Iulia și Sergiu Morozan, din Sângera. Timp de 20 de zile, aceștia și-au monitorizat atent temperatura corpului, respirația și alte simptome. Dar cea mai mare preocupare a fost să nu-și molipsească mama și cei trei copii. Ieri au fost vizitați de „mascați”, doi medici voluntari, bine echipați, și le-au fost prelevate probe repetate.  

 2 dintre primii 135

Iulia, 25 de ani, și Sergiu, 33 ani, sunt căsătoriți, iar casa lor răsună de vocile celor trei copilași ai lor – Damian, Xenia și mezinul Cosma (4, 3 și, respectiv, 2 ani). Iulia este studentă în anul IV la Filologie, iar Sergiu lucrează la o stație PECO. Alături de mama lui Sergiu, care locuiește în aceeași curte cu ei, cei cinci se află în carantină de pe 10 aprilie, când au venit rezultatele testelor – pozitive.

Enlarge

28619325_1376983182407546_1998770952899076364_o
Iulia Morozan (foto din arhiva personală)

Iulia a dezvoltat simptome prima, dar le-a ignorat, crezând că sunt legate de o altă problemă de sănătate. Când, pe 9 aprilie, și lui Sergiu i-au apărut simptome, soții s-au mobilizat. „Când am văzut că am făcut deja ambii febră, ne-am îngrijorat și am hotărât să facem testul la o clinică privată”, povestește Iulia. Nu aveau timp să aștepte evoluții mai proaste. Sunt părinții a trei copii și locuiesc în aceeași curte cu mama lui Sergiu, și ea în grupul de risc. În plus, Sergiu trebuia să iasă la muncă și nu ar fi vrut să-și pună colegii de la stația PECO în pericol. 

Citește și cum are loc tratamentul la domiciliu în Italia și Spania

Iulia și Sergiu nu au stat mult pe gânduri, au anunțat medicul de familie, s-au programat la testare, s-au echipat cu mască și mănuși, au achitat câte 350 de lei pentru test și au lăsat medicii să preleve probele biologice. 

Sergiu, gospodărind prin curte

Pe 10 aprilie au primit emailul cu vestea proastă. „Plângeam. Era catastrofă. Nu vă pot exprima cum mă simțeam. Mai mult mi-era frică pentru copii”, spune Iulia. Exact în aceeași zi Ministerul Sănătății RM a dat startul tratamentului la domiciliu. Astfel, Iulia și Sergiu s-au regăsit printre cele 135 de persoane care au început tratamentul acasă. Ieri, 30 aprilie, numărul lor era de 723, dintre care 696 persoane au fost testate.

Odată cu anunțul, a urmat procedura standard. Medicul de familie le-a prescris tratamentul – și le-a transmis pe telefon indicațiile care trebuiesc urmate. Suplimentar, soții Morozan au consumat multe ceaiuri cu ghimbir și miere și, pentru efect sigur, prafuri efervescente cu paracetamol și vitamina C. Protocolul aprobat de Minister, care le-a fost trimis soților de către medicul lor de familie, spune că antibioticele și analgezicele sunt strict interzise. Astfel, medicul le-a prescris bolnavilor paracetamol și vitamina C.

La un pas până la 112

Până nu demult, Iulia era foarte sceptică în privința stărilor de depresie despre care auzea la televizor. „Mi se părea o glumă. Dar am simțit-o pe pielea mea și vă spun că e o catastrofă. Asta într-adevăr există în societatea noastră!”, accentuează Iulia. 

„Vreo trei zile ne-a fost mai greu. Ambii am avut febră ridicată până la 39,5. La copii nu s-a manifestat deloc, dar soacra a făcut și ea febră două zile”, spune Iulia. Deși, pentru ca folosesc aceeași bucătărie, șansele de infectare erau destul de mari, soacra Iuliei a reușit să nu se infecteze. Acum pune toate meritele pe umerii remediilor naturale pe care le aplică toată viața. 

După ce le-a trecut febra, soții au început să se simtă tot mai bine. Totuși, la a 14-a zi de tratament, a venit al doilea val.

„În caz că starea noastră se agrava, trebuia să chemăm ambulanța.” Momente în care Iulia era gata să apeleze la serviciul 112 nu au lipsit. Problemele neurologice de care suferă de ceva timp îi îngreunau lupta cu virusul. Avea accese de tuse. Atunci, medicul i-a permis să bea calmante pe bază de ierburi. „Psihologic eram la pământ. Abia acum îmi revin. Și medicul m-a ajutat foarte mult, mai ales psihologic”, recunoaște Iulia.

 Cum să le explici copiilor că nu au voie să te pupe?

Cea mai mare provocare, de-a lungul celor 20 de zile de tratament la domiciliu, a fost să-i țină pe copii cât mai departe de ei. Cum să le spui copiilor să păstreze distanța de la părinți, să nu-i îmbrățișeze, să nu-i pupe? „Mămica are buba, pe mama o doare, nu se poate”, le spunea Iulia. Încerca să nu se apropie de ei, dar fără ca ei să creadă că părinții nu-i iubesc. Obișnuiți să stea mereu în preajma mamei și a tatei, Damian, Xenia și Cosma s-au trezit într-o situație complet nouă pentru ei. Sergiu și Iulia au pus jucăriile în centrul camerei, ca cei mici să fie alături, dar cât mai departe de patul lor. Mama lui Sergiu a fost de mare ajutor – le găsea mereu activități afară sau în casa ei. Mare salvare a fost și curtea casei, unde copiii au putut să petreacă mult timp în aer liber. 

În pofida stărilor prin care a trecut, Iulia se bucură că nu a fost nevoie de internarea lor. „Știam că e posibil să ne interneze împreună. De asta-mi era cel mai mult frică, să se molipsească de la noi…” 

Chiar dacă peste gard locuiesc două persoane infectate cu COVID-19, vecinii tinerei familii continuă să fie sceptici în privința acestui virusului și cred că nu este cu nimic diferit de o simplă răceală. Aceștia le permit copiilor lor să se apropie de gard și să comunice cu cei trei copilași ai Iuliei și ai lui Sergiu. „Eu văd diferența dintre răceală și virusul ăsta. Febra, apăsarea în piept, durerile. Este diferență”, spune Iulia. Nici alte falsuri care circulă online nu i-a ocolit. Iulia recunoaște că îi este frică de antele 5G, dar nu cunoaște prea multe despre ele.

 Vizita „mascaților”

 Ieri Iulia și Sergiu au fost vizitați de „mascați”, cum le spune în glumă femeia, din cauza echipamentului pe care-l poartă pentru a se proteja de virus. „Ne-au telefonat cu o oră înainte de a veni. Noi nu mai aveam răbdare! Au venit 2 medici de la policlinica din orășelul nostru și alți doi medici echipați care ne-au colectat probele doar din gură. Cei din urmă purtau câteva perechi de mănuși și le dezinfectau permanent”, povestește Iulia.

Procedura a durat foarte puțin. După ce au fost prelevate probele, soții Morozan au închis ușa la casă, medicii și-au adunat echipamentul în pungi și au plecat. „S-a observat o stare de grijă pe fețele lor. Am înțeles că nu e de glumit. Copiii un pic s-au speriat, doreau să se ascundă la etajul II, însă i-am sustras cu desenele animate”. 

 Astăzi, Iulia și Sergiu urmează să afle rezultate testelor.

Citește mai departe

Social

Pandemia, un pas în urmă pentru feminism. Și în Moldova treburile casnice cad pe umerii femeilor

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Echilibrul dintre viața personală și cea profesională a fost mereu o provocare pentru multe femei, iar unele progrese în domeniul egalității de gen făcute în ultimii ani par să fie anulate de noua pandemie.

The Guardian scrie despre Dusti Arab, mamă a doi copii din Portland, statul Oregon din SUA. Femeia povestește că virusul i-a distrus mica afacere, o agenție de marketing: „E un dezastru”, spune Arab.

Soțul ei, care în mod normal lucra într-un birou din centrul Portlandului, va lucra de acasă cel puțin pentru următoarele două săptămâni, dar acest lucru nu rezolvă problemele familei. „El se descurcă minunat și mă ajută cu plimbările și transportul copiilor, dar acest lucru va cădea în mare parte pe umerii mei”, a declarat aceasta.

PE LUNG

Dusti Arab este una dintre milioanele de femei care vor avea mult mai mult lucru domestic pe timpul pandemiei. 

The Atlantic scrie și despre inegalitățile economice dintre bărbați și femei, care vor fi și mai mari după criza economică provocată de virus. Închiderea școlilor și a grădinițelor face ca îngrijirea copiilor să treacă de la munca plătită la cea neplătită. Coronavirsul distruge pactul încheiat de multe cupluri în care ambii parteneri aveau venituri economice: putem să lucrăm ambii, pentru că altcineva are grijă de copiii noștri. Acum, cuplurile vor trebui să decidă cine își va asuma acest rol.

Vă sună cunoscut? Deși nu avem încă date oficiale referitoare la repartizarea  muncilor domestice pe timpul pandemiei, se pare că și femeile din Moldova au luat asupra lor o mare parte dintre aceste sarcini: gătitul, curățenia, îngrijitul copiilor și altele.  

Am stat de vorbă cu câteva femei de la noi pentru a afla cum s-a schimbat viața lor odată cu instaurarea carantinei. 

Irina, o mamă a trei copii de 4, 13 și 17 ani, este profesoară de artă teatrală. Spune că săptămâna aceasta e mai ușor: „fetița care este la liceu are ore online. Deci de dimineață i se dau sarcini și nu stă cu nasul în telefon. Cea mică este la grădiniță, unde tot i se dau anumite sarcini, dar am epuizat deja toate materialele. În acest timp eu tot fac lecții online. Ne vine greu. Facem online până și bazinul. Tata este programator și lucrează în altă odaie. Este stresant. Tu trebuie să ai grijă de toate, dar soțul mă ajută. Astăzi de exemplu el a gătit o supă. Totuși, aproape la fiecare oră, pentru că suntem toți în casă, se deschide frigiderul. Copii cer ceva să ronțăie. Mai este ceva, când era un regim obișnuit, o supă gătită, putea liber să fie consumată și a doua zi. Veneai de afară, de la lucru sau de la școală, graniță, și se mânca totul. Acum, copiii vin la tine și spun: mamă ești acasă. Vreau plăcinte,sau copturi, iar mama trebuie să facă”. 

Luminița, angajată în sistemul public, mamă a doi copii, spune că acum trebuie să gătească mult mai des. 

„Copiii, imediat ce a fost declarat regimul de carantină, au revenit acasă. Dacă simt că mi s-a împovărat viața? Dar întotdeauna cea mai mare parte a grijirilor casnice îmi revenea mie. Acum totuși, trebuie să dedic mai mult timp gătitului. Trebuie de făcut mai des mâncare și încă să te gândești ce bucate să gătești. Pentru că aceleași bucate a doua zi nu te prea trage să le pui pe masă. Acest regim a picat înaintea sărbătorilor de Paști, iar acum ai de făcut ordine, spălat, aranjat. Este greu pentru că toți membrii sunt în aceeași locuință și vrei-nu vrei, dar dezordine se face mai des și astfel ai de aranjat mai des”.

Toate intervietale au recunoscut că regimul de carantină este greu de suportat, mai ales în cazurile când toți membrii familiei sunt izolați într-un spațiu închis, fără posibilitatea de a merge prea mult afară. Copiii apelează cel mai des la verificatul temelor la mămici, iar atunci când și-au făcut temele mămicile cel mai des sunt cele care trebuie să le ofere celor mici spațiul de joacă. 

În același timp, foarte multe familii din Republica Moldova au unul dintre părinți plecat peste hotare. Femeile care se vedeau nevoite să-și crească copiii de unele singure până acum, după explozia coronavirusului nu pot beneficia nici de suportul oferit de școli, grădinițe sau cei apropiati.

Ana, angajată la o fabrică și mamă a doi copii de 1 și 11 ani, are soțul plecat în Israel și se descurcă de una singură. 

„Este greu să faci unul și același lucru în fiecare zi. Speli, ștergi praful. Vrei, nu vrei dar îți găsești singură de lucru câte ceva. Copii fac dezordine și întorc casa pe dos. Este greu în primul rând  din punct de vedere psihologic. Când băiatul mergea afară era mai ușor. Acum în fiecare zi, copilul cere prăjituri, învârtită sau plăcinte. Soțul de peste hotare, când vorbim la telefon, glumește: băiete, tu atâta aluat n-ai mâncat de când ești tu! Și toate mămicile cu care vorbesc îmi zic: o să ieșim  din carantină ca niște chifle. Stând în casă, îți zici: ia să mai spăl și să ascund niște haine de iarnă, să-mi fac ordine din casă. Și parcă tot ce nu ai reușit să faci până acum, le faci acum – speli, gătești, faci ordine. Și cel mai greu este că oricât nu ai face ordine și nu ai aranja în casă în câteva ore totul este la fel, ca până la curățenie”.

Și Nadia Darie, jurnalistă din Republica Moldova, spune pe Facebook că nu prea mai are timp liber în aceste zile.

Svetlana Andrieș, coordonatoare programe UN Women Moldova, a menționat că pandemia de COVID-19 afectează disproporționat și mai mult femeile. Aceasta în condițiile în care și până acum aceste sarcini erau duble pentru femeile de la noi. Situația creează presiuni psihologice, fizice și morale, la care femeile, în special mamicile cu mai mulți copii, trebuie să le facă față. „Familia necesită multă atenție, iar recomandarea mea este ca femeile să implice în treburile casnice și partenerii și să convină asupra partajării sarcinilor casnice”, a menționat ea. Sarcina casnică a fost completată și cu asigurarea procesului de învățământ de la distanță. Aceasta pentru că mamele trebuie să-și asume rolul de educatoare,  profesoare, ș.a.

În opinia Svetlanei Andrieș sunt mamele singure. Atunci când trebuie să meargă la magazin ca să cumpere alimente sunt nevoite să-și lase copiii nesupravegheați. În acest caz, recomandarea ar fi să apeleze la vecini. „Pentru că avem un fel de stereotipuri în ceea ce privește răspunderea la solicitările comunitare. Atunci când avem o bucurie, o împărtășim cu toții din preajmă, dar în situații dificile ezităm să apelăm, dar și să ajutăm atunci când cei din preajmă au nevoie de ajutor”, a menționat Svetlana Andrieș.  

În plus, din propria experiență, experta spune că munca de la distanță a făcut ca numărul orelor de muncă să crească. „Sfatul ar fi să echilibrăm viața profesională cu cea personală. Pentru că încă nu am învățat să divizăm orele de muncă în condițiile în care lucrăm de acasă, se întâmplă cazuri când ora de muncă se termină seara târziu”, a menționat ea.

Totodată, Svetlana Andrieș a relatat că UN Women Moldova lucrează la realizarea unui sondaj, care va avea loc pe parcursul a două-trei săptămâni, care va arăta inegalitățile dintre  activitatea femeilor și cea a bărbaților în această perioadă, dar și va identifica care sunt necesitățile ambelor sexe.

Conform studiului „Bărbații și egalitatea de gen din Republica Moldova”, realizat la cererea Centrului de Drept al Femeilor, ponderea bărbaților care, actualmente, se ocupă zilnic de îngrijirea copiilor este foarte mică. Conform relatărilor bărbaților, aceasta este o activitate realizată de obicei sau întotdeauna de parteneră. Totuși 1/4 dintre bărbați consideră că participă în egală măsură la îngrijirea copilului, pe când doar 15,7% dintre femei au semnalat acest fapt, ceea ce înseamnă că deși unii bărbații au declarat că participă la îngrijirea copilului, ei percep îngrijirea într-un mod diferit. Cu toate că unii bărbați au menționat că au fost învățați în familiile de origine să realizeze unele activități în cadrul gospodăriei, totuși împărțirea responsabilităților în familiile/cuplurile nou create relevă aspectele familiei tradiționale. Astfel, responsabilitățile femeii se referă la spălarea hainelor, prepararea mâncării șii curățenia casei. Responsabilitățile ce țin de cumpărarea produselor alimentare și achitarea facturilor sunt realizate împreună, iar bărbațiii, cel mai frecvent, în cadrul familiei rămân cu responsabilitatea de a realiza reparațiile minore ale casei.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate20 de ore în urmă

Plasma convalescentă, eficientă sau nu în lupta cu COVID-19? Rezultatele spitalelor noastre

PE SCURT Cetățenii care au depășit infecția de COVID-19 continuă să doneze plasmă convalescentă pentru persoanele în stare gravă cu...

ExterneO zi în urmă

Pacientul care a văzut marea, după 50 de zile în spital

După aproape două luni de spital, Isidre Coreea este unul dintre pacienții care s-a putut bucura de mare, alături de...

SocialO zi în urmă

4 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 223 de cazuri noi. Bilanțul persoanelor infectate ajunge la 9 018

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Prea devreme? Ce cred medicii despre relaxarea restricțiilor

PE SCURT După aproape trei luni de luptă intensă cu COVID-19, o bună parte din statele europene au anunțat relaxarea...

Justiție2 zile în urmă

Un vlogger român a instigat la viol. S-a lăsat cu revolte, contracte pierdute și anchetă penală

PE SCURT Un vlogger popular din România, cu peste 850 de mii de abonați pe Youtube, a rămas fără contracte,...

Social2 zile în urmă

3 iunie 2020: COVID-19, PE SCURT: 247 de cazuri noi de infectare

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social3 zile în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930