Un studiu arată că tinerii de astăzi lucrează mai puțin în weekenduri decât generațiile precedente

Young students registering for classes at college campus

PE SCURT

Proporția adolescenților care lucrează în weekenduri s-a redus aproape la jumătate în ultimele două decenii, pentru a se concentra pe educație. Aceasta este concluzia făcută de un studiu britanic.

De asemenea, tinerii de astăzi tind să-și înceapă cariera mai târziu, în comparație cu generațiile precedente.

PE LUNG

Rata de ocupare a copiilor între 16 și 17 ani cu locuri de muncă în weekend a scăzut de la 48% în 1997-99 la 25% în 2017-19, potrivit cercetărilor din think-tank-ul Resolution Foundation, transmite independent.uk.

Chiar și în rândul tinerilor între 16 și 17 ani cu un loc de muncă part-time, orele muncite în timpul săptămânii au scăzut de la 9 la 8 în ultimii 20 de ani.

Cu mult mai puțini adolescenți lucrează acum casieri, lucrători poștali, ambalatori și îmbuteliatori.

În general, aproximativ unul din 12 (8%) adulți din Marea Britanie nu au lucrat niciodată pe zi în viața lor, ceea ce reprezintă o creștere de 52% din 1998.

Majoritatea (60%) dintre cei cu vârsta cuprinsă între 16 și 64 de ani care nu au avut niciodată un loc de muncă sunt studenți tineri, a constatat studiul.

De asemenea, s-a înregistrat o scădere a studenților universitari cu un loc de muncă. Studenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 19 ani sunt cu 25% mai puțini angajați decât la începutul anilor 2000.

Laura Gardiner, directoare de cercetare la „Resolution Foundation”, a declarat că tinerii de astăzi își vor încheia viața profesională la o vârstă mai târzie decât generațiile anterioare. Potrivit cercetătoarei că este de înțeles de ce ei vor să-și înceapă vârsta profesională mai târziu. 

„Dar această lipsă de experiență de muncă poate crea probleme pe termen lung, în special dacă se lovesc de alte repere de viață, cum ar fi maternitatea sau starea de sănătate”, a menționat specialista.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.