Connect with us
"
"

Social

Un primar și-a trimis subalternii să ia prânzul timp de o lună în cantinele școlare

Publicat

pe

PE SCURT

Primarul orașului Kazan (al optulea oraș ca mărime din Rusia) a emis un ordin, prin care funcționarii primăriei, dar și consilierii locali vor fi obligați, timp de o lună, să ia prânzul în cantinele școlare din oraș. În acest mod edilul vrea să verifice calitatea alimentelor din instituțiile de învățământ.

„Trebuie să aflăm unde există probleme, unde nu există suficiente încăperi, locuri, unde există încălcări”, a spus Ilsur Metșin. Astfel, angajații executivului local, dar și aleșii locali vor trebui să mănânce la prânz, achitând 69 de ruble (1,05 dolari) – atât costă prânzul în școlile din Kazan pentru elevii din clasele 5-11.

PE LUNG

Primarul, citat de presa rusă, a menționat că funcționarii „vor repartiza” între ei toate 162 de școli. „ Astfel, toată luna mai, de luni până sâmbătă, vom lua prânzul în cantinele școlărești. Funcționarii vor merge cu câte 69 de ruble în buzunar, fără a anunța în prealabil,  în cantinele școlare și vor mânca acolo”, a spus primarul.

În multe regiuni din Rusia, elevii din familiile cu venituri mici primesc mese gratuite în școli. La începutul lunii mai, o locuitoare din orașul Volgograd, Lilit Petrosean, a plasat un mesaj pe site-ul Change.org, în care care a menționat că alimentația gratuită în școli este foarte diferită față de cea plătită și a făcut un apel de a stabili o rație unică pentru toți elevii. Ministerul Educației din Rusia, potrivit lui Kommersant, a promis că va efectua o inspecție a alimentației  școlare în toată Rusia.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Social

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Publicat

pe

De către

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare a fost înregistrat la 31 ianuarie. Mulți au învinuit autoritățile ruse că ascund numărul real de infectați pentru a demonstra că se descurcă mai bine decât toate țările europene care aveau tot mai puține locuri libere în spitale. Când numărul cazurilor a depășit câteva sute, autoritățile s-au văzut nevoite să întocmească o bază de date și să anunțe o serie de restricții.

„Dacă la început cu toții percepeam pandemia ca pe o glumă, mai târziu ne-am schimbat părerea când am văzut ce se întâmplă în celelalte țări”, povestește Victor Gnatiuc, moldovean stabilit în Sankt Petersburg. El spune că prima reacție a autorităților la răspândirea pandemiei a fost să le spună oamenilor să stea o săptămână acasă. „Lucrau doar uzinele alimentare. În rest, era liniște în jur. Toți stăteau în case”, își amintește bărbatul. Ulterior, săptămâna de stat acasă a fost prelungită cu altele două, apoi încă una și în țară a fost anunțată stare de urgență. Au fost închise hotarele, școlile și grădinițele, centrele comerciale, întreprinderile mici și mijlocii. Cu toate acestea, numărul celor infectați cu COVID-19 creștea zilnic. Au început să se contamineze și angajații sistemului medical. Unii dintre ei s-au plâns de lipsa echipamentelor de protecție corespunzătoare, iar trei au decedat în circumstanțe ciudate: alunecând și căzând peste geam, de la etaj. 

Pandemia în Rusia

Cum arată pandemia în alte țări, aflăm aici.

Geplaatst door Moldova.org op Dinsdag 14 juli 2020

Victor Gnatiuc povestește că la mijlocul primăverii a „făcut cunoștință” și el cu COVID-19. „Două săptămâni a durat tratamentul”, povestește el. Dacă în primele zile avea puțină febră și se simțea slăbit, în ziua a noua și a zecea de tratament avea frisoane și crampe musculare. Nici nu mai avea poftă de mâncare. „Am mai fost răcit, dar niciodată nu a durat decât vreo trei zile. Acum a fost mai grav. Timp de două zile mă simțeam atât de rău… Stăteam cu telefonul în mână că în caz de ceva să sun la ambulanță”, își amintește el. Când a revenit la fabrică, râde că toți se uitau la el ca la o barză neagră. „Important e să-ți dai seama că nu e o boală venerică sau e ceva rușinos. Da, te-a ajuns, te-a infectat, te-ai tratat. Poate că ai căpătat o careva imunitate și pe urmă te simți bine, dar ai nevoie de ceva timp ca să treci de bariera aceasta psihologică și după ce o treci redevii un membru normal al societății”, spune Victor. 

La începutul lunii mai, autoritățile ruse au decis ca oamenii să poarte măști în spațiul public. Ulterior, a fost introdus un program de plimbări pentru locuitorii Moscovei. Aceștia având posibilitatea să iasă din case de trei ori pe săptămână, între orele 9:00 și 21:00. La începutul lunii iunie au fost anulate mai multe restricții. Pe 5 iunie, autoritățile din Moscova au spus că cea mai severă perioadă de restricții a rămas în urmă. Au fost deschise saloanele de frumusețe, sălile de sport, piscinele și terasele. La 3 iulie, Rusia a început negocierile cu alte țări pentru deschiderea frontierelor. Acum oamenii poartă măști doar în spațiile închise și în transportul public, fără să uite să păstreze distanța de 1m. 

În aceste cinci luni de pandemie, în Rusia au fost înregistrate circa 714 mii de infectați cu COVID-19, dintre care peste 11 mii au decedat.  

Citește mai departe

Social

Gherman Pântea, primarul de Chișinău, care a reconstruit oraşul Odessa

Publicat

pe

De către

Unul dintre protagoniştii Unirii Basarabiei cu România la 1918, Gherman Pântea, s-a născut pe 13 mai 1894, în comuna Zăicani, județul Bălţi. A fost primar de Chişinău de trei ori, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost edil al orașului Odessa. Potrivit istoricilor, întreaga viaţă şi activitate ale lui Gherman Pântea se caracterizează „printr-o îmbinare permanentă între mit şi realitate”. Destinul său a inclus în mod curios înrolarea în armata ţaristă în primul război mondial, iar apoi votarea Unirii Basarabiei cu România, numirea în calitate de primar de Odessa de către Ion Antonescu și apoi salvarea de la moarte de către un mareșal sovietic.

S-a născut în familia unui avocat. A urmat şcoala medie din Glodeni şi o şcoală cu profil pedagogic la Cetatea-Albă. O perioadă activează în calitate de profesor. În timpul primului război mondial a fost recrutat în Armata Imperială Rusă, unde a fost decorat cu Ordinul Sfântului Gheorghe. În anul 1916, Gherman Pântea îndeplinea funcţia de translator în statul major al armatei IV, la Roman, pe frontul român.

O nouă etapă în viaţa lui începe odată cu revoluţia rusă din februarie 1917. Se întoarce la Chișinău, unde este unul din inițiatorii Congresului Ostaşilor Moldoveni, la care este ales în calitate de membru al Biroului de organizare al Sfatului Ţării – primul parlament basarabean. Interesant este că pentru aprobarea congresului, Pântea pleacă la Petrograd pentru a se întâlni cu Alexandr Kerenski, şeful guvernului provizoriu rus, dar s-a întâlnit şi cu Vladimir Lenin.(Timpul.md).

La 27 martie 1918 a votat pentru unirea Basarabiei cu România. Din partea judeţului Bălţi a fost ales deputat în Sfatul Ţării. În primul guvern al Basarabiei autonome – Consiliul Directorilor Generali al Basarabiei, ocupă funcţia de Şef al Directoratului Militar.

 La începutul anilor 20 îşi continuă studiile la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. După absolvire a făcut parte din Camera Deputaţilor. 

A deţinut de trei ori funcţia de primar al oraşului Chişinău (1923, 1927–1928 și 1932). Pe perioada mandatului său sunt construite mai multe şcoli, iar în aprilie 1928, la împlinirea a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România, a fost inaugurat monumentul lui Ştefan cel Mare. Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național Mihai Eminescu remarca la un moment dat că în perioada sovietică se spunea că teatrul a fost construit în anii 1953-54 de doi arhitecți sovietici, ceea ce nu e adevărat. Clădirea Teatrului Național din Chișinău era deja ridicată în anii 30, lucru datorat primarului Pântea, care a reușit să convingă Consiliul municipal să aloce 40 de milioane lei pentru construcția acestuia.

După anexarea Basarabiei (iunie 1940) de către autorităţile sovietice Gherman Pântea se refugiază în România.

 În timpul celui de-al doilea război mondial deţine funcţia de primar al oraşului Odessa (1941-1944). A fost numit primar de mareşalul Ion Antonescu în urma unei întâlniri din gara 

Chişinău. Venise într-un oraş care suferise distrugeri mari în urma unui asediu de câteva luni. Istoricul Iurie Colesnic scrie în culegerea „Basarabia necunoscută” că, timp de trei săptămâni, Pântea a reuşit să pună în funcţiune staţia electrică, să pornească uzinele, să reconstruiască edificiile şi parcurile, reparând inclusiv celebrele scări din Odessa, să redeschidă Universitatea şi Opera. „El a ştiut să jongleze foarte abil între militarii români, militarii germani şi partizanii sovietici, fiind o autoritate civilă care a renăscut Odessa din ruine şi în timp de război i-a dat o viaţă mai înfloritoare decât putea să-şi imagineze acest oraş portuar“, menționează autorul (Adevarul.ro). A alocat fonduri importante pentru populaţia săracă a Odessei, fapt pentru care era foarte apreciat de odessiţi, care îl numeau „naş papaşa”. I-a ajutat pe mulţi, inclusiv pe sora mareşalului sovietic Tolbuhin, Elena Rudenko. Aceasta avea nevoie de o intervenție chirurgicală complicată, pe care medicii timpului refuzau să o facă. Atunci, la insistența lui Pântea, renumitul Pavel Ceasovnikov a fost de acord să facă procedura chirurgicală, salvându-i astfel viaţa Elenei Rudenko (Historia.ro).

Din 1944 Pântea se mută la Bucureşti. A fost arestat şi judecat în repetate rânduri, iar în 1946 dosarul lui a fost clasat, la cererea Comisiei Aliate de Control şi, personal, a preşedintelui acesteia – nimeni altul decât mareşalul sovietic Tolbuhin, care i-a mulţumit astfel fostului primar al Odessei pentru că i-a salvat sora de la moarte.

A decedat în circumstanțe misterioase la 1 februarie 1968 la București. Ieşind dintr-un local de lângă casă, pe care îl frecventa adesea, a căzut brusc pe stradă şi a murit.

Citește mai departe

Social

Pandemia, un pas în urmă pentru feminism. Și în Moldova treburile casnice cad pe umerii femeilor

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Echilibrul dintre viața personală și cea profesională a fost mereu o provocare pentru multe femei, iar unele progrese în domeniul egalității de gen făcute în ultimii ani par să fie anulate de noua pandemie.

The Guardian scrie despre Dusti Arab, mamă a doi copii din Portland, statul Oregon din SUA. Femeia povestește că virusul i-a distrus mica afacere, o agenție de marketing: „E un dezastru”, spune Arab.

Soțul ei, care în mod normal lucra într-un birou din centrul Portlandului, va lucra de acasă cel puțin pentru următoarele două săptămâni, dar acest lucru nu rezolvă problemele familei. „El se descurcă minunat și mă ajută cu plimbările și transportul copiilor, dar acest lucru va cădea în mare parte pe umerii mei”, a declarat aceasta.

PE LUNG

Dusti Arab este una dintre milioanele de femei care vor avea mult mai mult lucru domestic pe timpul pandemiei. 

The Atlantic scrie și despre inegalitățile economice dintre bărbați și femei, care vor fi și mai mari după criza economică provocată de virus. Închiderea școlilor și a grădinițelor face ca îngrijirea copiilor să treacă de la munca plătită la cea neplătită. Coronavirsul distruge pactul încheiat de multe cupluri în care ambii parteneri aveau venituri economice: putem să lucrăm ambii, pentru că altcineva are grijă de copiii noștri. Acum, cuplurile vor trebui să decidă cine își va asuma acest rol.

Vă sună cunoscut? Deși nu avem încă date oficiale referitoare la repartizarea  muncilor domestice pe timpul pandemiei, se pare că și femeile din Moldova au luat asupra lor o mare parte dintre aceste sarcini: gătitul, curățenia, îngrijitul copiilor și altele.  

Am stat de vorbă cu câteva femei de la noi pentru a afla cum s-a schimbat viața lor odată cu instaurarea carantinei. 

Irina, o mamă a trei copii de 4, 13 și 17 ani, este profesoară de artă teatrală. Spune că săptămâna aceasta e mai ușor: „fetița care este la liceu are ore online. Deci de dimineață i se dau sarcini și nu stă cu nasul în telefon. Cea mică este la grădiniță, unde tot i se dau anumite sarcini, dar am epuizat deja toate materialele. În acest timp eu tot fac lecții online. Ne vine greu. Facem online până și bazinul. Tata este programator și lucrează în altă odaie. Este stresant. Tu trebuie să ai grijă de toate, dar soțul mă ajută. Astăzi de exemplu el a gătit o supă. Totuși, aproape la fiecare oră, pentru că suntem toți în casă, se deschide frigiderul. Copii cer ceva să ronțăie. Mai este ceva, când era un regim obișnuit, o supă gătită, putea liber să fie consumată și a doua zi. Veneai de afară, de la lucru sau de la școală, graniță, și se mânca totul. Acum, copiii vin la tine și spun: mamă ești acasă. Vreau plăcinte,sau copturi, iar mama trebuie să facă”. 

Luminița, angajată în sistemul public, mamă a doi copii, spune că acum trebuie să gătească mult mai des. 

„Copiii, imediat ce a fost declarat regimul de carantină, au revenit acasă. Dacă simt că mi s-a împovărat viața? Dar întotdeauna cea mai mare parte a grijirilor casnice îmi revenea mie. Acum totuși, trebuie să dedic mai mult timp gătitului. Trebuie de făcut mai des mâncare și încă să te gândești ce bucate să gătești. Pentru că aceleași bucate a doua zi nu te prea trage să le pui pe masă. Acest regim a picat înaintea sărbătorilor de Paști, iar acum ai de făcut ordine, spălat, aranjat. Este greu pentru că toți membrii sunt în aceeași locuință și vrei-nu vrei, dar dezordine se face mai des și astfel ai de aranjat mai des”.

Toate intervietale au recunoscut că regimul de carantină este greu de suportat, mai ales în cazurile când toți membrii familiei sunt izolați într-un spațiu închis, fără posibilitatea de a merge prea mult afară. Copiii apelează cel mai des la verificatul temelor la mămici, iar atunci când și-au făcut temele mămicile cel mai des sunt cele care trebuie să le ofere celor mici spațiul de joacă. 

În același timp, foarte multe familii din Republica Moldova au unul dintre părinți plecat peste hotare. Femeile care se vedeau nevoite să-și crească copiii de unele singure până acum, după explozia coronavirusului nu pot beneficia nici de suportul oferit de școli, grădinițe sau cei apropiati.

Ana, angajată la o fabrică și mamă a doi copii de 1 și 11 ani, are soțul plecat în Israel și se descurcă de una singură. 

„Este greu să faci unul și același lucru în fiecare zi. Speli, ștergi praful. Vrei, nu vrei dar îți găsești singură de lucru câte ceva. Copii fac dezordine și întorc casa pe dos. Este greu în primul rând  din punct de vedere psihologic. Când băiatul mergea afară era mai ușor. Acum în fiecare zi, copilul cere prăjituri, învârtită sau plăcinte. Soțul de peste hotare, când vorbim la telefon, glumește: băiete, tu atâta aluat n-ai mâncat de când ești tu! Și toate mămicile cu care vorbesc îmi zic: o să ieșim  din carantină ca niște chifle. Stând în casă, îți zici: ia să mai spăl și să ascund niște haine de iarnă, să-mi fac ordine din casă. Și parcă tot ce nu ai reușit să faci până acum, le faci acum – speli, gătești, faci ordine. Și cel mai greu este că oricât nu ai face ordine și nu ai aranja în casă în câteva ore totul este la fel, ca până la curățenie”.

Și Nadia Darie, jurnalistă din Republica Moldova, spune pe Facebook că nu prea mai are timp liber în aceste zile.

Svetlana Andrieș, coordonatoare programe UN Women Moldova, a menționat că pandemia de COVID-19 afectează disproporționat și mai mult femeile. Aceasta în condițiile în care și până acum aceste sarcini erau duble pentru femeile de la noi. Situația creează presiuni psihologice, fizice și morale, la care femeile, în special mamicile cu mai mulți copii, trebuie să le facă față. „Familia necesită multă atenție, iar recomandarea mea este ca femeile să implice în treburile casnice și partenerii și să convină asupra partajării sarcinilor casnice”, a menționat ea. Sarcina casnică a fost completată și cu asigurarea procesului de învățământ de la distanță. Aceasta pentru că mamele trebuie să-și asume rolul de educatoare,  profesoare, ș.a.

În opinia Svetlanei Andrieș sunt mamele singure. Atunci când trebuie să meargă la magazin ca să cumpere alimente sunt nevoite să-și lase copiii nesupravegheați. În acest caz, recomandarea ar fi să apeleze la vecini. „Pentru că avem un fel de stereotipuri în ceea ce privește răspunderea la solicitările comunitare. Atunci când avem o bucurie, o împărtășim cu toții din preajmă, dar în situații dificile ezităm să apelăm, dar și să ajutăm atunci când cei din preajmă au nevoie de ajutor”, a menționat Svetlana Andrieș.  

În plus, din propria experiență, experta spune că munca de la distanță a făcut ca numărul orelor de muncă să crească. „Sfatul ar fi să echilibrăm viața profesională cu cea personală. Pentru că încă nu am învățat să divizăm orele de muncă în condițiile în care lucrăm de acasă, se întâmplă cazuri când ora de muncă se termină seara târziu”, a menționat ea.

Totodată, Svetlana Andrieș a relatat că UN Women Moldova lucrează la realizarea unui sondaj, care va avea loc pe parcursul a două-trei săptămâni, care va arăta inegalitățile dintre  activitatea femeilor și cea a bărbaților în această perioadă, dar și va identifica care sunt necesitățile ambelor sexe.

Conform studiului „Bărbații și egalitatea de gen din Republica Moldova”, realizat la cererea Centrului de Drept al Femeilor, ponderea bărbaților care, actualmente, se ocupă zilnic de îngrijirea copiilor este foarte mică. Conform relatărilor bărbaților, aceasta este o activitate realizată de obicei sau întotdeauna de parteneră. Totuși 1/4 dintre bărbați consideră că participă în egală măsură la îngrijirea copilului, pe când doar 15,7% dintre femei au semnalat acest fapt, ceea ce înseamnă că deși unii bărbații au declarat că participă la îngrijirea copilului, ei percep îngrijirea într-un mod diferit. Cu toate că unii bărbați au menționat că au fost învățați în familiile de origine să realizeze unele activități în cadrul gospodăriei, totuși împărțirea responsabilităților în familiile/cuplurile nou create relevă aspectele familiei tradiționale. Astfel, responsabilitățile femeii se referă la spălarea hainelor, prepararea mâncării șii curățenia casei. Responsabilitățile ce țin de cumpărarea produselor alimentare și achitarea facturilor sunt realizate împreună, iar bărbațiii, cel mai frecvent, în cadrul familiei rămân cu responsabilitatea de a realiza reparațiile minore ale casei.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie5 ore în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

Social7 ore în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social13 ore în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

AlegeriO zi în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

OpiniiO zi în urmă

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în...

Social2 zile în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică5 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031