Connect with us
"
"

Social

Un nou proiect de lege privind protecția datelor personale instituie restricții suplimentare pentru jurnaliști

Publicat

pe

Un nou proiect de lege cu privire la protecția datelor cu caracter personal, înregistrat în Parlament pe 22 noiembrie, ar putea restricționa și mai mult accesul mass-media la datele cu caracter personal de interes public, atenționează media-azi.md.

Potrivit documentului, jurnaliștii vor trebui să țină cont de mai multe cerințe la prelucrarea datelor cu caracter personal atunci când vor scrie despre anumite persoane, iar libertatea de exprimare și informare pot fi supuse restricțiilor în interesul securității naționale și din alte motive.

Proiectul a fost înregistrat de 15 deputați din fracțiunea PDM, printre care și președintele Parlamentului, Andrian Candu.

Proiectul prevede că, atunci când vor prelucra datele cu caracter personal, jurnaliștii vor trebui să respecte securitatea fizică și psihică a subiecților de date, drepturile și interesele lor. La definiții nu se specifică caracterul acestor interese.

Într-un alt articol este stipulat că libertatea de exprimare și informare pot fi supuse restricțiilor în interesul securității naționale, integrității teritoriale sau siguranței publice, pentru prevenirea dezordinii sau infracționalității, pentru protecția sănătății sau a moralei, pentru protejarea reputației sau a drepturilor altora, pentru prevenirea divulgării informațiilor primite cu titlu confidențial sau pentru menținerea autorității și imparțialității sistemului judiciar.

În opinia juristei Tatiana Puiu, reprezentanta Freedom House în Moldova, astfel de prevederi vor restricționa accesul mass-media la informația cu caracter personal de interes public.

Potrivit acesteia, autoritățile nu au ținut cont de faptul că în procesul de armonizare a cadrului legal național la cel european urmau să stabilească în mod clar exonerările şi derogările de la principiile generale ale protecţiei datelor cu caracter personal.

„Proiectul înregistrat în Parlament nu prevede excepțiile pentru mass-media la articolele cu privire la principiile aferente prelucrării datelor cu caracter personal” susține Tatiana Puiu, care mai spune că „în procesul de elaborare a proiectului nu s-a ținut cont de principiul transparenței, de opiniile experților și necesitățile jurnaliștilor și de realitățile mass-mediei din Republica Moldova. Nu poți să adopți o lege la standardele UE cu privire la protecția datelor cu caracter personal și să lași Legea privind libertatea de exprimare așa cum a fost adoptată acum 20 de ani”, a subliniat Puiu.

Sursa: Media-azi.md

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

A revenit la Chișinău după 30 de ani: Nu știu ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Elina Fuhrman (51 de ani) este o apreciată jurnalistă CNN care s-a născut în Uniunea Sovietică şi a emigrat în Statele Unite ale Americii în 1989. Într-un text emoţionant publicat de CNN, jea a povestit despre fuga din Moldova, dar şi despre sentimentele care le-a trăit atunci când în 2019 şi-a revizitat ţara natală după mai bine de 30 de ani. 

„De când mă țin minte, am tot încercat să le explic oamenilor de unde sunt. Americanii știu despre Uniunea Sovietică, dar au o idee vagă despre republicile care făceau parte din URSS. Atunci când spuneam că sunt rusoaică, nu mă simțeam autentică. Cu toate acestea, atunci când făceam trimitere la Moldova, țara în care am crescut, interlocutorii îmi răspundeau cu priviri goale. „Unde se află?, este întrebarea firească care urma.  Pe măsură ce treceau deceniile, nu mai eram sigură nici eu de locul de unde mă trag. Patria mea nici nu era pe hartă, când eram tânără și, în inima mea, mă simțeam ca un om fără casă”, scrie în materialul său Elina Fuhrman. 

PE LUNG

America este acum casa mea. Toată viața mea de adult mi-am petrecut-o în SUA. M-am căsătorit aici, mi-am crescut fiicele și mi-am trăit visul american. Cu toate acestea, îmi lipsea o parte din mine și nu știam unde să o găsesc. Asta a fost până într-o zi din 2019, când am primit un mesaj de la colegii mei de școală care mă rugau să mă întorc pentru o întâlnire cu absolvenții.

În spatele Cortinei de Fier

Era înfricoșător să revin în locul unde am crescut. Au trecut mai bine de 30 de ani și, din ce am citit din știri, în R. Moldova lucrurile nu mergeau tocmai bine. Este una dintre cele mai sărace, puțin vizitate și instabil politic țări din Europa. Mulți oameni pleacă. Dar asta e doar jumătate din istorie.

Era decembrie 1989. Abia implinisem 20 de ani când am fugit în Statele Unite, lăsându-mi părinții într-o țară care se afla în plin proces de prăbușire, imediat după căderea Zidului Berlinez.

Nu cunoșteam niciun suflet. Tot ce aveam erau 61 de dolari în buzunar, o mică valiză și dorința de a fi liberă. Catalizatorul evadării mele a fost faptul că am fost arestată pentru că am vândut o fustă de jeans. Știam că este ilegal să vinzi ceva în afara magazinelor de stat și că, dacă eram prinsă, riscam să petrec o bună parte de timp în închisoare, pentru „speculație” – comerț pentru propriul profit.

Aveam nevoie de bani pentru a cumpăra mâncare și am sperat că nu voi fi pedepsită, deoarece perestroika era în plină desfășurare. Dar când doi milițieni m-au luat și m-au interogat o zi întreagă, promițându-mi că-mi vor ruina viața, m-am speriat. Am fost eliberată după ce am dat mită, dar și am știut instinctiv că trebuie să găsesc un mod de a evada. Înțelegeam că odată ajunsă după Cortina de Fier, nu mai aveam cale întoarsă.

Oare nu ești curioasă?

M-am întors o singură dată în Chișinău, în anul 1992, pentru a-mi revedea părinții. Uniunea Sovietică nu mai exista, cel puțin pe hârtie, și am crezut nechibzuit că voi putea călători liber, cel puțin în Europa de Est, în această lumea nouă și curajoasă. La întoarcerea în SUA, am fost scoasă din trenul Chișinău-București și am fost ținută într-o celulă înghesuită la granița cu România. 

Dacă nu l-aș fi cunoscut, la o petrecere de câteva săptămâni înainte, la Washington, pe noul consilier pe securitate în Republica Moldova, probabil, aș fi rămas închisă pentru motivul că mi-am părăsit patria. „Nimic nu s-a schimbat, drăguțo!”, mi-a spus un polițist de frontieră după  eliberarea mea, la ordinul din miez de noapte al președintelui Republicii Moldova. Atunci m-am gândit că n-o să mă întorc niciodată. „Oare nu ești curioasă?”, mi-a scris unul dintre colegii de școală pe Facebook.

Nu mi-am văzut colegii  de clasă de la serata de absolvire, iunie 1986. Pe mulți i-am uitat, le-am  uitat numele și fețele. Nu am avut întâlniri cu absolvenții până când cineva a creat un grup pe Facebook și a început să-i adauge pe toți într-un grup pentru a ne reconecta. Suntem împrăștiați în toată lumea, dar în acest an  am împlinit cu toții 50 de ani și ideea de a ne revedea a părut grozavă pentru unii dintre noi.

Cum sî mă întorc într-un loc pe care l-am șters din memorie? O țară pierdută pe care am șters-o din memorie? Mi-am adus familia în SUA la mijlocul anilor 1990 și nu a rămas absolut nimeni în R. Moldova pe care aș putea să văd.

Turistă în propria țară

Provocarea de a-mi revedea casa din copilărie a fost una dintre cele mai îndrăznețe decizii pe care le-am luat vreodată. M-am înarmat cu un mic teanc de fotografii alb-negru, singurele momente care au rămas din viața mea de atunci, dar și cu memoriile mele și mai limitate. M-am pregătit cu nervozitate pentru călătorie.

Când avionul a aterizat la Chișinău, anxietatea mea s-a intensificat. „Este prima oară când vizitați Moldova?”, m-a întrebat vecinul. Aș putea spune că anxietatea mea era vizibilă și tot ce am putut să pronunț „prima dată într-o perioadă tare îndelungată”. Cu îngrijorare am transmis pașaportul meu amercian polițistului de frontieră și îi urmăreau privirea în timp ce îl examina , ulterior mi-a făcut semn să plec. 

Când am ieșit în oraș am nimerit direct în îmbrățișările colegilor mei care au venit să mă salute și atunci  temerile mele au dispărut. Călătoria mea cu mașina de la aeroport în oraș a părut ireală. Dacă nu erau colegii mei din copilărie nu cred că aș fi putut spune unde mă aflu. Noul nume al Moldovei se potrivește, deoarece Chișinăul nu arată ca nimic din ceea ce îmi amintesc.

Totul s-a transformat: alfabetul, banii, drapelul, îmbrăcămintea, panourile publicitare.

Supermarketurile și buticurile cu haine de brand au luat locul magazinelor de stat care vindeau propagandă și uniforme. Peste tot sunt șantiere, iar toată lumea vorbește la telefoane mobile. Poți să cumperi sushi, să mergi la un karaoke bar sau să mănânci un burger sau patiserie franceză.

Trecutul sovietic de care îmi amintesc este doar un mod de viață dispărut, o istorie veche, un film din arhive. Viața și copilăria pe care le țin minte nu mai există. Ceea ce găsesc aici este conexiunea cu colegii mei de școală, o familie mare despre care am zis cu mult timp înainte că nu o mai am.

Copilăria comunistă

Noi suntem copiii unei lumi dispărute și pe noi mereu ne vor uni experiențe profunde pe care nici măcar nu putem să încercăm să le explicăm copiilor noștri.

Doar noi știm cum e să crești îndoctrinat într-o ideologie rigidă doar pentru o a vedea cum se prăbușește în fața ochilor tăi de adult. Anii noștri de formare au coincis cu o schimbare a peisajului politic și cu colapsul ulterior al singurei lumi pe care am cunoscut-o.

Toți am fost crescuți ca tineri comuniști crezând că avem marele noroc de a locui în țara celei mai fericite copilării.

Am atins majoratul pe timpul „glasnosti” – reforma sovietică menită să ofere oamenilor mai multe libertăți și drepturi – și în această lume în plin proces de schimbare, noi luptam cpentru a  supraviețui. 

Noi am fost ultima generație care a crescut în spatele Cortinei de Fier.

În timp ce ne croiam drumurile în diferitele părți ale lumii, ne cream noi noi vieți și identități, cu toții am înțeles că vom rămâne pentru totdeauna prinși între două lumi. 

Dar ceea ce am descoperit, când ne-a întors în orașul natal, este sentimentul unei identități colective, o casă în interiorul fiecăruia dintre noi, o casă a copilăriei pe care noi toți am crezut că nu o mai avem.

Am revenit la Chișinău și m-am întrebat – ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu?

Nu am știut cum să răspund la această întrebare așa că i-am întrebat pe colegi. Am căzut de acord că totul este de nerecunoscut, dar schimbările din oraș nu se pot compara cu schimbările din interiorul nostru.

În timp ce am cutreierat într-un autobuz orașul natal și zonele din jur, ne-am simțit ca niște vizitatori într-un loc necunoscut, descoperindu-i secretele și învățând istoria-i scrisă recent.

Cea mai mare schimbare pentru mine a fost că, în inima mea, nu mă mai simțeam un om fără casă.

Citește mai departe

Social

Un locuitor al capitalei, amendat cu 3500 lei, după ce a instalat trei camere video în ograda sa. Ce s-a constatat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Un locuitor al capitalei a fost sancționat cu o amendă cu 3500 lei, după ce a instalat trei camere video în ograda sa. Sistemul de supraveghere era constituit din 3 dispozitive video instalate: în curtea comună cu unghiul de captare spre poarta de acces, pe un pilon din interiorul ogrăzii și, respectiv, pe un perete din exterior al locuinței.

Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a constatat că este vorba despre un caz ce ține de prelucrarea datelor cu caracter personal și de gestionare neconformă a sistemului de supraveghere video.

PE LUNG

Astfel, s-a constatat că raza de acțiune ale acestor dispozitive video  era una excesivă, în vizorul cărora intrau potențialii trecători, locuitorii aceleiași curți comune, precum și căile de acces spre alte apartamente, fără consimțământul acestora.

În plus, persoana fizică vizată nu a informat subiecții de date cu caracter personal – vecinii, vizitatorii, potențialii trecători, despre faptul prelucrării datelor cu caracter personal ale acestora prin intermediul mijloacelor de supraveghere video, mai exact – lipseau afișele de informare despre acest fapt.

De asemenea, aceasta a prelucrat date cu caracter personal prin sistemul video gestionat fără a fi notificat la CNPDCP.

Pe acest caz, CNPDCP a emis un proces verbal cu privire la contravenție, care ulterior a fost transmis instanței de judecată.

CNPDCP atenționează că persoanele fizice care au instalat sau au intenția de a instala dispozitive de supraveghere video în blocuri locative sau case de locuit sunt considerați operatori de date cu caracter personal și sunt obligați să respecte legislația din domeniul protecției datelor cu caracter personal.

Totuși, CNPDCP subliniază că sistemele de supraveghere video, care captează imagini din spațiul privat al operatorilor de date cu caracter personal, în scopuri personale sau familiale, sunt exceptate de la prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal și nu necesită a fi notificate la CNPDCP.

Citește mai departe

Externe

Taiwan este prima țară din Asia care a legalizat căsătoriile între persoanele de același sex

Publicat

pe

De către

Pe Scurt

Ieri, 17 mai, Parlamentul Taiwanului a votat proiectul de lege care legalizează căsătoriile între persoanele de același sex.

Pe Lung

Potrivit BBC News, parlamentul Taiwanului a adoptat proiectul de lege conform căruia căsătoriile între persoanele de același sex vor fi legalizate. Această lege va intra în vigoare imediat după ce proiectul de lege va fi semnat de către Tsai Ing-wen, prima femeie președintă a Taiwanului. Astfel, Taiwan va deveni prima țară din Asia care va adopta această inițiativă la nivel legislativ.

Enlarge

106995977_gettyimages-1144117825
Mai mulți activiști LGBT din Taipei au ieșit pe străzi pentru a celebra adoptarea legii.

Proiectul de lege a fost votat de către 66 deputați ai parlamentului, la doi ani după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional faptul că o căsătorie poate avea loc doar între un bărbat și o femeie. Judecătorii au cerut parlamentului ca timp de doi ani să introducă amendamentele necesare și să voteze noua lege.

Pe contul său de twitter, Tsai Ing-wen a postat următoarea declarație:

„Noi am făcut un pas mare pe calea egalității adevărate și am făcut din Taiwan o țară mai bună”. Tsai Ing-wen a susținut activ campania pentru legalizarea căsătoriilor gay. Legea va include permisiunea pentru familiile de același sex să adopte copii. Semnarea și adoptarea legii trebuie să aibă loc până la data de 24 mai.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

EconomieO zi în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

Cultură2 zile în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie3 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova3 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social4 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură4 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829