Connect with us
"
"

Social

Un cetățean al Indiei, reținut în R.Moldova. Urma să faciliteze tranzitarea ilegală a țării a sute de originari din India

Publicat

pe

PE SCURT

Un bărbat de 35 de ani, originar din India, a fost reținut în Republica Moldova pentru organizarea unei filiere de migraţie ilegală. Bărbatul, care deţine şi cetăţenia Republicii Moldova, percepea câte 3000 euro pentru serviciile de scoatere din ţară a cetăţenilor străini către țările Uniunii Europene.

Mai mult, acesta a declarat că urma să faciliteze tranzitarea ilegală a teritoriului Republicii Moldova a câteva sute de cetăţeni, originari din India.

PE LUNG

Reținerea a avut loc în cadrul documentării de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale în comun cu Centrul Antiterorist al SIS a activității infracţionale a unui grup de cetăţeni străini, organizatori ai unei filiere de migraţie ilegală către ţările Uniunii Europene, cu complici în Armenia, Italia şi Franța.

Faza iniţială a operaţiunii a demarat întru contracararea tentativei de scoatere ilegală din ţară, prin punctul de trecere a frontierei de stat Leuşeni-Albiţa, a unui cetăţean străin, originar din India, regiunea Punjab, fără ca acesta să deţină acte de identitate asupra sa.

Ulterior, a fost reţinut un alt cetăţean străin, venit recent în Republica Moldova în baza unei invitaţii, cu scopul de a fi transbordat ilegal spre Uniunea Europeană.

Totodată, în cadrul investigaţiilor a fost stabilit și organizatorul filierei de migraţie ilegală.

De menţionat că, suma totală pe care trebuia să o achite un cetăţean străin pentru a accede pe cale ilegală din India până în Uniunea Europeană se estima la 10 mii euro.

La data de 2 iulie, organizatorul filierei a fost reţinut, iar la domiciliul acestuia a fost desfăşurată percheziţie în cadrul căreia au fost ridicate mijloace băneşti, provenite din activitatea ilegală, înscrisuri şi transferuri bancare ale altor cetăţeni străini, care urmau să beneficieze de această reţea ilegală, precum şi alte acte de identitate, ce constituie probatoriu pe marginea cauzei penale.

Persoanele reţinute au fost plasate de comun cu BMA al MAI în custodie publică pe o perioadă de 30 de zile, iar organizatorul filierei de migraţie ilegală, pe teritoriul Republicii Moldova, a fost reţinut pentru 72 ore.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Educație

„Ultimul moldovean” în Norvegia

Publicat

pe

De către

Inspirat de voluntariat, Liviu Rotaru a trăit aventura vieții sale chiar lângă Polul Nord

Povestea lui Liviu Rotaru a început acum doi ani, pe când era elev în clasa a XII-ea la un liceu cu profil teatral din Chișinău. Îi mai rămânea să susțină examenele de bacalaureat și… să ia o decizie. De fapt, trebuia să aleagă între a studia filmul la o universitate din Londra sau la una din Germania, unde câștigase o bursă ce i-ar fi acoperit cam 80% din cheltuieli, ori să meargă pentru un an în Norvegia să descopere ce înseamnă educația non-formală. A optat pentru cea de-a doua șansă – una care s-a transformat în aventura vieții sale și pe care vă invităm să o aflați în continuare chiar așa cum ne-a fost povestită de „ultimul moldovean în Norvegia”.

Curajul de a renunța… la bursă

Eram în ultimele luni de liceu. Trimisesem deja dosarul la mai multe universități din Marea Britanie și din Germania, și obținusem burse ce-mi acopereau 80% din costuri. Mi-am dat seama însă că este cam greu să-mi plătesc celelalte 20%, care însemnau cheltuielile pentru cazare și mâncare. Mai ales că era vorba de studiul filmului, un domeniu care presupune un program foarte încărcat. N-aș fi putut să lucrez în afara cursurilor de la universitate și nu știam ce să fac, căci nu voiam să iau împrumuturi .

Fac voluntariat de la 15 ani și am mers la diferite instruiri sau vizite de studiu. Într-o astfel de vizită ni s-a vorbit despre oportunitățile mai puțin cunoscute ale Erasmus+. Așa am aflat de European Volunteering Service, un proiect al Comisiei Europene care le permite tinerilor de 18-30 de ani să devină voluntari într-o altă țară pentru o perioadă între 2-12 luni, toate costurile fiind acoperite. Astăzi acest lucru este oferit de European Solidarity Corps – separat de Erasmus, dar coordonat tot de Comisie.

Din Chișinău în Vevelstad

În aprilie 2018, mi-am zis să caut un proiect în Norvegia sau o altă țară scandinavă. Mă gândeam că, dacă o să pot să învăț limba timp de un an, o să-mi continuu studiile acolo. Am accesat portalul european de tineret: www.europa.eu/voluntering. Acolo poți să alegi proiectele în funcție de țara de unde vii, țara în care vrei să mergi, durată și temă. Am găsit doar unul în Norvegia. Urma să merg aproape de cercul polar – în comuna Vevelstad din Nordland, cu 450 de locuitori, înconjurată de munți și fiorduri, de lacul Sore Vistvatnet în partea sud-estică și cu Parcul național Lomsdal-Visten.

Într-o duminică noaptea am trimis dosarul cu scrisoarea de motivare și un plan de lucru în care mi-am înșiruit cele mai trăsnite idei: să organizăm filmări cu tinerii, festivaluri, cursuri de engleză și rusă. Luni dimineață, la prima oră, mi-a răspuns responsabilul de proiect. Au urmat vreo patru interviuri online, inclusiv cu membrii Consiliului Tinerilor de la școala din Vevelstad. La 1 iunie mi s-a spus că locul este al meu – cu 700 de euro lunar, 400 dintre care îi reveneau familiei gazdă pentru cazare, mâncare și călătorii, iar 300 euro bani de buzunar pentru mine. Trebuia doar să găsim opțiuni de transport… Atunci am înțeles că, deși proiectele nu-ți cer să fii cunoscător de engleză ori să ai experiență într-un anume domeniu, eu am obținut locul tocmai datorită experienței mele ca voluntar și de lucru cu tinerii, precum și grație pasiunii pentru film și limba engleză. Eram foarte nerăbdător la gândul că voi locui într-o familie gazdă norvegiană, iar scopul meu era să devin un membru al comunități lori.

Într-un august cu -5 grade Celsius

La 18 august, cu două valize pline cu haine de iarnă și un rucsac cu echipament de filmări, mi-am început călătoria. Traseul era aproape „simplu” și dura „doar” 48 de ore: Chișinău-București (microbuz), București-Oslo (avion), Oslo-Trondheim (tren de noapte), Trondheim-Grong (tren), Grong-Brønnøysund (autobuz, cu două feriboturi), Brønnøysund-Vevelstad (mașină, feribot). Coordonatorii proiectului m-au întâmpinat la stația de autobuz. Contrar senzației de „capătul lumii”, m-am pomenit într-un sătuc cu drumuri mai bune decât în centrul capitalei noastre și care arată mai bine decât cartierele de lux de la noi. Un loc unde soarele nu apune în iunie și iulie, și nu răsare din noiembrie până în ianuarie. Era frig, -5 grade Celsius fiind ceva obișnuit pentru luna august, așa că mi-am mai cumpărat ceva haine pe loc, inclusiv lenjerie termică.

Apoi am mers la cei care urmau să-mi devină familie pentru următoarele 11 luni. Mama-gazdă este profesoară și un fel de director-adjunct pe educație în școala din comunitate, care numără 42 de elevi și 19 profesori. Tatăl-gazdă repară plasele de pescuit. Am fost uimit să aflu că ei le repară… Au doi copii de aceeași vârstă cu mine. Fiul Ricard e pasionat de film, ca și mine. Fiica Regine studia medicina la un colegiu.

Scandinavia, un spațiu cultural unic și deschis

Diminețile mă trezeam la 8.30, iar munca o începeam ca și părinții-gazdă, la 9.30. De acasă până la „Frivilligsentral Vevelstad”, o organizație susținută financiar de guvern pentru ca, după ore, să desfășoare diverse activități pentru elevi, făceam cinci minute cu bicicleta. Acolo, împreună cu o voluntară din Olanda, pregăteam zilnic materiale pentru vreo 25 de elevi de 14-16 ani. Toate decorațiunile le făceam manual: avioane de hârtie, mingi. Mama-gazdă confecționa scrapbooks – cărți din carton cu aplicații.

La centru, copiii învățau să împletească, își făceau propriile haine, căciuli, fulare. În fiecare marți, aveam un curs pentru ei. Inițial colega din Olanda le preda balet. După aceea a urmat cursul de fotografie și film, soldate cu mici pelicule despre viața lor. În fiecare joi organizam un club cu activități de consolidare a echipelor din diferite clase. Scopul era să petrecem mai mult timp împreună și nu în fața calculatoarelor. Încercam să-i scoatem din casă prin diverse evenimente. În octombrie, am mers cu tinerii din comunitate pentru cinci zile la Oslo – la parlament, muzee și alte locații.

De două ori pe săptămână, un cuplu de pensionari ne învăța norvegiana. Lecțiile erau non-formale, cu jocuri de masă bazate pe curiozități despre Norvegia sau istoria țării. Marea mea surpriză a fost să aflu că profesorii mei aveau o… stână. Drept că aceasta arată altfel decât la noi – pur și simplu, primăvară, ei le dau drumul la oi pe munte, iar iarna ele se întorc la stână. (Și familia mea gazdă avea oi pe o insulă, unde se duceau o dată la două zile ca să le vadă și să le pună de mâncare.) După Crăciun, în ianuarie 2019, deja vorbeam numai în norvegiană. De fapt, limba norvegiană îți dă acces și la daneză, și la suedeză și islandeză. Pentru că sunt cam aceleași. Bunăoară, suedeza se pronunță exact la fel, dar se scrie puțin diferit. Daneza însă se pronunță foarte diferit, dar la scris este la fel. Este un soi de deschidere lingvistică la tot spațiul scandinav.

Deschiderea lumii scandinave se manifestă nu doar prin unitatea lingvistică însă. În Vevelstad, oamenii lasă ușile caselor descuiate, la fel cum descuiate sunt mașinile și elicopterele. Nici nu știu dacă au chei… Majoritatea localnicilor muncesc la fermele de pește sau la școală, spital și azilul de bătrâni. Ei cresc pește în niște plase instalate în fiord – 100 de mii de pești într-o plasă. Ăsta-i somonul norvegian, care se vinde și la noi și care este foarte scump, inclusiv pentru că fiecare pește e vaccinat individual. Vin peștii pe bandă, îl injectezi pe fiecare și, la sfârșitul zilei de muncă, primești vreo 4000 de lei în banii noștri. Suficienți ca să ai și casă, și mâncare. Eu mi-aș fi dorit și să lucrez, dar în cadrul proiectului nu este permisă o altă sursă de venit decât bursa.

Niciodată să nu te pornești singur pe munte sau despre numeroasele „ciudățenii” norvegiene

Fiecare familie are cel puțin o barcă, deși ai mei cred că aveau trei. Cu ele mergeam la pescuit, prinzând pește pentru o săptămână înainte. Fiecare familie are și câte o cabană, amplasată în parcul național care începea chiar în fața casei noastre; iar de la mama-gazdă am aflat că pe insula Svalbard, unde sunt urși polari, legea obligă fiecare profesor să știe să tragă cu pușca și neapărat să fie un profesor cu armă la patru elevi.

Primara avea o fermă de vaci conectată la un sistem de mulgere automat. Soțul ei se ducea la fermă o dată sau de două ori pe zi ca să programeze mașinile – nici un miros și nici un sunet!.. Tot ei creșteau cai și puteau oferi lecții de hipism. În Norvegia am învățat să înot, să conduc mașina și barca, să schiez și să pescuiesc în zone cu apă joasă sau adâncă, să aleg locul potrivit pentru un camping și să aprind un rug, să vânez și să ofer primul ajutor. Par lucruri simple comparativ cu radicalii de la matematică, dar sunt convins că sunt abilități ce îmi vor prinde bine în viață…

În luna martie, am fost atât de nechibzuit, încât m-am pornit de unul singur pe niște piscuri extrem de înalte. Când, de fapt, prima regulă spune: niciodată să nu te pornești singur pe munte. Apoi, este important să știi cum să cobori, căci e mai periculos când nu vezi ce ai în față și ajungi într-o prăpastie, și să știi cum să nu provoci avalanșa… La ei, în toată Scandinavia, încă de la grădiniță, în fiecare vineri, profesorii se duc cu elevii în drumeție prin pădure. Toată ziua. Când sunt mai mari, pornesc pe munte.

Poate părea curios, dar toate lecțiile despre drumeție și camping le-am învățat de la o norvegiancă de doar 14 ani, prietenă de-a familiei-gazdă. Ea cunoștea o groază de lucruri impresionante, ca mulți alți tineri care și-au trăit toată viața în acel mediu. Ei nu prea știu despre Beethoven sau Goethe, sau care este capitala Sloveniei, în schimb, știu cum să mergi singur pe munte timp de două zile, cum să te porți când întâlnești lupii, cum să ai grijă de câinii de vânătoare sau cum să faci noduri pentru alpinism. Eu nu puteam nimic din toate acestea, la ei era o „banală” activitate de familie.

„Ei nu discriminează nici măcar cașcavalul”

Ce m-a marcat în mod special? Poate că un anumit exces al ideii de egalitate, care nu ne lăsa să scoatem pe cineva în prim-plan nici măcar la competițiile sportive. Și dacă unul alerga într-un minut, iar altul – în patru -, oricum toată lumea era învingătoare și se alegea cu diplome și medalii. Pe de o parte, este bine, pentru că asta înseamnă că nu există nicio diferență, inclusiv între calitatea educației dintr-o școală din Vevelstad și una din Oslo. Pe când la noi chiar și școlile din Chișinău se deosebesc în materie de ofertă educațională… Pe de altă parte, parcă este niței trist. Căci ei nu „discriminează” nici măcar cașcavalul… Într-o seară, aveam pe masă diferite tipuri de cașcaval. „O, delicatesă!”, am spus eu despre unul cu mucegai. La care mi s-a reproșat: „Nu poți să spui că un cașcaval este delicatesă și altul nu e. Toate cașcavalurile sunt o delicatesă pentru cineva”. A fost un fel de șoc cultural care te face să deschizi ochii și să vezi altfel lumea. Așa cum am văzut-o în primăvară, când ne-am apucat să curățăm cu elevii o plajă de-a lungul țărmului și în ajutor ne-au venit mai multe bunicuțe…

Fiind în Norvegia, împreună cu fratele-gazdă, am depus dosarul la Facultatea de Film a Universitatea Lillehammer. Am obținut amândoi confirmarea, în august urma să încep studiile. Cunoscând deja limba, având și niște bani adunați, aș fi putut să mă descurc. Plus că și proiectul la care participam ca voluntar a avut un feedback atât de generos din partea comunității, încât Agenția Națională a Norvegiei ne-a delegat la European Youth Week la Bruxelles. Doar că din 2019, când European Volunteering Service a trecut în European Solidarity Corps, Norvegia (care nu este membră UE) a refuzat să mai achite contribuția pentru proiect. Și tinerii din statele Parteneriatului Estic nu mai pot merge în „țara fiordurilor”… Astfel, se pare că am fost ultimul moldovean care s-a dus ca voluntar în Norvegia. În același mai, am decis să revin acasă. Mi-am zis că pot să obțin mai multe, învățând în Moldova, dar călătorind în toată lumea, citind și făcând ceea ce îmi place, decât fiind într-o școală extraordinară.

Am plecat în iulie și am lăsat în urmă zăpadă, la fel ca atunci când am venit. Familia m-a însoțit până la stație. Mi-a fost mai greu să mă despart de familia-gazdă după un an, decât să plec din Chișinău după 18… Cele 11 luni de voluntariat în Norvegia au fost pentru mine, după 12 ani de școală pe care i-am terminat cu o medie de 9,5 și nu știu câte kilograme de diplome, o vacanță. Cred că am învățat mai mult în anul ăsta de educație non-formală decât am învățat în 12 ani de educație formală la liceu.

La început am crezut că am greșit întorcându-mă, dar în noiembrie 2019 am înțeles că a fost decizia corectă. Filmul „Before Forever” realizat împreună cu „fratele” din Norvegia, a fost selectat pentru un festival de film din Polonia. Eu, fiind în anul I la Academia de Muzică, Teatru, Film și Arte Plastice, am putut să merg. El nu a venit, căci, fie și lipsind o singură zi, risca să-și piardă locul la universitate. Partea bună e că familia din Norvegia va veni în Chișinău în această vară. Și abia aștept să îi revăd!

*** Educația non-formală se referă la activitățile din afara școlii care au drept scop dezvoltarea abilităților, cunoștințelor și aptitudinilor. ADVIT – Asociația pentru  Dezvoltare, Serviciul Voluntar și Informații pentru Tineret – are rolul de a promova Europa fără frontiere. Implică tineri moldoveni, cu și fără experiență profesională, în programe la nivel național și internațional în domeniile: educație, ecologie, protecția patrimoniului istoric și sprijinirea persoanelor dezavantajate, contribuind la dezvoltarea unei societăți mai pașnice și la diminuarea nedreptății sociale. Este axată pe câteva domenii: găzduirea voluntarilor de peste hotare, care vin să muncească în organizațiile din Republica Moldova, și sprijinul oferit tinerilor moldoveni care merg să facă voluntariat în diverse organizații din țările membre ale Uniunii Europene.

Liliana Botnariuc

Acest articol este produs în cadrul Campaniei de informare „UE-Moldova: Împreună mai puternici. Creăm noi oportunități pentru tineri!”, implementată de Proiectul UE „Comunicare strategică și suport pentru mass-media”. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reprezintă în mod neapărat viziunea UE. Pentru detalii – https://www.facebook.com/Creamoportunitatipentrutineri/.

 

Citește mai departe

Copilul meu singur acasa

Ce face copilul tău pe Internet? Statistici despre exploatarea sexuală online și ce vârstă au victimele

Publicat

pe

PE SCURT

Tu știi ce face copilul tău online? Îl supraveghezi?

„Exploatarea sexuală online a copiilor este o formă de abuz. Chiar dacă nu lasă urme pe corp, sechelele pe care le provoacă în sufletul unui copil sunt mai adânci decât ne putem imagina. Perioada de recuperare după un astfel de abuz este mult mai îndelungată. Iar ecourile traumei revin repetat de-a lungul vieții”. Este declarația făcută de Elena Botezatu, directoarea Programului Copii al CI „La Strada Moldova” în cadrul unei conferințe de presă.

PE LUNG

Aproape 60% dintre victimele beneficiare ale „La Strada Moldova” au între 13 și 15 ani, iar fiecare al 10 copil are sub 10 ani. 

Forme noi și periculoase de exploatare sexuală a copiilor în spațiul virtual:

sextortion – hărțuirea sexuală online

sexting – producerea și transmiterea online a conținuturilor cu caracter intim

Specialiștii menționează că formele de abuz menționate mai sus sunt periculoase pentru că, la primele etape, sunt voalate în conversații despre prietenie și iubire, simulate de abuzator în comunicarea cu copilul sau adolescentul. Copilul este manipulat și convins să producă imagini și video drept dovadă a unei relații speciale. La scurt timp, încep hărțuirea, șantajul, exploatarea online, care pot continua luni în şir. Copilul trăiește frica 24 din 24 de ore, din motiv că telefonul mobil este întotdeauna în preajmă și agresorul poate da oricând de el.

Cine sunt abuzatorii?

20-25 ani – 41%

40-45 ani – 35%

18-20 ani – 18%

50-55 ani – 5%

Pericolul vine și din faptul că fenomenul nu este înțeles sau recunoscut nici de specialiști, care invocă lipsa probelor în investigarea unor astfel de infracțiuni. Or, fiecare material cu caracter intim, în care apare un minor, trebuie perceput a priori drept probă principală a săvârșirii unui abuz sexual online asupra unui copil. Totuși, din lipsă de informații despre specificul exploatării sexuale a copiilor în spațiul virtual, profesioniștii din domeniu, direct sau indirect, descurajează raportările acestor infracțiuni.

4 din 5 copii au fost blamați de părinți

Pe de altă parte, sunt stereotipurile sociale legate de victimele unui abuz sexual, care favorizează răspândirea fenomenului. Copiii ezită să le vorbească părinților despre ce li s-a întâmplat, pentru că știu că nu vor fi crezuți, for fi învinuiți sau chiar pedepsiți pentru că au produs și au transmis fotografiile sau înregistrările video „indecente”. „Niciun copil însă nu alege să fie abuzat sexual online. În 8 din 10 cazuri abuzatorul a construit online o relație apropiată cu copilul, bazată pe încredere sau chiar iubire. Abuzatorul manipulează foarte abil victima, exploatând specificul vârstei, particularitățile psihologice, statutul social și nevoile primare ale copilului”, a mai spus Elena Botezatu.

Măsurile întreprinse de către legiuitori sunt cu mult în urma dezvoltării tehnologiilor informaționale – de circa 4,5 ori.

Specialiștii au declarat că există și se mențin lacunele din cadrul legal. Lacune care permit răspunderea penală ineficientă pentru un abuz sexual sau exploatare sexuală a minorului.

Potrivit adjunctului procurorului-șef PCCOCS, Sergiu Russu măsurile întreprinse de către legiuitori, în scopul protejării copiilor împotriva exploatării sexuale prin intermediul internetului, sunt cu mult în urma dezvoltării tehnologiilor informaționale – de circa 4,5 ori. Prin urmare, adaugă specialistul, racordarea legislativă la nivelul actual de dezvoltare și folosire a mediului online de către exploatatori și de către copii ar avea un rol determinant în prevenirea și investigarea reușită a unor astfel de crime.

Enlarge

foto_2
Elena Botezatu de la CI „La Strada Moldova” și Sergiu Russu, adjunctul procurorului-șef PCCOCS

Cum au făcut cunoștință?

ok.ru – 48%

facebook.com – 26%

instagram – 14%

youtube.com – 7%

Doar în ultimii 2 ani, Echipa de Asistență a Copilului din cadrul CI „La Strada Moldova” a gestionat aproape 50 de dosare ce reprezintă abuzuri sau exploatare sexuală online a copiilor. În prima jumătate a anului 2019, avocatul și psihologii EAC au preluat 43 de cazuri noi de abuz sexual asupra copiilor. Conform prevederilor Codului Penal, acestea au fost clasificate drept cazuri de trafic (16), pornografie (16), hărțuire sexuală (1), ademenire (1), acțiuni perverse (1), violuri (7) și acțiuni violente cu caracter sexual (1).

Citește mai departe

Educație

Cum Universitatea de Medicină a fost la un pas de a normaliza xenofobia

Publicat

pe

PE SCURT

După ce autoritățile au destructurat o grupare specializată în producerea și comercializarea drogurilor din care făceau parte studenți internaționali de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, cea din urmă a decis că va introduce testarea antidrog doar pentru studenții străini. Testarea urma să aibă loc la admitere și înainte de examene. Mai mult, universitatea se angaja să anunțe părinții studenților „răufăcători” despre ilegalitățile pe care le comit copiii lor adulți. 

Cifrele arată că, în ultimii 3-4 ani, au fost exilați în jur de 30 de studenți în țările lor de origine, pentru că au încălcat legislația Republicii Moldova, însă cei mai mulți care au produs infracțiuni, în special legat de droguri, sunt cetățenii RM. În ultimii 3-4 ani, peste 700 de tineri (19-24 de ani) cetățeni moldoveni au comis infracțiuni legate de doar droguri. Mai mult, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării a declarat că inițiativa universității este discriminatorie și în urma avizului emis de Consiliu, USMF a renunțat la ea.

PE LUNG

Joi, 31 octombrie 2019, în cadrul unei conferinței de presă oamenii legii au făcut publică destructurarea unei grupări criminale specializate în producerea, cultivarea, prelucrarea, comercializarea drogurilor de tip marijuana și alte produse psihotrope.

Timp de 4 luni, autoritățile au investigat activitatea grupului și au stabilit că 14 dintre cei implicați sunt studenți la USMF „N. Testemițeanu”. Liderul și organizatorul grupului este o un student de 23 de ani, din Israel, student al USMF „N.Testemițeanu” în anul IV de studii. El cumpăra droguri de la un cetățean al Republicii Moldova care-i creștea canabis doar pentru el. Ulterior, studentul vindea marijuana studenților străini.

După investigații, au fost reținute 8 persoane, dintre care 6 erau străini. Potrivit autorităților, toate persoanele cercetate au fost supuse testării narcologice, iar 14 dintre ei, studenți străini, au primit rezultat pozitiv la consumul de marijuana. Dacă vor fi găsiți vinovați, aceștia riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 15 ani.

Peste 5 zile, autoritățile au anunțat că alți 2 cetățeni ai Israelului au fost reținuți pentru coruperea activă și trafic de influență. Cei doi erau membri ai grupării destructurate și au fost prinși în momentul în care încercau să mituiască angajați ai Biroului de Migrație și Azil pentru a-i scăpa pe prietenii lor de problemele legate de droguri. Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, cei doi au mai încercat să mituiască organele de resort în cazul celor patru fete arabe exmatriculate de la USMF după ce ar fi bătut o mamă ce merge pe stradă de mână cu fiica ei de 3 ani.

Testul antidrog pentru studenții străini

După reținerea studenților străini, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova a anunțat că va înăspri regulile de admitere pentru cetățenii străini. Noile restricții se refereau la introducerea procedurii de testare antidrog pentru cetățenii străini atât la admiterea la studii, cât și la fiecare sesiune de examene, iar cei care urmau să încalce regulile, riscau să fie exmatriculați.

La USMF învață:

studenți străini – 2 451

studenți, în total – 5 945

Cristian Velixar, activist civic, zice că atitudinea universității este nejustificată. Potrivit lui, controlul este aplicat în baza prezumției vinovăției și este aplicat doar cetățenilor străini.

„Nu am văzut date care să arate că străinii comit infracțiuni mai des sau consumă canabis într-o măsură mai mare decât localnicii. Conform multiplelor studii, canabisul are beneficii medicinale. În loc să cerceteze aceste beneficii și să fie avocați ai utilizării canabisului medicinal, USMF-ul face contrariul. Albinele împotriva mierii. Consider că fiecare adult cu capacitate de exercițiu este în drept să decidă ce face cu corpul său. Din acest considerent, consider că legislația curentă trebuie schimbată.”

Fiecare a 5-a infracțiune legată de droguri este făcută de un tânăr

Potrivit datelor SIS, în ultimii 3-4 ani, aproximativ 30 de studenți străini au fost exilați în țările lor de origine din cauza încălcării legislației Republicii Moldova.

În 2016-2018, au fost comise:

3 773 infracțiuni legate de droguri

742 infracțiuni efectuate de persoane de 18-24 de ani

De la începutul anului 2019 până în septembrie, au fost documentate 466 persoane implicate în infracțiuni legate de droguri, 161 dintre ele fiind cu vârsta cuprinsă 18-24 ani.

Inițiativă discriminatorie

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării a declarat inițiativa USMF „Nicolae Testemițanu” de a introduce testul antidrog la admiterea și examenelor pentru studenții internaționali discriminatorie.

Consiliul atenționează că, această cerință, fiind aplicată doar studenților străini, va genera existența criteriilor diferite de admitere și susținere a examenelor pe criteriu de cetățenie, ceea ce contravine cadrului legal, conform căruia procesul de integrare a străinilor în țara noastră se realizează cu respectarea principiului nediscriminării și al egalității de tratament.

Mai mult decât atât, Consiliul consideră că în urma aplicării acestor măsuri, ar putea fi generată o percepție eronată în rândul populației. Percepție legată de străinii aflați în Republica Moldova ca fiind persoane aflate în conflict cu legea, fără dovezi concludente în acest sens. Acest lucru ar spori riscul discriminării străinilor aflați pe teritoriul țării.

În urma avizului consultativ emis de Consiliu, USMF „Nicolae Testemițanu” a renunțat la idee și nu va modifica procedura de admitere la studii și de susținere a examenelor pentru studenții străini prin introducerea obligativității examinării la consumul de substanțe psihotrope.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură14 ore în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie2 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova2 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social3 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură3 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură3 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Cultură4 zile în urmă

Irina Rimeș va promova Ziua lui Brâncuși, iar Internetul s-a întors împotriva ei. Explicăm de ce

PE SCURT Artista Irina Rimeș, originară din Republica Moldova, a fost numită săptămâna trecută ambasadoare a Zilei Constantin Brâncuși. Decizia...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

PoliticăO săptămână în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829