Connect with us

Politică

Teodor Baconschi despre "Podul de Flori" din 6 mai 1990

Baconschi: 6 mai 1990, prima deschidere a graniţei dintre România şi ceea ce era atunci Republica Sovietică Socialistă Moldovenească

Publicat

pe

Baconschi: 6 mai 1990, prima deschidere a graniţei dintre România şi ceea ce era atunci Republica Sovietică Socialistă Moldovenească

Primul ”Pod de Flori” a avut loc la 6 mai 1990. Acţiunea intitulată ”Podul de flori de la Prut” a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, în colaborare cu Asociaţia culturală Bucureşti-Chişinău şi Frontul Popular Moldova. Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13,00 şi 19,00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză.

În acest sens au fost create, de-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costeşti, Iaşi – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albiţa – Leuşeni, Fălciu – Ţiganca, Oancea – Cahul şi Galaţi – Giurgiuleşti. După această acţiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.

Ministrul de Externe Teodor Baconschi consideră că aniversarea ”Podul de Flori” reprezintă un moment emoţionant, care readuce în memorie expresia puternicelor legături sentimentale şi spirituale ce leagă cele două state, bazate pe comuniunea de limbă, cultură şi istorie.

”Ziua de 6 mai 1990 a consemnat prima deschidere a graniţei dintre România şi ceea ce era atunci Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, după aproape jumătate de secol de despărţire forţată. În acea zi, mii de flori, purtate de braţele a peste 300.000 de oameni, au acoperit apa Prutului. Emoţia indescriptibilă a regăsirii românilor a rememorat în ochii Europei, imaginile care, cu ocazia căderii Zidului Berlinului, făcuseră înconjurul lumii cu doar câteva luni în urmă”, a afirmat Baconschi.

Potrivit ministrului de Externe, ”intensitatea trăirii emoţionale de atunci a lăsat loc dorinţei fireşti de a crea condiţiile necesare pentru ca legăturile dintre oameni să fie libere, în cadrul unui spaţiu comun de securitate şi prosperitate”.

”În termeni de politică externă, aceasta s-a tradus prin stabilirea ca prioritate pentru România a aducerii Republicii Moldova în cadrul Europei unite. În acest fel, florile aruncate acum 20 de ani în Prut îşi vor găsi ţărmul menit”, a conchis Teodor Baconschi.

Citește mai departe
Click pentru a comenta

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Politică

Chișinăul condamnă așa-zisele „alegeri” locale, desfășurate de formațiunile paramilitare din regiunea Donbas a Ucrainei

Publicat

pe

De către

Şeful diplomaţiei moldoveneşti Tudor Ulianovschi a condamnat așa-zisele „alegeri” locale, desfășurate la 11 noiembrie, de formațiunile paramilitare din regiunea Donbas a Ucrainei, declarând că acestea constituie o încălcare a legislației ucrainene și o sfidare a acordurilor de la Minsk şi principiilor dreptului internaţional.

Declarația a fost făcută de Tudor Ulianovschi în cadrul unei întrevederi cu ministrul ucrainean pentru problemele teritoriilor temporar ocupate și persoanelor strămutate intern, Vadim Cernîş.

În context, ministrul Tudor Ulianovschi şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația instabilă din estul Ucrainei, care vulnerabilizează climatul de securitate regional și european, subliniind că perpetuarea ostilităţilor în această regiune reclamă acțiuni adecvate din partea actorilor-cheie.

În cadrul dialogului a fost abordate chestiuni legate de ameninţările hibride la adresa securităţii regionale, fiind subliniată importanţa concertării eforturilor pentru contracararea acestora.

Totodată, potrivit unui comunicat al Diplomație de la Chișinău, Tudor Ulianovschi și Vadim Cernîş au efectuat un schimb de opinii privind evoluțiile de pe agenda procesului de reglementare transnistreană în formatul ,,5+2”, dar şi aplicabilitatea acordurilor de la Minsk, asigurându-se reciproc de susţinere necondiţionată care vine să reconfirme obiectivele celor două state vecine de reîntregire teritorială în limitele graniţelor recunoscute internaţional.

Citește mai departe

Politică

Curtea de Apel a menținut decizia primei instanțe privind arestul liderului Partidului Nostru Renato Usatîi

Publicat

pe

De către

Curtea de Apel Chişinău a menţinut hotărârea instanţei primare privind arestul preşedintelui “Partidului Nostru” (PN), Renato Usatîi. Decizia de luni a Curții de Apel a fost anunțată presei de avocatul lui Usatîi, Anatol Istrate.

Potrivit Radio Chișinău care face referire la Infotag, avocatul a subliniat că instanţa a ignorat atât opinia Interpol, cât şi argumentele pe baza cărora avocaţii au construit linia de apărare. Audierile privind anularea mandatului de arest al lui Usatîi au durat aproape un an.

„Au existat o serie de mărturii care nu au fost luat în considerare nici de instanţa primară, nici de Curtea de Apel”, a subliniat avocatul.

Potrivit acestuia, plângerea privind nelegalitatea mandatului privind arestarea preventivă a lui Renato Usatîi se află deja la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

„Nu ne mai rămâne decât să aşteptăm decizia motivantă a Curţii de Apel şi să completăm cu aceasta cererea depusă la CEDO”, a spus Istrate.

Precizăm că Renato Usatîi se află la Moscova din luna august 2016.

Citește mai departe

Politică

NM: Parlamentul European pregătește o reacție dură privind democrația din Moldova

Publicat

pe

De către

Uniunea Europeană poate revizui regimul fără vize pentru cetățenii moldoveni în caz de nerespectare a obligațiilor legate de lupta împotriva corupției și spălării banilor. O atenționare asupra acestor condiții a fost inclusă, pentru prima dată după liberalizarea regimului de vize, în proiectul Parlamentului European privind implementarea Acordului de asociere a Republicii Moldova cu UE.

Documentul va fi examinat în Parlamentul European miercuri, 14 noiembrie. Anterior, președintele adjunct al Parlamentului European, Heidi Hautala, a declarat că proiectul va fi probabil aprobat fără modificări, scrie newsmaker.md.

O atenționare privind posibilitatea de suspendare a regimului fără vize cu Moldova din cauza neîndeplinirii obligațiilor este unul dintre cele patru „răspunsuri” ale parlamentarilor europeni la dezvoltarea situației democrației în Moldova. Același paragraf menționează condițiile de suspendare a Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu UE.

De asemenea, un punct din proiectul Parlamentului European menționează că asistența macrofinanciară va fi deblocată numai după alegerile parlamentare ce vor avea loc în luna februarie 2019. Aceasta în condițiile în care acestea să fie ținute în conformitate cu standardele la nivel internațional și să fie evaluate de organe internaționale specializate.

Toate programele de sprijin pe care UE le oferă Republicii Moldova vor rămâne, de asemenea, îghețate până la înregistrarea unor „progrese semnificative în domeniul standardelor democratice”. În același timp, Parlamentul European intenționează să continue să acorde sprijin financiar societății civile din Moldova, mass-mediei independente, sectorului privat și autorităților locale.

În proiectul de raport, deputații europeni amintesc că aderarea la principiile democratice reprezintă baza Acordului de Asociere, iar încălcarea acestei obligații poate duce la suspendarea drepturilor pe care le implică acordul. Inclusiv drepturile cetățenilor Republicii Moldova asupra regimului fără vize cu UE.

Parlamentul European intenționează să ia toate aceste măsuri ca răspuns la anularea rezultatelor alegerilor locale din Chișinău, lipsa justiției independente, a cazurilor motivate politic împotriva opoziției, a avocaților și a activiștilor pentru drepturile omului, presiunea asupra jurnaliștilor și monopolizarea mass-mediei.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com