Connect with us
"
"

Social

„Tata o bate pe mama… Doamnă educatoare, mi-e frică!”. Educatorii din Găgăuzia, instruiţi să reacţioneze la cazurile de violenţă

Publicat

pe

PE SCURT

În premieră, zeci de educatoare din UTA Gagauz-Yeri au fost instruite cum să reacţioneze atunci când descoperă că în familiile copiilor din grădiniţă sunt cazuri de violenţă.

Cadrele didactice au învăţat să se autosesizeze imediat ce depistează semne de pericol şi să refere cazurile autorităţilor care se vor implica în soluţionarea lor.

PE LUNG

Acţiunea se înscrie în proiectul „Combaterea violenței împotriva femeilor în Republica Moldova: explorând și învățând din soluțiile locale”, implementat de PNUD cu sprijinul Republicii Coreea.

În satul Chirsova, o localitate multietnică din autonomia găgăuză, funcţionează două grădiniţe cu un contingent total de circa 400 de copii, majoritatea etnici bulgari și găgăuzi. Până acum, niciuna dintre cele peste 20 de educatoare care muncesc aici nu a beneficiat de instruiri de prevenire a violenţei.

„Unii copii vin la grădiniţă cu vânătăi”

Ecaterina Arabadji este angajată la grădiniţă de mai bine de 30 de ani. De-a lungul anilor, la fel ca şi ceilalţi colegi ai săi, a identificat mai multe familii în care au loc abuzuri şi violenţă.

„Educatoarea este una dintre primele persoane care îşi dă seama că într-o familie există o problemă. Unii copii vin la grădiniţă cu vânătăi, alţii ne spun foarte sincer că tata o bate pe mama sau că părinţii lor se ceartă mereu. Există şi dintre cei care se închid în sine şi nu vor să comunice cu nimeni”, spune educatoarea.

Specialista recunoaşte că până nu demult nu avea o soluţie clară la astfel de situaţii. „Uneori nu ştiam cum să procedăm corect. Pe de o parte ne era teamă că dacă vorbim cu părinţii, vor avea de suferit copiii. Iar pe de altă parte, nu puteam trece aceste situaţii în tăcere. Astfel, abordam problema la adunările generale cu părinţii sau semnalam cazurile la primăria din localitate”.

Începând cu luna septembrie 2018, în instituţie există un registru de evidenţă al cazurilor de violenţă, iar educatorii au fost instruiţi despre semnele de pericol în comportamentul unui copil.

Directoarea grădiniţei, Natalia Radova, afirmă că aceste instruiri au fost utile mai ales pentru tinerii educatori, veniţi recent în instituţie de pe băncile universităţii. Potrivit ei, în cadrul instruirilor educatorii au mai aflat cum să gestioneze cazurile în care unii părinţi îşi manifestă agresivitatea chiar în incinta instituţiei educaţionale.

„Pedagogul nu mai trebuie să discute şi să reeduce sau să convingă părinții. Noi înregistrăm cazul şi îl referim la comisia multidisciplinară care intervine şi examinează fiecare situaţie în parte”, spune directoarea.

„Din jocurile copiilor, educatoarea îşi dă seama dacă într-o familie sunt probleme”

Educatoarea Ana Fucidji a educat cinci promoţii de copii. Ea afirmă că în toţi cei 19 ani de activitate, nu a trecut niciodată prin traininguri de instruire în domeniul antiviolenţei.

Potrivit ei, în jocurile de zi cu zi ale copiilor la grădiniţă, un educator îşi dă seama imediat în care familie există bătăi sau injurii. „Mai ales la vârste foarte mici, copiii au foarte multă încredere în educatori, pe care îi tratează ca pe nişte persoane foarte apropiate. Dacă un copil a trecut în ajun printr-un episod de violenţă fizică sau verbală, educatorul va şti acest lucru chiar a doua zi, din spusele copilului. Situaţia se schimbă la preşcolari, aceştia deja nu mai vorbesc atât de deschis despre problemele în familie”, spune specialista.

Deşi modelele de acasă sunt greu de combătut, educatorii spun că în urma instruirilor au aflat că au un rol extrem de important în înregistrarea şi referirea cazurilor de violenţă. „Am înţeles că de implicarea noastră depinde la modul direct soluţionarea unei probleme sociale grave. Ne dorim ca fiecare copil să crească într-un mediu sigur”, susţine Ana Fucidji.

„Educatoarele sunt o verigă de bază în prevenirea violenţei, ele fiind în contact cu copiii de vârstă mică zi de zi. În urma instruirilor care au fost organizate specialistele dispun de un mecanism clar şi eficient prin care pot raporta situaţiile de violență”, afirmă Vitalie Frecăuţeanu, coordonator de proiect, PNUD Moldova.

În total, în cadru proiectului au fost instruite peste 20 de educatoare. De traininguri similare au beneficiat circa 40 de asistenţi sociali din regiune, dar şi membri ai echipelor multidisciplinare.

În cadrul proiectului „Combaterea violenței împotriva femeilor în Republica Moldova: explorând și învățând din soluțiile locale”, în UTA Găgăuzia sunt create mecanisme de prevenire a violenţei şi servicii de suport pentru victimele violenței în bază de gen. Femeile din regiune vor putea beneficia de consilierea psihologilor, asistenților sociali și juriștilor. Totodată, ele vor fi ajutate să își găsească un loc de muncă sau să își lanseze o afacere.

Programul-pilot se desfășoară în Chirsova, localitate care are 6.298 locuitori, dintre care 3.235 sunt femei. Pe lângă victimele violenței în bază de gen, la viitoarele servicii vor putea apela toate femeile din localitățile învecinate, numărul cărora se ridică la 20.000.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

Pandemia a crescut numărul cazurilor de violență domestică în lume. Care este situația în Moldova?

Publicat

pe

De către

Izolarea și carantina generată de pandemia COVID-19 este simțită diferit mai ales de către persoanele vulnerabile. Această perioadă scoate în evidență probleme sociale demult existente, dar care, acum, capătă alte dimensiuni. Pentru victimele violenței domestice a sta acasă, înseamnă a fi constant alături de cei/cele care îi/le abuzează. Mai mult, poate înseamna că a face un apel telefonic la o linie de ajutor sau la poliție poate să nu mai fie o opțiune. În multe țări, numărul cazurilor de violență domestică a crescut dramatic. Republica Moldova, deocamdată, nu urmează tendințele globale, în schimb, se înregistrează o ușoară creștere a apelurilor din partea rudelor și a membrilor comunității. 

Propria casă – cel mai periculos loc 

Încă din februarie, în presa internațională au fost știri despre creșterea violenței domestice în regiunea Hubei, care era atunci epicentrul pandemiei COVID-19. Conform The Guardian numărul de solicitări la poliție conectat cu violența domestică s-a triplat: de la 47 de cazuri în anul precedent la 162 în acest an. Și în Brazilia a fost o creștere de 40%-50% a apelurilor la linia de ajutor; iar în Cipru – cu 30%. În Italia, numărul apelurilor telefonice a scăzut, în schimb, a crescut numărul de sms-uri și email-uri. În Spania, din cauza carantinei stricte, autoritățile au spus că nu vor amenda femeile care părăsesc casa din cauza abuzurilor. În Marea Britanie, numărul apelurilor a crescut cu 25%, iar vizitele pe pagina web de ajutor a victimelor violenței domestice a crescut cu 150%. În Turcia, a crescut numărul deceselor printre femei cauzate de violența domestică. În Australia, căutările online a crescut cu 75%, iar ca parte a planului de 1,1 miliarde de dolari pentru ajutor medical, 150 de milioane vor fi pentru ajutorul victimelor violenței domestice. 

Secretarul General al ONU a menționat despre o creștere rapidă a cazurilor de violență domestică în toată lumea și a îndemnat ca guvernele națională să facă din prevenirea violenței domestice un element esențial al planurilor naționale de combatere a COVID-19. „Pentru multe fete și femei, pericolul cel mai mare vine de acolo unde, la moment, ar trebui să se simtă în siguranță. Din propriile lor case”, a spus acesta.

Una din din trei femei din lume a trecut prin violență fizică sau sexuală de-a lungul vieții. Acesta este unul din cele mai răspândite, dar și cele mai neraportate abuzuri ale drepturilor omului, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Deși și bărbații pot fi victime ale violenței domestice, femeile reprezintă totuși majoritatea cazurilor. 

Pe timp de război, dezastre naturale sau alte tipuri de criză se atestă mereu o creștere a cazurilor de violență domestică. În cazul COVID-19, victimele violenței domestice sunt impuse să stea în casă, respectiv, nu mai pot avea acces uneori la telefon, la rețele de socializare, la prieteni sau la psiholog. Copiii nu merg la școală unde ar putea apela la consiliere psihologică. Multe persoane au rămas fără un loc de muncă, obiceiurile s-au schimbat, iar perioada următoare este confuză și imprevizibilă. Coordonatoarea al unei linii fierbinți americane a spus: „Cunoaștem că atunci când un partener abuziv simte pierderea puterii și a controlului – iar acum toată lumea simte că pierde puterea și controlul – aceasta are un impact major asupra felului cum victimele sunt tratate la ele acasă.”

Republica Moldova: încă nu sunt schimbări, dar comunitatea se implică 

În Republica Moldova, starea de urgență a fost introdusă pe 17 martie, iar restricțiile de izolare nu sunt atât de dure ca în alte țări. La această etapă poate fi deocamdată prea devreme de a vorbi despre anumite schimbări. Conform Danielei Misail-Nichitin, directoare program femei, în cadrul organizației „La Strada”, în perioada 16-31 martie, nu se observă anumite schimbări în ce privește numărul de apeluri, mai mult, în prima săptămână a fost o ușoară descreștere. O explicație, potrivit ei, poate fi faptul că victima se află permanent în contact cu agresorul. Aceeași situație este în zilele de sâmbătă și duminică, în timpuri obișnuite. În același timp, în a doua săptămână au fost observate mai multe apeluri din partea rudelor sau ai membrilor comunității care au sesizat cazuri de violență domestică. 

Psihologa Daniela Terzi-Barbăroșie spune că acum „există riscuri mari ca sporirea numărului de conflicte intrafamiliale și neînțelegerile care apar mai des în această perioadă, din cauza problemelor financiare și cele asociate activității profesionale, precum și diferențele de opinii (cu privire la necesitatea carantinei sau a igienei sporite, educația copiilor, gestionarea timpului, treburile casnice, etc.), la fel pot declanșa violență domestică în familiile în care nu a existat violență până la epidemie.”

Poporul vorbește: ce facem când soțul bate soția?

Pandemia a crescut numărul cazurilor de violență domestică în lume. Care este situația în Moldova? Detalii, aici: https://www.moldova.org/pandemia-a-crescut-numarul-cazurilor-de-violenta-domestica-in-lume-care-este-situatia-in-moldova/Iată ce spun moldovenii despre violența domestică:

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 15 april 2020

Ce pot face victimele violenței domestice? Dar comunitatea?

Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență în Familie”, a spus că pe timp de pandemie, telefonul de încredere este funcțional 24/24, iar victimele pot apela la: 0 8008 8008. Totodată, deși multe dintre centrele de plasament au fost închise pentru a respecta normele de siguranță împotriva COVID-19, au fost închiriate două apartamente pentru situații de urgență. O solicitare pentru astfel de asistență a fost deja făcută. 

Pe pagina coaliției sunt mai multe sfaturi pentru astfel de situații. La fel și pe pagina Telefonului Încrederii pentru Femei. 

„SUNAȚI-NE sau SCRIEȚI-NE

Consilierii serviciului, psihologii și avocații noștri sunt disponibili la TELEFON sau ONLINE

0 8008 8008 – apel gratuit de la orice rețea de telefonie fixă sau mobilă

Skype – Consultant 0 8008 8008 – gratuit și de peste hotare

Facebook: www.facebook.com/Telefonul-de-Incredere-pentru-Femei

Email: [email protected]

În cazul în care sunteți martorii sau auziți situații de abuz, telefonați la serviciile specializate sau la Poliție. Starea de urgență nu anulează respectarea drepturilor omului, iar în situații în care victimele nu au acces la telefon sau Internet în siguranță, fiecare membru al comunității trebuie să intervină. 

Ce trebuie să facă autoritățile

Așa cum am văzut, există recomandări la nivel internațional ca guvernele să acționeze pentru a preveni violența domestică. Există și state care au prevăzut fonduri destinate pentru aceste situații. Daniela Misail-Nichitin, de la „La Strada” spune că victimele violenței domestice necesită o atenție sporită și propune câteva măsuri rapide. În situația în care centrele de plasament nu mai primesc persoane, iar a apela la prieteni sau rude, nu este o opțiune din cauza izolării, autoritățile pot să se adreseze la rețele hoteliere pentru a caza persoanele care au nevoie urgentă. Doi, Poliția să elibereze ordine de restricție de urgență și să urmărească respectarea lor. Trei, proactiv să se monitorizeze persoanele care sunt la evidență ca agresori sau despre care au fost anumite sesizări. 

Pe timp de criză, de pandemie trebuie să avem grijă de persoanele vulnerabile de lângă noi. Aceasta nu înseamnă doar cei care au un risc mai mare de îmbolnăvire de COVID-19, dar și cei care indirect sunt afectați de criza din țară. Pe lângă solidaritatea comunității, aceasta înseamnă și o prioritate la nivel guvernamental. 

Psihologa Daniela Terzi-Barbăroșie:

despre cum să depășim conflictele în familie pe perioada pandemiei

Din cauza acestei situații – carantina,  distanțarea socială și izolarea, precum și toate consecințele acestora (probleme financiare, stres, anxietate, comunicare tensionată, apatie, agresivitate, incertitudine etc.) care se întâmplă din cauza pandemiei COVID-19 – cu siguranță că în toate familiile și în toate relații există anumite schimbări și din păcate, de cele mai dese ori, acestea sunt negative. 

Victimele abuzurilor și violenței domestice sunt deosebit de vulnerabile în condițiile carantinei sancționate de stat: captive în casă, cu abuzatorii, izolate de prieteni și familie, neprotejate de autorități. Unele persoane care se confruntă cu abuzuri fizice ar putea să nu caute ajutor medical pentru că aceasta ar putea spori riscul expunerii la coronavirus sau presupunând că nu pot să aibă acces la îngrijiri în spitale suprasolicitate de pacienții cu COVID-19. Totuși, pentru acest grup de persoane, a căror siguranță fizică și emoțională este în pericol, nu putem recomanda altceva decât să apeleze la serviciile ONG-urilor, Linia Fierbinte, aziluri, etc., și la poliție, în caz de necesitate. Deși alte țări au evidențiat în mod public emergența problemelor legate de sporirea violenței domestic și au avertizat alte țări cu privire la acest fenomen, nu am auzit ca și în Republica Moldova, Statul să fi luat anumite măsuri. Totuși, sectorul asociativ și-a  continuat munca în această perioadă, respective, îndemn toate persoanele care nu se simt în siguranță acasă, să nu aștepte să treacă epidemia, pentru că poate fi prea târziu, ori prețul acestei „răbdări”, poate fi prea mare.

În același timp, există riscuri mari ca sporirea numărului de conflicte intrafamiliale și neînțelegerile care apar mai des în această perioadă, din cauza problemelor financiare și cele asociate activității profesionale, precum și diferențele de opinii (cu privire la necesitatea carantinei sau a igienei sporite, educația copiilor, gestionarea timpului, treburile casnice, etc.), la fel pot declanșa violență domestică în familiile în care nu a existat violență până la epidemie. În așa cazuri, pentru ca tensiunea și reacțiile agresive verbale să nu escaladeze, este recomandabil ca adulții din familie să discute deschis despre toate lucrurile care îi deranjează, despre disconfortul său și frustrările sale, astfel încât să se gestioneze conflictele în mod sănătos (prin cooperare, negociere, găsirea compromisului, etc.). Pentru a diminua impactul negativ al unui conflict familial cu potențial de escaladare și a ameliora atmosfera atunci când suntem antrenați într-o ceartă, este bine ca cei implicați să țină cont de următoarele reguli:

– păstrăm vocea calmă, nu folosim cuvinte urâte, nu jignim persoana cu care suntem în conflict;

– formulăm clar ce ne deranjează, fără reproșuri și fără amintirea trecutului dureros;

– utilizăm umorul și auto-ironia ori de câte ori este posibil; dar fără sarcasm;

– nu facem preuspuneri, nu interpretăm;

– acceptăm diferențele, ascultăm argumentele;

– nu luăm decizii care favorizează/ defavorizează doar pe o singură persoană;

– ascultăm dorințele celuilalt, dar ni le exprimăm și pe ale noastre;

– respectăm promisiunile;

– apreciem efortul celuilalt.

Totuși, recomandările de mai sus se referă la mediile familiale fără conflicte cronice și animozități acumulate. Dacă însă cuplul sau familia era dezorganizată și comunica disfuncțional și până la perioada carantinei, ar fi recomandabil ca pentru perioada aceasta să se stabilească un Tratat de pace, un fel de angajament pe care să și-l asume fiecare din cei implicați în relațiile conflictuale și prin care să se stopeze toate interacțiunile cu potențial mare de conflict, astfel familia concentrându-se doar la aspecte logistice, de organizare a vieții în comun pe perioada carantinei.

Deoarece în cazul stresului și a anxietății – dar în această perioadă toți avem așa stări, și este absolut firesc – se produc anumite perturbări în reacțiile chimice ale organismului nostru, este important să ne alocăm suficient timp pentru a ne gestiona întâi de toate propria stare emoțională. În special, este important acest lucru în cazul persoanelor impulsive, ale căror reacții verbale sau comportamentale preced procesarea informațiilor și astfel, se ajunge foarte ușor la conflicte conjugale sau familiale mari. Modalități de reducere a stresului sunt multe, dar e bine fiecare să știe ce exact îl/ o ajută mai mult atunci când este nervos/-oasă. Unii fac sport sau curățenie, alții își regăsesc liniștea comunicând cu o persoană-resursă sau urmărind copiii cum se joacă; sunt binevenite în acest sens tehnicile de relaxare (tehnici de respirație, antrenamentul autogen, relaxarea musculară progresiv, meditația, etc.).

La fel de important este să ne rezervăm timp pentru proiecte personale, activități individuale sau activități realizate cu alți membri ai familiei (copiii, de ex., animalele de companie) sau prieteni, colegi (prin comunicarea online). Reducerea timpului de interacțiune cu membrul de familie predispus la conflicte (partener-ul/-a, copilul, rudele etc,) este o tactică bună pentru situațiile mai critice. După ce însă persoana respectivă se echilibrează, este bine să reveniți la comunicare, doar că aceasta să se desfășoare preferabil după modelul comunicării asertive, în care fiecare se renunță la poziția agresivă sau submisivă și astfel comunicarea devine mai eficientă. În acest scop este bine să revizuiți anumite reguli de comunicare care ar putea preveni potențialele conflicte (de ex., „Atunci când ești furios pe șeful tău, îți rezervi timp să-ți treacă supărarea pe el, nu îți reverși furia pe copil”, „Când unul dintre noi are o stare mai proastă, va ieși la balcon să se ocupe de ce îi place și va reveni în casă doar după ce se liniștește” sau formulări mai scurte: Cere ajutor când ți-i greu, Nu folosim adjective urâte, Nu lovim copilul, etc.). Deseori, familiile au în mod tacit „stabilite” asemenea reguli, doar că în perioada carantinei este absolut evident că o mare parte dintre acestea nu mai pot fi aplicate, deoarece s-au schimbat foarte multe aspecte ale vieții unei familiei, și respectiv, totul trebuie revizuit, discutat, negociat și agreat. Dacă vrem să ieșim împreună din această carantină, trebuie să învățăm să facem asta. Este o situație fără precedent pentru fiecare dintre noi și prin urmare, cu toții avem de ajustat ceva, ca să rămânem funcționali și eficienți, în pofida epidemiei.

Citește mai departe

Social

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în bază de gen. Este convingerea locuitorilor din Chirsova, o localitate multietnică din UTA Găgăuzia. Al doilea an consecutiv, aceștia elaborează în mod participativ un plan comunitar de prevenire și combatere a violenței, pe care autoritățile locale se angajează să îl respecte și să îl implementeze. Astfel, la discuțiile privind conținutul documentului participă bărbați și femei din comunitate. Tot ei analizează felul în care au fost realizate propunerile lor anterioare. Planul intră în vigoare după ce este aprobat de consiliul local.

Documentul elaborat în anul curent conține 13 acțiuni în care vor fi implicați nu doar specialiștii direct responsabili de reducerea acestui fenomen, dar și oamenii din localitate. De exemplu, în liceul și gimnaziul din sat vor fi organizate, pe parcursul anului curent, un șir de lecții tematice pentru elevi. Subiectul violenței asupra femeilor va fi abordat și în cadrul ședințelor cu părinții, inclusiv cu cei care au copii de grădiniță. Totodată, fiecare cuplu proaspăt căsătorit va beneficia consultanța din partea unui specialist din primărie, dar și un pliant întitulat „O familie fericită este o familie fără violență”, elaborat și tipărit la inițiativa comisiei multidisciplinare din Chirsova.

PE LUNG

„Planul de acţiuni va permite autorităților publice locale să aloce și să atragă resurse pentru funcționarea serviciilor de care are nevoie comunitatea. Totodată, documentul este un suport pentru soluţionarea unei probleme grave, existentă în toate localităţile din ţară – violenţa în bază de gen”, susţine Vitalie Frecăuţeanu, coordonator de proiect la PNUD.

„Până nu demult violenţa era un subiect tabu”

În ultima perioadă, preocupările pentru violenţa în bază de gen au devenit ceva uzual pentru oamenii din Chirsova. Majoritatea acestora ştiu că în localitate există o comisie multidisciplinară abilitată cu reducerea violenţei şi că fiecare problemă de acest gen poate fi soluţionată eficient dacă este semnalată la timp. Lucrurile nu au fost, însă, întotdeauna aşa.

„Până nu demult violenţa era un subiect aproape tabu. Oamenii nu voiau să vorbească despre faptul că există femei care sunt bătute, maltratate sau supuse violenţei economice”, afirmă Vasilisa Delicostea, una din locuitoarele satului.

Situaţia s-a schimbat treptat după ce localitatea a devenit parte a unui proiect global PNUD, implementat cu sprijinul Republicii Coreea.

Astfel, în Chirsova a fost constituită o echipă multidisciplinară, iar cu susţinerea PNUD aceasta a fost pregătită să acționeze în toate cazurile de risc pentru viața și securitatea femeilor și a copiilor acestora. Totodată, specialiştii sunt responsabili și de prevenirea violenței, aşa că organizează activităţii care să implice toţi oamenii din sat, adulţi şi tineri.

„Ne bucurăm că am reuşit să creăm un mecanism demn de preluat şi de alte localităţi. Orice persoană care este martoră sau victimă a unui caz de violenţă poate apela la unul dintre aceşti specialişti: asistent social, profesor, educator, angajat al poliției sau lucrător medical. Fiecare dintre aceștia poate iniția mecanismul de referire şi demara procesul de protecție. Oamenii ştiu că se reacţionează de fiecare dată, cazurile sunt înregistrate, după care se caută soluţia optimă într-un interval de timp cât mai scurt posibil”, spune Serghei Sapunji, primarul satului Chirsova.

Şi dacă până în prezent cea mai mare problemă rămânea a fi găsirea unui adăpost pentru femeile care se confruntau cu episoade grave de violenţă, în curând şi această dificultate va fi soluţionată. În următoarele câteva luni, în regiune va începe să funcţioneze  un centru specializat pentru femeile care suferă din cauza violenţei şi copiii acestora. Reconstrucţia capitală a clădirii, demarată de PNUD şi Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia, a fost finalizată la sfârşitul anului 2019. În prezent se fac procedurile de dare în exploatare, după care va urma procesul de selectare a angajaţilor. Serviciul va acorda asistenţă socială, psihologică şi juridică dar şi sprijin în găsirea unui loc de muncă.

Proiectul „Combaterea violenței împotriva femeilor în Republica Moldova: explorând și învățând din soluțiile locale” este implementat în perioada 2018-2020 de PNUD cu sprijinul Republicii Coreea. Iniţiativa se înscrie într-un proiect global al PNUD, care are scopul să abordeze prevenirea violenței la scară largă, implicând parteneri, strategii și surse de finanțare noi. Proiectul este pus în aplicare în șapte țări din lume, Republica Moldova fiind singura din Europa.

Citește mai departe

Social

Oamenii care mișcă munții din loc vor fi premiați în cadrul unui concurs

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Tinerii antreprenori și mici comunități adunate în jurul obiectivului comun de îmbunătățire a spațiului lor de trai, organizații ale societății civile care luptă pentru transparență și corectitudine sunt dați în căutare. Este vorba despre cea de-a doua ediție a concursului „Champions of Change” care continuă să promoveze povești de succes și să stimuleze mai multe inițiative publice. 

La concurs mai pot participa și comunități academice care lucrează asupra unor idealuri de anvergură, atât acasă, cât și în întreaga comunitate europeană. Astfel, competiția este deschisă tuturor cetățenilor Republicii Moldova, din țară și diaspora, care au avut rezultate remarcabile în activități comunitare și/sau de interes public pe parcursul anului 2019. Cei 15 finaliști ai căror inițiative și proiecte realizate pe parcursul anului 2019 au avut impact și continuitate vor primi trofeul din bronz Champion of Change.

PE LUNG

Gala Premiilor Champions of Change va fi organizată pe 10 Aprilie 2020, când trei, cele mai bune inițiative vor fi premiate cu granturi și sprijin financiar din partea partenerului Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, FNF, pentru un nou proiect sau inițiativă.

Până atunci  LID Moldova anunță perioada de aplicare deschisă și încurajează doritorii să participe la concurs pentru a câștiga cele trei premii de a câte 1000 euro fiecare. Concursul se desfăşoară online în perioada 20 ianuarie – 20 februarie 2020. Regulamentul poate fi accesat pe website-ul și pe pagina de Facebook a LID Moldova.

În prima etapă de jurizare se vor alege maxim 15 finaliști dintre toți cei înscriși la concurs. 

Membrii juriului desemnați de echipa LID Moldova vor alege în calitate de câștigători pe oricine consideră relevant conform următoarelor criterii:

  • Inițiativele sau proiectele candidatului (realizate în anul 2019) au impact și continuitate în societate;
  • Creează, promovează standarde și așteptări noi în domeniul de activitate;
  • Integritatea și reputația personală și profesională este ireproșabilă;
  • Este deschis să coopereze și să susțină inițiativele similare sau conexe, inclusiv prin schimb de experiență și mentorat;
  • Persoana este dedicată apărării și promovării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și valorilor democratice.

„Viitorul este în mâinile celor care acționează și își asumă responsabilități, indiferent de circumstanțe sau contexte politice. Celor care în pofida provocărilor și eșecurilor, merg înainte, reușesc și încurajează noi schimbări. Ei sunt adevărații campioni”, menționează organizatorii. 

Toți participanții la concurs vor fi  invitați la Gala de decernare a premiilor, în cadrul căreia campionii desemnați de juriu vor primi statueta din bronz „Champion of Change”. Cele mai bune inițiative vor fi premiate cu granturi și sprijin financiar din partea partenerului Friedrich Naumann Foundation for Freedom pentru o inițiativă sau proiect nou.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle3 ore în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

Social4 ore în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 55% din pacienți au fost tratați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social24 de ore în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

EconomieO zi în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

EconomieO zi în urmă

VIDEO/ Suport în valoare de 3,6 milioane lei. Acțiunile Kaufland Moldova pe timp de pandemie

Întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, continuă să lupte cu pandemia cauzată de noul Coronavirus. De la începutul crizei generate de...

IstorieO zi în urmă

„După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”: al Doilea Război Mondial, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

PE SCURT Astă-seară, la 17.00, Radio Europa Liberă vă invită la o nouă dezbatere online, organizată în cadrul proiectului multimedia...

SocialO zi în urmă

28 mai 2020: COVID-19, PE SCURT: Opt persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

PoliticăO săptămână în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031