În urma presiunii exercitate de către deputaţii europeni, Consiliul miniştrilor UE a acceptat renegocierea unui acord cu Statele Unite privind transferul datelor bancare, în anul 2010, dată la care Parlamentul ar putea avea ultimul cuvânt de spus cu privire la astfel de acorduri, conform prevederilor Tratatului de la Lisabona. Între timp, Parlamentul a adoptat o rezoluţie care stabileşte orientări menite să asigure protecţia datelor cu caracter personal în cadrul procesului actual de negociere a acordului interimar.
În rezoluţia adoptată azi, deputaţi reafirmă că datele transferate către SUA trebuie procesate doar "pentru a combate terorismul", iar stocarea datelor cu caracter personal "nu trebuie să fie disproporţionată în raport cu obiectivul pentru care aceste date au fost transferate şi ulterior procesate." Ei subliniază faptul că este "necesară atingerea unui echilibru între măsurile de securitate şi protecţia libertăţilor civile şi a drepturilor fundamentale." Companiilor şi cetăţenilor din UE trebuie să li se garanteze un nivel adecvat al dreptului la apărare. Concomitent trebuie creat un "mecanism al căii judiciare de atac" pentru a preveni abuzurile.
În cadrul unor serii de dezbateri la nivelul Comisiei pentru Libertăţi Civile, deputaţii europeni şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Parlamentul a fost exclus din procesul de negociere al acordului interimar dintre UE şi SUA privind transferul datelor bancare. Beatrice Ask, ministrul suedez de justiţie, a anunţat ieri că textul actual care este negociat cu SUA "nu va fi în vigoare mai mult de 12 luni." Potrivit comisarului european, Jacques Barrot "o renegociere imediată va avea loc conform Tratatului de la Lisabona", ceea ce va oferi Parlamentului ultimul cuvânt asupra textului acordului.
Europarlamentarii au mai ridicat problema alegerii temeiul juridic de către Consiliu: în iulie, miniştrii UE au decis, în mod unanim, acordarea unui mandat de negociere Comisiei Europene, fără implicarea Parlamentului. Potrivit rezoluţiei Parlamentului European, această decizie se află în contradicţie cu opinia serviciului juridic al Consiliului, care consideră că această chestiune ţine de competenţa comunitară.
Subiectul legat de SWIFT ("Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication") a apărut în 2006 când mass media a dezvăluit că administraţia SUA accesa date ale cetăţenilor europeni, deţinute de reţeaua financiară SWIFT, cu sediul în Belgia, fără ca aceştia să ştie. În urma presiunii exercitate de Parlamentul European, au fost date garanţii cu privire la protecţia vieţii private, pentru a asigura că aceste informaţii colectate au fost utilizate doar pentru combaterea terorismului. În iulie 2009, au apărut articole de presă care arătau că un nou acord urmează a fi negociat în urma schimbării structurii companiei SWIFT, care momentan construieşte un nou centru de stocare a datelor europene în Elveţia.
