Connect with us
"
"

Social

Sunt tot mai mulți. Crește numărul moldovenilor care protestează în Italia

Publicat

pe

Duminică, 2 decembrie, începând cu ora 14:00, cetățenii Republicii Moldova stabiliți  în Bologna, Italia vor organiza o acțiune de protest împotriva activității partidului Șor pe teritoriul Italiei, precum și ămpotriva ilegalităților care se petrec pe teritoriul țării noastre.

„Vom cere investigarea și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de situația dezastruoasă din Moldova”, susțin organizatorii manifestației.

Astfel, moldovenii din Bologna se alătură concetățenilor care au protestat la Torino, la mijlocul lunii noiembrie, și vin cu o Declarație prin care se manifestă „împotriva instaurării regimului de tiranie și teroare în Republica Moldova și a campaniei partidului Șor de a corupe alegătorii de peste hotare în preajma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019”. Moldovenii stabiliți în Italia susțin că simt nevoia de a ieși pentru a-și apăra drepturile fundamentale atâta timp cât nici Guvernul, nici Parlamentul și nici președintele nu le apără interesele și nu luptă împotriva corupției, iar organele de justiție tergiversează procesul judiciar împotriva lui Ilan Șor, figurant principal al Raportului Kroll privind furtul a miliarde de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova și condamnat penal în prima instanță pentru cumul de infracțiuni la 7 ani și 6 luni de privațiune de libertate. „Totodată, ei se arată îngrijorați de faptul că puterea de stat este „uzurpată” de un grup restrâns de persoane, care instaurează un regim de tiranie și teroare ce încalcă flagrant drepturile și libertățile fundamentale ale omului și valorile democratice, se arată în Declarația emisă de către Diaspora din Italia.

Amintim că, la 18 noiembrie curent, Diaspora din Italia a protestat la Torino împotriva concertului organizat de Ilan Șor, primarul orașului Orhei, condamnat pentru escrocherie și spălare de bani. Oamenii declarau că protestul este împotriva  politicienilor compromiși, care încearcă să le cumpere voturile cu astfel de concerte gratuite.

Social

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Publicat

pe

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

+188 cazuri noi de COVID-19

Astăzi au fost confirmate în Republica Moldova, 188 cazuri noi de infectare cu COVID-19, dintre care 5 în Transnistria. Cu transmitere locală – 187 cazuri și de import – 1 caz (Republica Turcia).

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 8548 cazuri.

Din numărul total de cazuri înregistrate în această zi, 17 sunt angajați ai sistemului medical: medici – 7, asistenți medicali – 5, felceri – 1, personal auxiliar – 4.

Până la ora actuală, 4738 persoane au fost tratate, iar 307 au decedat din cauza COVID-19.

Petiție pentru redeschiderea grădinițelor

Astăzi a fost depusă o petiție către autorități în care părinții cer să fie redeschise grădinițele.

În mod imperativ, specificăm că, pe parcursul ultimelor luni, autoritățile nu au dorit să ia în calcul problemele, generate de adoptarea unor decizii în cadrul Comisiilor menționate, neglijând în mod vădit impactul periculos asupra unor categorii de persoane, în special asupra familiilor cu copii preșcolari, și anume:

  • nu s-au oferit cadrul legal și soluții cu privire la condițiile de revenire în cîmpul muncii a părinților, cu copii ce frecventează gradinițele;
  • creșterea riscului de infectare a copiilor cu COVID-19,
  • expunerea copiilor la pericol pentru sănătate,
  • expunerea copiilor la pericole pentru viață și sănătate,
  • expunerea părinților la riscul de a-și pierde serviciul și sursa de venit, în condițiile când părinții vor fi nevoiți să demisioneze, pentru a asigura supravegherea copiilor preșcolari,
  • nu s-au oferit soluții cu referire la modalitatea funcționării instituțiilor preșcolare, după cum au procedat multe alte state europene.

Repatrierea cetățenilor nu mai are loc în baza listelor

Autoritățile au anunțat că din 17 mai până pe 29 mai au fost repatriați circa 27 de mii de cetățeni. De asemenea, s-a anunțat că nu mai este valabilă procedura de repatriere a cetățenilor aplicată pe perioada stării de urgență, în baza listelor de repatriere. Autoritățile recomandă cetățenilor să apeleze direct la companiile avia pentru a se întoarce acasă.

Încă 116 persoane tratate

În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 Chișinău, au fost internați 94 pacienți cu suspecție la COVID-19.

Starea de sănătate a persoanelor infectate:

255 – stare gravă,

619 – stare de gravitate medie.

Alte 116 persoane au fost tratate și externate. Bilanțul persoanelor tratate de COVID-19 a ajuns la 4738.

Până la ziua de azi, au fost confirmate 1646 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici-387, farmaciști-21, asistenţi medicali-646, felceri-88, personal auxiliar-504 persoane.

Informăm despre înregistrarea altor două decese cauzate de COVID-19:

Deces 306: Femeie de 81, din mun. Chișinău. Internată în stare gravă, la data de 19 mai, la Spitalul Clinic Muncipal Arh. Mihail. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat, angiopolineuropatie diabetică, cardiopatie hipertensivă.

Deces 307: Bărbat de 56 ani, din mun. Chișinău. Internat la la data de 6 mai, la Spitalul Clinic Republican. Comorbidități: cardiopatie mixtă, insuficiență cardiacă cronică, pancreatită cronică.

Frizeri, casieri, conductori, aviatori infectați
după relaxarea restricțiilor

Ieri, directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună a declarat că după deschiderea frizeriilor la mijlocului lunii mai, acum două săptămâni, ieri au fost testați pozitiv cu COVID-19 și frizeri.De asemenea, funcționarul a declarat că avem și aviatori infectați, casieri și conductori infectați cu COVID-19.

Mai mult, după deschiderea Pieței Centrale, Nicolae Furtună se arată îngrijorată de fluxul mare din piață și de purtarea incorectă a măștilor. Restricțiile de până acum nu a fost moftul cuiva. Relaxare a însemnat, în viziunea specialiştilor, ieşirea din starea de urgenţă, dar alături de COVID. Dacă o să continuăm așa, o să ajungem miercuri sau joi când o să se închidă piețele. Oamenii trebuie să înțeleagă că prin neluare act de învățămintele pe care le dă specialiștii, duc la aceea că se va sufoca sistemul de sănătate. Și iată fluxul acesta mare și nebun din Piața Centrală, prin nerespectarea regulilor de conduită, de igienă, în câteva zile o să se reflecte la împotmolirea spitalelor”, a declarat Furtună în cadrul emisiunii Punctul pe Azi de la TVR Moldova, adăugând că activitatea piețelor și a sectorului HoReCa va fi reexaminată.

Ieri au fost confirmate alte 109 cazuri noi de COVID-19. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 8 360 cazuri.

Examenele la șoferie, reluate

De pe 3 iunie se reiau examenele pentru obținerea permisiului de conducere. Serviciile de examinare vor avea loc în baza programărilor online.

Susținerea examenului va fi organizată în cadrul secțiilor de înmatriculare a transportului auto și calificare a conducătorilor auto din mun. Chișinău, Bălți, Soroca, Comrat, Edineț, Orhei, Ungheni, Hâncești Cahul, or. Ocnița, Căușeni, Criuleni, conform programului de lucru stabilit, anunță Agenția de Servicii Publice.

Situația la frontieră

În ultimele 24 de ore, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 6 510 traversări. Pe sensul de intrare în Republica Moldova s-au înregistrat 4 320 traversări persoane, dintre care 3 331 treceri la frontiera moldo-română, 984 treceri la frontiera cu Ucraina și 5 treceri aeriene.

În punctele de trecere a frontierei deschise traficului au fost supuse screeningului 6 510 de persoane și completate 4 320 de fișe epidemiologice individuale. Nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip COVID-19.

În punctul de trecere Otaci, la intrarea în țară au fost înregistrați 310 conaționali, repatriați din Federația Rusă, tranzitând Ucraina.

Citește mai departe

Social

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

Publicat

pe

De către

PE SCURT 

Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele nelocuite Soko din apropierea Hong Kong-ului a făcut înconjurul lumii. Pentru mulți, fotografia a devenit un simbol și un semnal de alarmă că pandemia își va lăsa amprenta negativă și asupra mediului ambiant. 

Experții internaționali atenționează că măștile și mănușile de protecție pe care le folosesc oamenii din întreaga lume pentru a se proteja de COVID-19 devin o problemă pentru mediu, pentru că odată ajungând în natură se vor transforma în microplastice. În Republica Moldova problema măștilor și mănușilor folosite de populație încă nu a ajuns pe ordinea de zi. Nu există statistici în acest sens, iar problema pălește pe fondul cifrelor alarmante a cazurilor de îmbolnăvire. Totodată, unii ecologiștii atenționează că Moldova NU are la moment soluții pentru această problemă. Probabil nu e departe momentul când pe crengile copacilor și pe dealuri vor flutura, pe lângă „tradiționalele” pungi de plastic, și măștile aruncate la gunoiști.   

PE LUNG

Măștile, mănușile, sticlele de plastic de dezinfectant care ne protejează de COVID-19 ajung pe străzi, în mări și în mijlocul naturii sălbatice. Problema este semnalată de orașe din diferite colțuri ale lumii, scrie DW.

În Kalamata, un oraș grecesc cunoscut în mod tradițional pentru măslinele sale, străzile sunt aproape goale. Cu toate astea, mănuși, șervețele și sticle de plastic sunt împrăștiate prin parcuri, trotuare și drumuri. Deșeuri similare provoacă probleme în metropole mai mari, precum New York și Londra.

Problema a lovit chiar și insulele nelocuite Soko. La câțiva kilometri de Hong Kong, Gary Stokes, un activist din grupul de conservare OceansAsia, a găsit aproximativ 100 de măști aduse de ape.

„Nu am mai observat măști până acum într-o locație atât de îndepărtată”, spune Stokes, care suspectează că acestea provin din China sau Hong Kong. „Când le-am găsit, au trecut doar șase-opt săptămâni de când oamenii au început să folosească aceste măști”.

Prea devreme pentru evaluarea impactului 

„Dacă sunt aruncate pe străzi, când va ploua mănușile și măștile vor ajunge în cele din urmă în mare”, spune Anastasia Miliou, biolog marin și director de cercetare la Institutul de conservare marină al Archipelagos din Grecia.

Nu doar mănușile și măștile sunt cele care cresc considerabil cantitatea de deșeuri generate de pandemie. Consumul de plastic de unică folosință din piețe și magazine a crescut, fiind alimentat de frica oamenilor de a se contamina. 

În același timp, purtătorul de cuvânt al Comisiei UE pentru probleme de mediu, Vivian Loonela, a declarat recent că este prea devreme pentru a evalua impactul coronavirusului asupra cantității totale de deșeuri de plastic generate în 2020.

Care e situația în Moldova? 

Iuliana Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, atenționează că problema poluării cu echipamente de protecție utilizate de populație ia amploare. „Evident că s-a majorat consumul de măști, mănuși, respectiv, se majorează în mod automat și poluarea”.În mod normal, pentru ele ar trebui să existe coșuri separate sau să fie colectate de farmacii. Potrivit ei, chiar și în situația de pandemie, autoritățile trebuie să fie inventive. În alte state, autoritățile au instalat în spațiile publice coșuri pentru deșeurile de acest tip, cel puțin ca să nu se amestece cu alte tipuri de deșeuri menajere.

„Pe lângă faptul că sunt sintetice și degradează o sumedie de ani, mai există și pericolul potențial de infectare. Luate de vânt, acestea flutură pe deal și câmpii, un copil poate să ia mănușa sau masca care poate a fost la o persoană bolnavă, care nu știa de asta. Deci este și un eventual pericol de răspândire a bolii”.

„Concluzia este că Moldova, la moment, pentru aceasta nu are soluții”, a adăugat Iuliana Cantaragiu. Ce se poate de făcut? În mod teoretic, se putea de colectat aceste deșeuri, de balotat și de depozitat, până se creează infrastructura de incinerare. Aceasta se poate de realiza într-un an de zile. 

Societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață

Ideea colectării separate a echipamentelor de protecție individuală ce au fost folosite de populație este susținută și de Vladimir Ternavschi, de la organizația Tinerii pentru EcoPlastic.

„Mănușile, măștile de protecție trebuie colectate separat și neutralizate. Ați putut vedea și până acum cum șervețele umede aruncate la gunoi stau la gunoiște zeci de ani și nu degradează. Aceste măști de protecție care sunt cele mai populare sunt din același material. Și ele tot vor sta zeci de ani la gunoiște și vor contamina mediul cu microplastic”.

Microplasticele au devenit o problemă de mediu în lume pentru că nu pot fi colectate de filtre, iar atunci când trec prin apele uzate pot colecta bacterii dăunătoare pe care le pot transporta cu ele. Astfel, atunci când înghițim aceste microparticule de plastic, putem înghiți și bacteri.

Tânărul ecologist susține că după pandemie, societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață și să recurgă la practici mai ecologice: să revină din nou la „torbe” și pachete biodegradabile.

În țara vecină, România, ecologiștii au creat deja o pagină pe facebook cu titlul „ Nu arunca măști și mănuși pe jos”, unde au lansat un apel către cetățeni să nu arunce la întâmplare materialele de protecție personală. Aici au fost postate mai multe poze cu măști și mănuși aruncate pe străzile orașelor, dar și în pădurea din Chiajna sau pe malul Dunării, la Brăila. Totodată, moderatorii paginii au atenționat că aruncarea măștilor și mănușilor folosite în împreună cu gunoiul menajer poate contamina personalul blocurilor însărcinat cu curățarea și manipularea gunoiului precum și operatorii firmelor de salubritate și gropilor de gunoi care preiau aceste deșeuri.

Vlada Balica, de la ABS Recycling, companie specializată în reciclarea deșeurilor de ambalaje PET, ne-a spus că la fabrica pe care o gestionează nu sunt colectate și prelucrate mănușile și măștile de protecție de unică folosință.

„În Moldova nu există soluții pentru acest tip de deșeuri. Nu este de dorit ca acestea să nimerească în deșeuri menajere, mai ales că ele pot fi infectate cu virus sau diferiți agenți patogeni. Ele trebuie colectate separat și incinerate, dar la noi incinerare nu există și evident că soluții nu sunt, de aceea totul merge la depozitare la Țînțăreni”.

Totodată, potrivit ei, pe timpul pandemiei, s-a observat reducerea deșeurilor plastice. Fabrica primește de la Regia Autosalubritate deșeuri menajere mixte, de unde sunt extrase tot ce poate fi valorificat și reciclat. „Dacă vorbim despre cantitățile colectate până la pandemie de autosalubritate și în timpul pandemie, cred că  acestea s-au redus cu circa 30-40%.” Vlada Balica spune că asta ar fi o urmare a închiderii sectorului HoReCa. În plus, foarte mulți oameni au plecat la părinți, la sate. Au plecat și cei care închiriau apartamente în Chișinău, studenții.

Ce se întâmplă cu deșeurile medicale? 

Ministerul Sănătății a precizat anterior că există un plan de management al deșeurilor infecțioase. Conform acestuia, există trei etape – colectarea deșeurilor periculoase din punct de vedere infecțios, transferul separat către un punct comun de colectare, sterilizare și dezinfectare a acestora, iar apoi conform unei proceduri se distrug.  

Alexei Bivol, directorul spitalului Raional Telenești, ne-a spus că aici deșeurile periculoase sunt autoclavate. Autoclavarea este o metodă care se folosește și în țările din Europa. „Avem o autoclavă modernă, care funcționează după principiul sterilizării cu aburi, unde tot echipamentul se sterilizează, apoi se fărâmițează și se aruncă la groapa cu gunoi, inofensiv”, spune Alexei Bivol.

„Instalația are cinci programe, procesul durează 45 de minute și după sterilizare, se include programul de fărâmițare, apoi deșeurile inofensive se aruncă la groapă de gunoi” 

Aparatul este testat, aprobat metrologic. În prezent, instituția are aproximativ 45 de contracte cu instituțiile medicale din raioanele vecine, pentru servicii de management al deșeurilor. 

Soluții globale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pentru DW că spălarea obișnuită a mâinilor oferă mai multă protecție împotriva infectării cu COVID-19, decât purtarea mănușilor de cauciuc în locurile publice, iar centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor afirmă că măștile de pânză lavabile oferă protecția necesară.

Și, în timp ce echipamentele de protecție utilizate în instituțiile medicale nu sunt în mare parte reciclabile sau reutilizabile, apar inovații sustenabile. Astfel, în SUA, producătorul de automobile Ford produce halate de protecție reutilizabile din același material din care se fac airbag-urile. Acestea pot fi spălate până la 50 de ori. Universitatea din Nebraska efectuează testări pentru a vedea dacă lumina ultravioletă va dezinfecta și „va prelungi viața” măștilor medicale și, prin urmare, va reduce deșeurile.

Reprezentanții organizației Zero Waste Europe consideră că țările nu ar trebui să aleagă între protecția mediului și protecția sănătății publice. „Pe viitor, trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru pandemii de acest fel și că suntem gata să le abordăm într-un mod ecologic; nu trebuie să fie una în defavoarea celeilalte.”

Foto: DW, Facebook/Ion Andronache

Citește mai departe

Lifestyle

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al căderii acestui regim: erau văzute ca  murdare, inconfortabile și urâte. Câteva decenii mai târziu, când Europa de Est a fost afectată de „extinderea urbană” – extinderea necontrolată a orașelor – locuitorii acesteia au apreciat din nou blocurile vechi: verzi, pline de lumină și dotate cu infrastructură socială. Am întrebat șapte jurnaliști din Est despre exemplele lor preferate.

PE LUNG

1. În cartierul Petriny din Praga trăiești ca în parc 

Robert Břešťan

Enlarge

01_Petriny
Foto: Postcard, privat

Cartierul Petriny nu arată de parcă ar avea ele mai vechi blocuri din Praga sau ca unul dintre primele cartiere din fosta Cehoslovacie. Dar este. Casele au fost construite între 1959 și 1969. În acea perioadă, arhitecții mai puteau lua în considerare calitatea vieții: dacă există suficiente școli, centre comerciale, pub-uri sau locul unde ar trebui să fie oficiul poștal. Pentru blocurile mai noi, nu a existat „timp” pentru aceasta, iar rezultatul sunt „casele pentru iepuri”, nepopulare.

Dar Petriny a fost și este încă popular. Accesibilitatea transportului este bună, există aer curat aici, este aproape de centru (acum și mai aproape – stația de metrou a fost deschisă cu câțiva ani în urmă). Copacii cresc aici de 50 de ani și oamenii au senzația că trăiesc într-un parc. În zona aceasta au fost construite și case noi moderne, doar că după anul 2000. Popularitatea locului înseamnă că aici există o cerere imensă de apartamente, iar prețurile sunt destul de mari.

2. Satul Chekist – perla arhitecturii de
avangardă sovietică din Ekaterinburg

Dmitry Moskvin

Enlarge

02_Yekaterinburg
Foto: Hotel Iset, Photo: Kudrjavcev Aleksandr, CC BY-SA 3.0

Această zonă rezidențială a fost construită în stilul constructivismului. Inițial, acolo s-au stabilit 2.000 de ofițeri NKVD. Acești oameni au devenit noua aristocrație a URSS. Avangarda a dictat viața rezidenților: apartamentele nu aveau bucătării, dar au aveau telefoane și radio. Satul avea o baie publică, o spălătorie, o grădiniță, un magazin, o sufragerie și un club de agrement. Hotelul Iset cu 10 etaje care se ridică deasupra satului a găzduit inițial rezidenți singuri (fără însoțitori). Hotelul a dobândit un statut de simbol informal al orașului Ekaterinburg (pe atunci numit Sverdlovsk) în epoca sovietică.

În anii 2010, Satul Chekist a devenit un loc la modă. Acolo s-a mutat clasa creatoare a societății: arhitecți, artiști, jurnaliști, diverși cunoscători ai avangardei. A devenit un loc pentru evenimente culturale. În fiecare an la Ural Music Night are loc un spectacol muzical colorat pe ferestrele hotelului, ținut de ansamblul Drugoi Orkestr. În fiecare sâmbătă la prânz, localnicii invită doritorii într-un tur al zonei și arată câte un apartament autentic.

Orașul este o oază calmă de verdeață în centrul metropolei și oferă o pauză de la zgomotul orașului, mai este un punct de întâlnire pe timp de vară. O mulțime de legende urbane înconjoară zona. Cel mai misterios loc sunt coridoarele subterane complexe care leagă complexul de clădiri.

3. Nowa Huta din Cracovia – de la junglă periculoasă
la un loc cool, stilat și contemporan

Martyna Nowicka

Enlarge

03_Nowa-Huta
Foto: Boaski, CC-BY-SA 2.0

Trebuia să fie perfect. Când Tadeusz Ptaszycki a început să proiecteze Nowa Huta (Noua Siderurgie), orașul satelit al Cracoviei în 1949, și-a bazat planurile atât pe orașele ideale renascentiste, cât și pe orașele-grădină Howard. Orașul nou, care mai târziu a devenit unul dintre cartierele Cracoviei, a fost construit pentru a oferi locuințe lucrătorilor industriali ai morii din apropiere – bine planificat și verde. Până la sfârșitul erei comuniste, districtul și-a pierdut cea mai mare parte din farmec, grădina neglijată devenind o junglă periculoasă.

Ceea ce îl face special, printre raioanele create prin extinderea urbană necontrolată în anii nouăzeci, este planificarea urbană și siguranța – doar 1% dintre locuitorii săi consideră că Nowa Huta este periculos. Companiile imobiliare afirmă că numărul apartamentelor vândute este mai mare decât în ​​orice alt cartier. Prețurile mai mici pot fi un factor, dar Huta are în mod incontestabil ceva de oferit tuturor: tinerii profesioniști apreciază transportul public bun, familiile – proximitatea serviciilor de îngrijire și educare a copiilor. Dar există, de asemenea, o mulțime de zone verzi, un centru cultural, două teatre și multe zone comerciale: viața acolo este ușoară.

4. Uránváros în Pécs nu mai este un loc secret

Ervin Gűth

Enlarge

04_Uranvaros
Foto: 1963, Fortepan - ID 2199

La începutul anilor ’50, Partidul Comunist a oferit un rol nou unei zone care a fost anterior pe limita vestică a orașului Pécs din Ungaria, care a funcționa ca zonă de călărie și aeroport. Numele acestei noi părți a orașului, născut înaintea Războiului Rece, a fost păstrat în secret: Uránváros. Orașul Uranium a fost construit pentru minerii care au scos minereu de uraniu din Munții Mecsek pentru export în Rusia. 

Meritul acestui nou district, mai confortabil, și cel al rezidenților săi, care diferă de coloniile anterioare de mineri, rămân vizibile până în prezent. Acest lucru se datorează în mare măsură lui Ödön Dénesi, căruia i s-a încredințat planificarea cartierului. El a împărțit zonele în blocuri mici, evitând astfel atmosfera alienantă a orașelor mai mari. 

Chiar și astăzi, proporția dintre spațiile verzi și rețeaua de străzi bine planificată face cartierul să fie plăcut, mai ales în contrast cu numărul mare de blocuri de beton construite în anii ’60 -’70.

Ba mai mult, Uránváros este plin de comori ascunse precum statui, sculpturi în relief, fântâni și mozaicuri, deoarece 0,2% din investiția de dezvoltare a fost cheltuită pe opere de artă. În ultimul deceniu, cartierul a devenit din nou popular printre familiile tinere și astfel conducerea orașului i-a dedicat o atenție specială.

5. Plattenbau, ascuns într-o pădure a
fostei Republici Germane Democrate

Steve Nauke

Enlarge

05_former-GDR
Foto: Steve Nauke

Între pădure și pajiști, la sfârșitul anilor `80 și fără documente legale a apărut Plattenbau – pe pământul unei femei care a fugit de mult timp din orașul Herrnhut din estul Germaniei, situat lângă granița poloneză și cehă. Instituția care gestiona apa în Germania de Est a construit clădirea pentru a planifica un baraj în apropiere, dar următorul lucru care s-a întâmplat a fost anul 1989, apoi au venit foștii lucrători contractuali vietnamezi, apoi lipsa locuitorilor și în final s-au mutat aici rezidenții de astăzi, un studio de înregistrări, ateliere și punk rock-ul.

Între timp, proprietarul terenului a apărut și a vândut aici proprietăți locatarilor noi activi. Aproximativ 11 dintre aceștia locuiesc și lucrează acum pe 2000 m² în clădirea în formă de H, cu două etaje și un acoperiș plat. Achiziția a fost ieftină și chiar reconstrucția a fost ieftină. Unde erau înainte camere mici cu tapete cu flori, acum sunt bucătării mari fancy, cu ferestre mari, un balcon imens și cei 11 intenționează să locuiască și să lucreze zgomotos în acea zonă foarte calmă.

6. Noul Belgrad este cel mai bun Belgrad

Jelica Jovanović

Enlarge

06_New-Belgrad
Foto: mabi2000, CC-BY-SA 2.0

Nu cu mult timp în urmă, mulți s-ar fi încruntat când ar fi auzit numele de noul Belgrad. Cea mai tânără municipalitate din Belgrad a fost cea mai puțin populară de ani buni, dar lucrurile se schimbă în favoarea sa. 

Imaginează-ți noua capitală a Iugoslaviei socialiste, situată pe fostul „Pământ al nimănui, pământ al tuturor” – vaste câmpii mlăștinoase dintre vechiul Belgrad și Zemun. Acest oraș din interiorul orașului este un loc de blocuri experimentale, un laborator de urbanism, proiectare arhitecturală și tehnologii de construcție testate pe parcurs, ce adăpostește 250 000 de locuitori.

Se poate observa transformarea continuă a modernismului, de la pavilioane foarte moderne (blocul 7 și 7a), prin blocurile 1 și 2 – deja pe cale de a deveni o moștenire culturală, sau blocurile 45 și 70, cunoscute pentru deosebirea izbitoare de covârșitoarea „industrie de agrement” care definește în general capitala situată pe mal de râu. Este cunoscut și pentru terenurile de baschet: fiecare bloc are unul. Cei mai buni jucători de baschet din regiune sunt crescuți printre blocuri.

Noul Belgrad a îmbătrânit bine. Rămâne amestecul de oameni din toate mediile sociale și economice, toate vârstele, multe naționalități. Este iubit atât de vechii, cât și noii săi locatari.

Antibonus: Porțile orașului, frumoase de la distanță

Enlarge

07_Chisinau
Foto: Mirek237, Wikimedia

Georgeta Carasiucenco

La sfârșitul anilor 1970 – începutul anilor 1980, a început construcția Porților Orașului Chișinău. Ele sunt amplasate pe bulevardul Dacia și sunt ultimele clădiri care te petrec atunci când te îndrepți spre aeroport. 

Blocurile sunt construite din beton armat și cel mai înalt are 24 de etaje și o înălțime de circa 70 metri. Cei care au proiectat clădirea au fost arhitecții Iulia Skvorțova, Aracadii Markovici și Anatol Spasov, după ideea arhitectului Iuri Tumanean. Cei trei specialiști au muncit la cel puțin 50 de schițe.

Porțile Orașului, un exemplu al arhitecturii târzii a fostei Uniuni Sovietice și un prestigiu odinioară pentru cei care au primit apartamentele în aceste blocuri, astăzi sunt într-o stare deplorabilă.

Obiectivul turistic arhitectural sau cum mai este considerat – fața Capitalei – este murdar și neîngrijit. Locatarii spun că edificiile sunt populare în rândurile șobolanilor. Pe deasupra, din cauza rozătoarelor care rod fire de la ascensoare, acestea se strică des. Pereți mâzgâliți, cutii poștale distruse și neplăcut- asta poți să vezi și să simți atunci când intri pe unele paliere. Clădirile nu au fost niciodată reparate, iar oamenii care locuiesc la primele etaje se plâng că în apartament mereu este frig. 

Așa cum scria Moldova.org în reportajul despre Pandemia ne-a mutat la sat, tendința, înainte de pandemie era că oamenii se mutau din blocurile vechi în cele noi. Agenții imobiliari spun că multe blocuri vechi din Chișinău au termenul de exploatare expirat, motiv pentru care ele nu mai sunt locuibile. Unele blocuri vechi, sovietice din Chișinău au probleme asemănătoare ca clădirile Porțile Orașului. De fapt, ele nu se deosebesc prea mult de Porțile Orașului. Singurul avantaj ar fi vederea panoramică asupra Chișinăului și asupra Grădinii Botanice și drumului care duce spre aeroport.

 Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social12 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930