Curtea Constituțională a anulat hotărârea Parlamentului prin care a fost introdusă starea de urgență. Măsura era așteptată, iar neconstituționalitatea stării de urgență era vizibilă, mai ales citind direct legea cu privire la starea de urgență, care prevede clar ce autorități ale țării au dreptul s-o inițieze. Pe lângă această încălcare evidentă, în fața judecătorilor curții au mai fost expuse argumente legate de faptul că măsurile impuse în starea de urgență puteau fi introduse și în afara ei. În fața instituției au avut loc proteste pentru alegeri anticipate, la care au putut fi văzuți reprezentanții a o duzină de partide, formațiuni și organizații.
Starea de urgență a fost introdusă în Parlament cu 4 săptămâni în urmă. Aceasta a fost votată de 52 de deputați fără ca autoritățile să prezinte planuri clare care să fundamenteze necesitatea stării de urgență.
În cadrul dezbaterilor Parlamentare de atunci, la întrebările repetate ale opoziției către premierul interimar Aureliu Ciocoi despre starea de urgență se menționa că „Nu avem la ora actuală un program prestabilit, venim doar cu propunerea de instituire a stării de urgență. Dacă se acceptă, deja în noua circumstanță noi vom veni cu o listă de propuneri”.
Respectiv, în demersul legal prezentat parlamentului, era făcut copy-paste din legislație în privința tuturor măsurilor prevăzute, și anume la articolul 20 din legea menționată mai sus „Măsurile aplicabile pe durata stării de urgență”.
A doua zi după instituirea Stării de Urgență, la prima ședință a Comisiei Situații Excepționale, Aureliu Ciocoi anunța o serie de restricții, care în puteau fi la fel de bine aplicate de Comisia Națională pentru Sănătate Publică. Marea majoritate din acele măsuri „drastice” din acea primă hotărâre au fost ciuntite și anulate în săptămânile ce au urmat, iar la moment, singura restricție aplicată de Starea de Urgență se referă la dizolvarea Parlamentului (Articolul 85 din Constituție).
Cine au venit cu sesizări
În fața Curții cu sesizări a venit întâi de toate deputatul PUN, Octavian Țîcu. Peste două zile, o sesizare în acest sens a depus și deputatul PAS, Sergiu Litvinenco. Ambele sesizări, practic trase la indigo, semnalau mai multe aspecte legate de actuala stare de urgență.
În primul rând, aceștia spuneau că unele competențe ale Guvernului Interimar nu permit ca acesta să solicite Parlamentului instituirea Stării de Urgență. În al doilea rând, aceștia menționau în sesizări că Parlamentul, în lumina Articolul 17 din legea cu privire la starea de urgență, „se declară la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova sau a Guvernului”. Respectiv, deoarece hotărârea de adoptare a Stării de Urgență a fost făcută de trei deputați socialiști, aceasta nu poate intra în vigoare.
Iar un alt capitol din contestări s-a referit la faptul că nu au existat motive suficiente pentru introducerea stării de urgență. Adoptarea acestei stări a venit a doua zi după ce Președinta Maia Sandu a trimis o solicitare Curții Constituționale de a constata circumstanțele de dizolvare a Parlamentului. Respectiv, singura utilitate a instituirii stării de urgență este de ordin politic – prevenirea declanșării alegerilor anticipate.
Urmează anticipate?
Mingea trece pe terenul președinției, care a anunțat deja un briefing de presă. Astăzi în fața Curții Constituționale, PAS a organizat un protest care pe alocuri semăna a manifestație electorală sau chiar lansare în campania electorală. Pentru că de această dată termenul de declanșare a alegerilor ar fi scurt, orice acțiune publică este esențială în lumina unei campanii electorale.
Și totuși, întrebarea este dacă avem destui bani pentru a organiza aceste alegeri. Răspunsul ar urma să vină din partea Guvernului în perioada imediat următoare decretului semnat de Maia Sandu. Totodată, la orice mișcare, ar trebui să așteptăm și o contramișcare de la PSRM. În ajunul acestei hotărâri, vinerea trecută, majoritatea Parlamentară a revocat numirea Domnicăi Manole la Curtea Constituțională, chiar dacă hotărârea nu avea niciun efect juridic. Idei năstrușnice însă pot să mai apară.
Cert este că în ultimul discurs al lui Igor Dodon, ideea anticipatelor pare să se limpezească, acesta făcând deja apel pentru crearea unui bloc electoral comun cu mai multe partide „pro moldovenești” (a se citi de stânga) și „pro-ruse”.
Citește și: O nouă relație între Dodon și Voronin? Ne amintim mesajele „de dragoste” de la tătuca către ucenicul său
