Connect with us
"
"

Educație

#Staiacasă și învață online cu Oratorica – cea mai populară școală de limbi străine din Moldova!

Publicat

pe

De mai bine de 9 ani, Centrul de limbi europene Oratorica oferă instruire accesibilă, eficientă și de calitate pentru toți cei care doresc să învețe o limbă străină nouă sau să avanseze în studierea unei limbi deja cunoscute. Centrul se mândrește cu diversitatea cursurilor sale, printre care se numără cele de Engleză, Germană, Franceză, Spaniolă, Italiană, Română și Rusă. Datorită succesului și încrederii acumulate din partea studenților, centrul s-a extins având la moment filiale în toate cele 5 sectoare din Chișinău, una în orașul Bălți și 4 filiale în Odessa.

Un aspect cheie în succesul școlii îl constituie cei peste 60 de profesori calificați, cu o experiență vastă în instruirea tuturor categoriilor de vârstă: copii, adolescenți și maturi.

Cei peste 12 000 de studenți mulțumiți de rezultatele obținute în cadrul cursurilor Oratorica, au servit ca și imbold pentru a extinde activitatea centrului și peste hotarele țării. În acest fel încât, în 2017 Oratorica și-a deschis ușile pentru toți doritorii de a învăța o limbă străină din orașul Odessa, Ucraina, cu 4 filiale în cele mai populate regiuni ale orașului, reușind să devină numărul 1 printre centrele de instruire, conform guidelang.com.ua

Din dorința de a fi aproape tuturor celor care își doresc să învețe eficient oricare dintre cele 7 limbi străine, Oratorica a lansat în 2018 platforma Oratorica.online, concepută pentru oamenii de afaceri, clienții stabiliți peste hotarele țării sau pentru cei care nu au posibilitatea, din varii motive, să se deplaseze la una dintre filiale.

Acest proiect rămâne a fi unul de succes mai ales în condițiile situației actuale de criză pandemică. Astfel, toți doritorii acum au posibilitatea de a se înscrie la oricare din cele 7 cursuri online disponibile la Oratorica: Engleză, Germană, Franceză, Spaniolă, Italiană, Română și Rusă.

Cursurile online la Oratorica sunt exact pentru tine deoarece îți oferă:

  • Program flexibil – poți alege ora la care îți este cel mai comod să studiezi
  • Economie de timp și energie – nu irosești în zadar timp prețios pentru a te deplasa fizic la ore
  • Accesibilitate – te poți conecta din orice colț al lumii, de pe orice dispozitiv.
  • Abordare individuală – lecțiile au loc ținând cont de nivelul de cunoaștere a limbilor străine, scopurile și interesele tale.
  • Profesori competenți – studiezi alături de profesori cu experiență de predare atât în offline cât și online. Vezi aici recenziile studenților.

Pentru înscriere, accesează: Oratorica.md

Sau poți afla mai multe detalii la numărul de telefon: +373 79 56 00 44

Educație

Cum școala s-a mutat pe internet (III). Ce spun elevii

Publicat

pe

De către

La 25 martie, Elvira Drangoi, o elevă în ultimul an la un colegiu din Cahul răbufnește pe pagina ei de facebook. „Nuuu mai pot!” Regimul de studii este atât de încărcat și haotic, încât simte că nu mai poate face față acestei perioade. Temele pentru acasă se adună în tot mai multe mape care împânzesc desktop-ul calculatorului și pe care reușește să le facă până după miezul nopții, ca a doua zi să afle că începe o nouă rundă de sarcini și powerpoint-uri. „Înțeleg că profesorii vor să fie cât mai multe lucrări ca să le arate șefilor dacă îi vor verifica. Dar nu mă mai pot concentra să fac teme, pentru că sunt prea multe. «Carantina e o perioadă bună de stat cu familia.» Serios? Eu nu am mai mâncat împreună cu ai mei de câteva zile. Învățăm pentru noi, nu pentru note. Sunt doar o adolescentă, NU SUNT ROBOT!”. 

Învățământul de acasă

După această postare, mulți au criticat-o că denigrează sistemul de învățământ care și așa a fost lovit dur de pandemie. Însă, la scurt timp, reprezentanții Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC) au organizat mai multe discuții online cu învățătorii și elevii pentru a afla cu ce dificultăți se confruntă în această perioadă. „După aia orele nu mai erau așa de încărcate și nouă ni s-a făcut mai ușor”, spune eleva. 

Cu toate acestea, Elvira consideră că educația la distanță este ineficientă, deoarece „nu facem lecții online, ci scriem referate, hărți conceptuale, prezentări powerpoint şi apoi le trimitem profesorilor pe poșta electronică. Facem aşa, deoarece mulți dintre profesorii mai înaintați în vârstă nu au abilități de folosire a calculatorului. Unii profesori pot să te pună întâmplător în așteptare sau să oprească microfonul. Iar o parte din elevi nu au internet și fotografiază temele pe care le trimit doar când găsesc undeva puțin internet”, povestește eleva. 

Conform Biroului Național de Statistică, peste 330 de mii de elevi din școli și licee și aproape 100 de mii de tineri care fac parte din sistemul de învățământ tehnic și superior au fost afectați de nevoia de a face față pandemiei care ne-a zguduit în acest an. După ce la 11 martie toate școlile au fost închise, elevii au fost nevoiți să studieze de acasă, stând în fața calculatorului sau mereu lângă telefon. 

Ce ar trebui să schimbăm

În perioada 20-25 aprilie, Institutul de Politici Publice a realizat un sondaj online, la care au participat 34 de mii de elevi, peste 22 de mii de părinți și 5000 de cadre didactice. Respondenții au declarat că sistemul educațional tradițional ar trebui resetat radical, și să se pună accent nu atât pe respectarea prevederilor curriculumului scris, cât pe necesitățile reale ale copilului și dezvoltarea propriilor abilități și competențe. În același timp, părinții au declarat că învățătorii trebuie să dea mai puține teme și sarcini complicate și să pună accent pe cele care dezvoltă creativitatea și ingeniozitatea copilului. Iar elevii s-au plâns că profesorii au ales diferite platforme online, ceea ce uneori i-a zăpăcit.

Cu toate acestea, problemele enumerate de sondaj nu sunt singurele, spun reprezentanții grupului „Părinți Solidari”, care au lansat o petiție în care cer Guvernului să asigure acces la studii pentru toți elevii. „Din cauza pandemiei, procesul educațional obișnuit a fost înlocuit cu cel de la distanță. Ceea ce înseamnă că toți elevii ar trebui să aibă internet și calculator. Însă, la nivel național există un număr considerabil  de copii care nu au acces la internet și nici nu dispun de tehnologii informaționale necesare pentru a participa la astfel de lecții”, susțin autorii petiției. Aceștia atenționează că, potrivit sondajului „U-Report”, efectuat de CNTM la sfârșitul lunii martie 2020, la care au participat 5247 de tineri din toate regiunile țării, 45% din cei intervievați au menționat că știu elevi care nu au acces la tehnologii informaționale și/sau internet și nu pot participa la lecțiile online. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a Republicii Moldova (ANRCETI), de acces la Internet fix în bandă largă dispun 48,7% de gospodării, dintre care 61% sunt din mediul urban şi doar 39% – din mediul rural.  

„Accesul limitat la tehnologii informaționale și internet, în special în localitățile rurale, este un obstacol important în asigurarea educației la distanță pentru toți elevii. Prin urmare, unui număr considerabil de elevi nu le este asigurat accesul la procesul educațional online, fie din cauza costului ridicat al serviciului de internet, fie din cauza lipsei infrastructurii/echipamentelor”, spun reprezentanții grupului „Părinți Solidari”. 

Fără internet

Daniela are 13 ani și este dintr-un sat din mun. Chișinău. Ea nu are calculator și nici telefon performant la care să poată participa la cursurile online. Mai mult, ea împarte telefonul părinților cu fratele mai mic ca să primească lecțiile de la învățători și anumite explicații. În rest, trebuie să se descurce singură. 

Nu are internet și calculator nici Ionela, de 14 ani, dintr-un sat din sudul Moldovei. Pandemia și impunerea stării de urgență i-a închis nu doar ușile școlii, dar și accesul la educație. În toate aceste două luni nu a mai auzit deloc vocile învățătorilor și nici nu prea și-a văzut colegii. Este dintr-o familie social vulnerabilă, care nu are în casă nici calculator, nici internet și nici telefon mobil. Singurul care sună prin casă este telefonul fix cu care mai discută cu rudele, dar nu și cu învățătorii. Ea spune că de când a fost interzis să iasă oamenii din casă și copiii să meargă la școală, nu a primit nicio lecție, nu știe ce se întâmplă și ce va urma. Astfel, Ionela percepe această perioadă ca pe o vacanță prelungită când stă acasă, se uită la televizor, vorbește la telefon cu unii prieteni și mai face ordine prin curte. Ea știe că până la sfârșitul anului nu va merge la școală, dar nici nu prea vrea, pentru că de mai multe ori s-a simțit marginalizată. Spune că dacă ar avea internet ar participa și ea la ore, dar așa, nu prea știe cum să-și facă temele. 

Igor Șarov, ministrul MECC recunoaște că știe despre această problemă, „dar situația nu e atât de gravă, sarcinile sunt transmise prin sms, iar orele pierdute vor fi recuperate cu ore particulare când acești elevi vor reveni la școală”. 

„Vor recupera la anul”

Potrivit MECC, 95,6% de copiii participă la procesul educațional la distanță, iar alți 7 mii de elevi nu o fac pentru că nu au calculator sau internet și nici telefon prin care să țină legătura cu cadrele didactice. 

Cătălin Voinu este elev în clasa a XI-a din Chișinău. El spune că lecțiile online sunt o descoperire plăcută, pentru că poate învăța liniștit singur, ceea ce-i place, deși adesea întâlnește unele neclarități, iar unii învățători nu se arată dispuși să le explice. El recunoaște că deja i s-a făcut dor de colegi și de prieteni, dar evită să se întâlnească cu ei în această perioadă, când numărul cazurile de infectare continuă să crească în țară. 

***

În acest an, Elvira trebuie să susțină examenul de absolvire la Colegiul la care studiază, însă, din cauza pandemiei nu știe când acesta va avea loc, iar această instabilitate și incertitudine nu o macină doar pe ea, dar și pe învățătoarea din nordul Moldovei care vrea să-i ajute pe cei mici să descâlcească ecuațiile matematice și să le urmărească privirea, directoarea care vrea să redeschidă poarta școlii și să audă sunetul clopoțelului, dar și pe fiecare dintre noi, care vrem să ne dezlipim măcar puțin de laptopuri și să urmărim cum natura a reînviat, oamenii zâmbesc sau se încruntă în viața reală, departe de cea digitală. 

Acest material face parte din seria de articole despre educația la distanță și cum s-au adaptat învățătorii, elevii și părinții

Material realizat de Mirela Gandraman și Tatiana Beghiu

Citește mai departe

Educație

Cum școala s-a mutat pe internet (II). Ce spun părinții

Publicat

pe

De către

După ce școlile s-au închis, lecțiile au trecut pe online, părinții s-au trezit cu copiii acasă, pentru care trebuie să gătești, după care să strângi, dar și să încerci să înlocuiești învățătorii pe care pandemia i-a mutat în spatele ecranului calculatorului sau le-a lăsat doar vocile care se aud zilnic la telefon. 

„Războiul” din casă

Ziua începe devreme pentru Cristina. Se trezește dis-de-dimineață ca să gătească micul dejun pentru copii. Cei mici se trezesc de dată ce aud cum mama se mișcă somnoroasă prin bucătărie. Nu vrea să facă zgomot și să-i trezească. Inspiră adânc și gustă cu poftă din liniștea matinală.

Cele două luni de pandemie, care i-a adunat pe toți în casă și i-a lăsat acolo să lucreze și să învețe au stors-o de orice putere și entuziasm. „Pentru mine această perioadă este un șoc emoțional”, oftează Cristina Rus, mamă la trei copii de vârste diferite, de la preșcolari – la elevi de clasele primare. „Eu sunt absolut epuizată. Pentru că într-o zi lucrătoare eu trebuie să fiu mega multifuncțională: mamă, bucătăreasă, educatoare, învățătoare, angajată și studentă. Îmi vine uneori să fug de acasă. În timp ce explic tema unui copil, altul face ce vrea. Copilul din clasa a III-a își bagă mereu nasul în temele fratelui mai mic, din curiozitate, dar și pentru că exercițiile sunt mai ușoare. Între timp, copilul de clasa întâi își închipuie peste fiecare două secunde că creioanele sunt avioane. Preșcolarul caută joacă și atenție și îi sustrage mereu pe cei mai mari. Am impresia că mă aflu la război, pe fronturi diferite”, povestește Cristina. 

Pe lângă haosul care îi dă târcoale de la primele ore ale dimineții, trebuie să se mai gândească cum să-i ajute pe copii să participe la lecțiile online atunci când nu are tablete sau telefoane pentru fiecare. Iar singurul laptop din casă i-a devenit biroul ei de lucru, la care încearcă să se concentreze în timp ce creioanele zboară prin casă, cel mic caută mai multă atenție, trăgând-o de haină, iar fiica mai mare o roagă să-i explice cum poate să rezolve o ecuație. 

Lecțiile online

Cristina spune că în această perioadă de educație și de lucru la distanță a descoperit mai multe platforme și tehnologii. A reușit să remarce eficiența evaluărilor făcute prin Google Forms și să se indigneze din cauza fișelor cu exerciții transmise de către învățători prin viber. „Mi se înnegrește în fața ochilor când ni se transmit link-uri pe YouTube, pentru că de calculator am eu nevoie pentru a lucra, nu pentru a-l transforma în tablă interactivă pentru copii”, oftează ea. Iar momentul ei ușor de răgaz îl inspiră cu poftă atunci când cei mici se adună în fața televizorului și privesc entuziasmați lecțiile explicative, realizate de Ministerul Educației. „Este minunat pentru cei care nu reușesc să se conecteze la lecțiile online prin Zoom”, remarcă ea. 

Pentru a-i face mai responsabili și pentru a nu le permite să se distragă atât de ușor de la ore, femeia a cumpărat și un clopoțel cu care sună de fiecare dată când începe sau se încheie lecția. „Dar nici asta nu ajută”, constată ea. Mama spune că nici studiile pedagogice nu o ajută, când în casa transformată clasă are elevi de diferite vârste. „Eu nu sunt robot transformer”, râde ea.

„Îmi vine să fug de acasă”

Cu aceeași situație se confruntă și Ludmila Ignat care spune că această perioadă, pe lângă grija pentru sănătatea copiilor și a celor apropiați, a consumat-o cu orele la care trebuie să participe activ împreună cu cei trei copii ai ei. „Îmi vine să-mi iau lumea în cap și să fug de-acasă”, recunoaște ea, criticând într-un fel declarațiile unor învățători sau educatori care le spun că această perioadă le va permite părinților să înțeleagă cât de greu este să lucrezi cu cei mici. „Dar noi, acum, trebuie să învățăm o grămadă de teme ca să le putem explica copiilor și nu mi se pare corect că trebuie să facem munca în locul cuiva, atâta timp cât trebuie să ne concentrăm și la serviciul nostru”, adaugă ea. 

Cel mai ușor trec peste această perioadă preșcolarii, care nu simt nicio tensiune, în timp ce părinților cu elevi mici le este foarte greu, pentru că într-o clipă au trebuit să-și atribuie și mai multe roluri: să lucreze, să devină pedagogi și să mai facă și treburile casnice, este de părere Corina Vasilache, psihologă la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor „Accept”. Cu toate acestea, ea le recomandă părinților să-și păstreze calmul, iar atunci când simt că încep să se enerveze să-și spună „stop!” și să iasă din odaia în care copilul continuă să facă nazuri. „Tensiunea se resimte atunci când ai mai multe activităţi, iar dacă le ordonezi într-o oarecare măsură atunci e mai uşor să faci faţă lucrurilor”, subliniază specialista. 

Învățătorii din casă

Maricica Panas este mamă a doi copii: unul de 18 ani și altul de 10 ani. Ea povestește că în această perioadă de învățământ la distanță încearcă continuu să împartă singurul calculator din casă cu cei patru membri din familie și de multe ori, nici internetul nu a mai făcut față solicitării mult prea mari. „Sunt teme care pot fi foarte greu explicate la distanță și rezultatele sunt verificate prin fotografii sau video. Lecțiile online sunt practic imposibil de desfășurat”, spune femeia. Cu toate acestea, un plus al învățământului online, susține Ala Revenco, una dintre fondatoarele Grupului „Părinți Solidari”, este că au fost create biblioteci de lecții video pentru toate clasele. Însă, unii părinți și pedagogi susțin că imposibilitatea de a pune întrebări creează dificultăți în asimilarea materialului predat în filmulețe.

Diana Anghelenici este mama unui elev de clasa a III-a. Ea spune că lecțiile și exercițiile sunt transmise de profesori pe viber, iar copilul trebuie să le facă singur. „În cazul orelor de muzică, copilul învață cântecul și eu îl filmez cât cântă, iar la orele de artă plastică fotografiem desenul și-l trimitem profesoarei”, explică Diana. Însă, această metodă de predare, spune o altă mămică, Carolina Lungu, nu este gândită până la capăt. „Da, unii profesori se străduie să facă ore online, la fel de bune ca cele reale, să le explice elevilor temele noi. Dar, sunt prea puțini de aceștia. În rest, îți transmit pagina, exercițiul și încearcă să-i explici singură copilului ca după aceasta nici măcar să nu verifice cât de corect le-a făcut”, constată ea. Galina Tugulschi recunoaște că vrea ca lucrurile să funcționeze ca înainte, atunci când copiii mergeau la școală. „Acum copilul stă lipit de calculator și în fiecare seară are ochii roșii și obosiți”, remarcă mama. 

Plusurile pandemiei

Cu toate acestea, pandemia, spun unii părinți, le-a oferit posibilitatea să petreacă mai mult timp cu cei mici și să descopere pasiunile comune, de a comunica și face schimb de păreri. „Acum fac bucate împreună cu copilul. Se implică și ne distrăm împreună. Organizăm programul zilei în funcție de dispoziția și poftele celei mici. Rezolvăm exerciții, învățăm lucruri noi și citim mult”, povestește entuziasmată Ela Gheiceanu-Păunescu. 

„Carantina are şi plusuri, nu numai minusuri. Minusurile ar fi că copiilor le-ar lipsi socializarea, dar plusurile sunt că ne face mai responsabili pe noi şi pe copii noştri. Copiii vor deveni mai independenţi. Doza de independenţă trebuie oferită celui mic. Da, nimic nu se face într-o zi. Treptat învățăm unele lucruri care ne vor fi de mare ajutor în viitor”, subliniază psihologa Corina Vasilache. Totodată, ea spune că copiii trebuie să primească și responsabilități casnice, nu doar cele ce țin de școală și să iasă la plimbare, pentru a interacționa cu natura. 

Obosiți, dar responsabili de educația și sănătatea celor mici, părinții trebuie să continue să facă singuri față acestei perioade instabile și fără o percepere clară a ceea ce va fi în următoarele săptămâni sau luni.  

Material realizat de Mirela Gandraman și Tatiana Beghiu

Citește mai departe

Educație

Cum școala s-a mutat pe internet (I). Ce spun profesorii

Publicat

pe

De către

La 11 martie, toate grădinițele și școlile din Republica Moldova au fost închise după ce în țară au fost înregistrate mai multe cazuri de infectare cu COVID-19. De atunci ușile instituțiilor de învățământ au rămas închise, iar până la încheierea anului școlar au rămas câteva zile. Învățământul „la un click distanță” nu este ușor de asimilat atât pentru elevi, învățători, părinții, cât și pentru autorități. Moldova.org a realizat o serie de materiale în care discutăm cu cei mai importanți actori ai acestui proces: profesorii, părinții și elevii. Astăzi vedem cum se descurcă profesorii cu aplicațiile online și ce soluții creative găsesc atunci când întâmpină piedici.

7 mii de elevi și 600 de profesori, lăsați în urmă

Pe 15 martie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) anunță că la începutul perioadei de pandemie au fost implicați  92,8% din numărul total de elevi, iar peste o lună, deja 95,6% dintre copii au participat în procesul educațional la distanță, inclusiv elevii care studiază prin telefon. Potrivit Nataliei Grâu, secretară de stat a MECC, prima săptămână a fost una de șoc pentru toți. „Nimeni nu înțelegea exact ce va urma și cum trebuie să acționeze. Dar conform rapoartelor și declarațiilor, observăm că treptat toți încep să se adapteze.”, menționează secretara de stat. 

Potrivit Ministerului, în afara procesului educațional au rămas peste 7 mii de elevi și peste 600 de cadre didactice, de aceea, la mijlocul lunii aprilie, din bugetul de stat au fost alocate 20 de milioane de lei pentru procurarea laptopurilor și a tabletelor atât pentru copii, cât și pentru învățătorii care nu le au. Însă, până în acest moment, Ministerul nu a anunțat nicio achiziție. „Achiziția respectivă de laptopuri și tablete nu se va realiza într-o săptămână sau o lună. Conform legii, aceasta ar putea dura câteva luni”, a explicat Natalia Grâu. Totodată ea a spus că între timp, trei operatori de telefonie mobilă au oferit gratuit internet cadrelor didactice și elevilor care au solicitat acest lucru. 

„Pensionari care lucrează pe Zoom ca ceasul”

Ana Cotună niciodată nu și-a imaginat că va lucra toată ziua în fața ecranului calculatorului și nu-și va vedea elevii toată primăvara. „În prima săptămână eram nesigură. A fost prelungită vacanța elevilor, dar mă gândeam că în scurt timp vom reveni la programul obișnuit. Dar nu a fost așa. Ne-au spus să facem lecții la distanță și am început să învățăm să utilizăm tot felul de platforme ce ne permiteau să ne vedem, auzim și să rezolvăm exerciții”, povestește profesoara de matematică de la gimnaziul din Fundurii Vechi, Glodeni, unde învață 250 de copii. Pe lângă nevoia de a învăța noi tehnici, ea a trebuit să predea de acasă, unde copiii ei, la fel, aveau ore, iar soțul trebuia să lucreze. „Îi acopeream pe toți din casă. Vorbeam așa de tare că mă auzeam până-n drum”, râde ea. 

Spune că preferă Zoom-ul, unde poate organiza conferințe online cu întreaga clasă și să le explice tema și să le arate cum se poate rezolva o ecuație sau alta. Însă, lucrul care o întristează cel mai mult este că elevii preferă să nu conecteze videoul. „Răspund, rezolvă, comunică, dar nu conectează camera video și asta nu-mi permite să le urmăresc mimica, ca să înțeleg mai bine dacă au sau nu anumite neclarități”, constată învățătoarea. 

Pe lângă asta, mai sunt copii care nu se pot conecta la conferințe pentru că singura sursă de internet este telefonul părinților, care uneori mai merg la muncile în câmp. De aceea, Ana Cotună a decis să înregistreze aceste lecții și să le pună în grupul clasei, ca elevii să poată să le vadă oricând au nevoie. În aceste două luni, Ana Cotună a devenit și „poștaș” pentru colegii săi care nu au internet și nici calculatoare acasă. Ei scriu subiectele și descrierea pe foi. Ea merge și le ia, le fotografiază sau scanează și le transmite copiilor care au lecții cu acești învățători. Când copiii fac tema pentru acasă, o fotografiază și i le trimit ei și ea deja le printează și duce la poarta învățătorului. „Asta fac cu cei încăpățânați, care nu vor să încerce. Dar sunt pensionari care lucrează pe zoom ca ceasul”, spune ea cu fascinație.

Educația la distanță

Ana Apostu, directoarea gimnaziului din Trușeni dă asigurări că orele continuă, chiar și pentru cei care nu au acces la internet. „Profesorii îi contactează telefonic și îi vizitează săptămânal pe cei cu necesități speciale, fiind echipați cu mănuși și măști de protecție și păstrând distanța le lasă la poartă fișele cu teme și le explică părinților ce au de făcut”.  Ea spune că reprezentanții Ministerului au  cerut să se întocmească lista învățătorilor care au nevoie de calculatoare, dar după aceea nu a mai urmat nimic. 

De asemenea, unii învățători spun că mulți elevi profită de avantajele și politica blândă ale acestui sistem educațional din timpul pandemiei, în special, cei din clasele a IX-a după ce au aflat că examenele de absolvire au fost anulate. „Mama este profesoară de limba franceză. În viață nu a folosit tehnologiile informaționale, pentru că nu a avut nevoie de aceasta. Însă, pandemia a impus-o să-și facă un cont pe facebook pentru a putea face lecții cu elevii. Cu toate acestea, cei din clasa a IX-a preferă să găsească tot felul de scuze și să nu participe la lecții. Astfel, din 12 elevi, mama ajunge să lucreze doar cu 2-3”, povestește dezamăgită Valentina Timofeev din Chișinău. „Eu cred că învățământul online trebuie să fie la fel de serios, cum este și cel real, dar nu afirmații de genul că: absențele nu vor fi luate în considerare sau examenele sunt anulate. Din această cauză și elevii din clasa a IX-a nici nu se mai obosesc să învețe”, susține Valentina care urmărește cum mama ei încearcă să se adapteze noilor realități. „Îi este greu, dar nu renunță”, adaugă ea. 

Lecții de 30 de minute

Iana Bargan, învățătoare la clasele primare din Liceul Teoretic „Aleksandr Pușkin” din Fălești își începe ziua de lucru la 8:45. Scrie pe viber un „Bună dimineața” și se asigură că toți elevii sunt în fața laptopului, tabletei sau a telefonului. După care anunță începutul conferinței pe Zoom ca să le vadă fețele încă șifonate de pernă și ochii împânziți de somn. Încep recapitulările zilei precedente, o rundă de întrebări adunate pe parcursul serii anterioare, cât timp a tot primit întrebări de la elevi pe telefon. După care începe lecția. „Este o lecție obișnuită, doar că nu în clasă, ci acasă”, spune cu entuziasm învățătoarea. Cu toate acestea, ea recunoaște că acest program este unul destul de epuizant și care consumă foarte multă energie, iar copiii au început să „facă nazuri” și nu mai au chef să stea atâtea ore la calculator, închiși în casă. Pentru că nu întotdeauna conexiunea la internet este bună la toți elevii, învățătoarea mai face video apeluri cu fiecare elev în parte să vadă dacă au anumite neclarități. 

În satul Trinca, r. Edineț, majoritatea orelor se fac pe Viber, pentru că cea mai mare parte a copiilor nu au calculatoare, ci doar telefoane. „Lecția durează cel mult 30 de minute, ca să nu încărcăm prea mult copilul. Apoi el se odihnește puțin până la următoarea lecție și tot așa. Astfel de educație are avantajele, dar și dezavantajele ei. Ne-am dezvoltat mai mult abilitățile tehnologice, dar nu poate total să-l înlocuiască pe cel real. Copiii deja se simt obosiți, e una când vorbești la telefon și alta când în viața reală”, susține Angela Lambarschi, directoarea gimnaziului din Trinca, unde învață 238 de elevi. Directoarea susține că la începutul noului an școlar, neapărat, se va face o recapitulare generală ca să vadă ce subiecte le-au scăpat sau nu au fost înțelese în aceste luni.  

„70% din elevi nu au internet”

Și profesorii de la gimnaziul din satul Coropceni, Telenești, încearcă să se adapteze la noua realitate. Dintre cei 144 de elevi ai școlii din localitate, doar 30% au acasă calculatoare sau internet. 

„Dacă în orașe cei mai mulți folosesc platforme ca Zoom, eu nu pot face asta când copiii au internet poate doar la telefon și acela e slab. Eu înțeleg că mulți vor ca statisticile să fie bune, dar nu e mereu așa. Am trecut pe messenger pentru că așa pot aduna la un loc mai mulți elevi, dar cea mai bună soluție în această situație este să scriem sarcinile și explicațiile la subiect pe foaie A4 și să-i anunț pe copii că la ora cutare am să fiu în centrul satului și am să le transmit”, povestește Ion Curchi, directorul gimnaziului. El a făcut o listă mare cu învățătorii și elevii care au nevoie de internet, dar și de tablete, pentru a putea studia. „Cei de la Minister mi-au spus să mai reduc din număr, că-s prea mulți, iar acum tac”, remarcă el. 

Cum să ajungi la elevii fără internet? 

Pentru că pandemia a închis școlile nu doar din Moldova, ci și din întreaga lume, iar lecțiile au început să se facă la distanță, mai multe școli au căutat cum pot ajunge în casele chiar și celor care nu au calculator și nici internet. Astfel, profesorii din Statele Unite ale Americii pot fi văzuți deja și la televiziunile naționale unde explică în detalii subiectele. Mai multe școli din întreaga lume le-au dat elevilor și cadrelor didactice laptopuri și tablete conectate la internet. Unele state din SUA au instalat mai multe cutii la intrare în școală, unde copiii care primesc subiectele pe foile printate, pot să-și lase temele pentru acasă, ca învățătorul să poată să le verifice. 

Material realizat de Mirela Gandraman și Tatiana Beghiu

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social3 ore în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment4 ore în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Social8 ore în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EducațieO zi în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

SocialO zi în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

SocialO zi în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 92 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031