De Cătălina Gromov
Chișinău (Moldova.ORG) — An de an, începutul iernii astronomice este marcat de un moment inevitabil, cel al solstițiului de iarnă. Acest eveniment marcabil începe în această noapte, deoarece va fi cea mai lungă din an și se va echivala cu 15 ore. După 22 decembrie ziua începe sa creasca iar noaptea se scurteaza.
La data solstitiului de iarna, Soarele rasare cu 23 grade 27 minute la sud de punctul cardinal est si apune tot cu acelasi unghi spre sud fata de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el urca – tinand cont de latitudinea medie a tarii noastre, de 45 grade – la numai 21 grade fata de orizont. In consecinta, la aceasta data, durata zilei are valoarea minima din an, de 8 ore si 50 minute, iar durata noptii are valoarea maxima, de 16 ore si 10 minute. In emisfera sudica a Pamantului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcand inceputul verii astronomice.
Evident, în emisfera sudică a Pamîntului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcînd începutul verii astronomice. În acest an, momentul solstiţiului de iarnă, respectiv, al începutului iernii astronomice are loc la 22 decembrie, ora 1h38m. Începînd de la această dată, pînă la 21 iunie 2011, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.
Cea mai veche referinta scrisa despre o sarbatoare ce marca reîntoarcerea soarelui (solstitiu) a fost gasita în antichitate, în Mesopotamia. Sarbatoarea, care tinea 12 zile, avea drept scop sa-l ajute pe zeul Marduk sa îmblânzeasca monstrii haosului pentru înca un an.
Dintre toate trecerile Soarelui dintr-un semn în altul, cele mai importante sunt momentele de maxim şi de egalitate, adică solstiţiile şi echinocţiile. Uneori, din cauza miscării elipsoidale a Pământului în jurul Soarelui data calendaristică a acestor conjuncturi poate să se decaleze cu plus-minus o zi. Cele patru momente semnificative sunt: ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ, care începe la 21 Martie, cînd razele Soarelui cad perpendicular pe ecuator, iar cei doi poli ai Pamântului primesc aceeaşi cantitate de lumină şi caldură. Ziua este egală cu noaptea. Al doilea este SOLSTIŢIUL DE VARĂ – 22 Iunie – razele Soarelui cad perpendicular pe tropicul de nord (Tropicul Racului), luminând mai puternic emisfera nordică. Ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai scurtă; Al treilea, ECHINOCŢIUL DE TOAMNĂ – 23 Septembrie cînd razele Soarelui cad din nou perpendicular pe ecuator, ziua fiind din nou egală cu noaptea. Și respectiv SOLSTIŢIUL DE IARNĂ – 22 Decembrie cînd razele Soarelui cad perpendicular pe tropicul de sud (Tropicul Capricornului), ziua în emisfera nordică fiind minimă. Ziua cea mai scurtă şi noaptea cea mai lungă.
Amintim că ieri dimineața avut loc și Eclipsa totala de Luna, fiind prima ecplisa de acest fel ce a coincis cu solstitiul de iarna, din 1638 si pana astazi.
