Connect with us
"
"

Lifestyle

Scandalul violenței domestice în Rusia: cum o influenceră care a ofensat victimele se transformă în avocata lor

Publicat

pe

Până acum câteva săptămâni, nu știam cine este Reghina Todorenko. Astăzi, nu doar că știu cine e, ci am petrecut câteva ore bune uitându-mă la un video documentar pe care l-a făcut recent, citind articole și opinii despre scandalul care a reușit să devină mai popular decât coronavirusul în Rusia. 

Reghina Todorenko este prezentatoare TV, cântăreață și vedetă pe social media. Este originară din Ucraina, dar locuiește împreună cu soțul ei, interpretul Vlad Topalov în Rusia. Reghina are peste 8 milioane de urmăritori pe Instagram și avea venituri de aproape un milion de dolari americani anual. 

Pe 23 aprilie, în cadrul unui interviu online, Reghina a declarat că femeile care se plâng pe internet că sunt abuzate sunt „psihic bolnave”. „Dar ce-ai făcut tu, ca el să nu te bată?”, a mai adăugat ea la final. Deși comentariile negative au apărut imediat, peste câteva zile, Reghina Todorenko mai apare într-un interviu Live pe Instagram pentru revista Glamour din Russia, în care își confirmă atitudinea spunând că „bărbații care își bat soțiile sunt rezultatul educației femeilor”.

Dacă la început Reghina și soțul ei au încercat să se apere de valul de comentarii negative apărute online, la câteva zile după declarațiile ei, o parte din brand-urile care au susținut-o până atunci au declarat că își vor întrerupe colaborarea. Revista Glamour i-a retras titlul de „femeia anului”, pe care Todorenko l-a obținut în 2017, companii mari ca Pampers, PepsiCo și altele au declarat public că întrerup contractele cu ea, iar o parte din banii predestinați publicității prin intermediul Reghinei Todorenko vor fi donați asociațiilor care luptă împotriva violenței domestice. 

View this post on Instagram

Я ПРОТИВ ДОМАШНЕГО НАСИЛИЯ! Простите за некорректные формулировки! Благодарю каждого и ценю ваше мнение🙏🏻 #регинатодоренко #домашнеенасилие ЕЩЁ РАЗ СПАСИБО ВАМ ЗА ВСЕ ВАШИ ОТКРОВЕНИЯ 🙏🏻🙏🏻🙏🏻 ДОРОГИЕ МОИ, закрываю комментарии, чтобы не накалять ситуацию между вами. Вижу, что между собой многие начинают скандалить, оскорблять и унижать друг друга, поэтому прошу писать ваши истории мне лично в Директ.

A post shared by regina todorenko (@reginatodorenko) on

Atunci, internetul rusesc s-a împărțit în două tabere: cei care încă mai continuau să o acuze pe Reghina, chiar dacă aceasta și-a cerut între timp scuze publice „pentru formularea incorectă”, și cei care i-au luat apărarea, spunând că vedeta și-a recunoscut greșeala. 

Pe data de 4 mai Reghina Todorenko lansează un video documentar, de o oră și 12 minute, în care vorbește cu avocate, psihologe și alte femei care luptă organizat împotriva violenței domestice în Rusia. Filmul e diferit de tot ce ai văzut până acum pe contul de instagram al Reghinei. Glamourul este înlocuit de fața ei tristă, haine simple, lipsa machiajului: Reghina merge pe drum și se întreabă „dar ce-am făcut eu ca să ajut?”. Cel mai important mesaj al filmului este că în Rusia violența domestică este ascunsă sub covor: nu există statistici, nu există mecanisme și cunoștințe instituționale care să apere victimele și, mai ales, nu există o lege care să protejeze femeile în aceste situații, iar politicienii se fac că plouă.

Filmul este impresionant, pentru un material făcut în 5 zile. Dar este impresionant nu neapărat prin calitate sau creativitate, ci prin subiect. Subiectul care era deja acolo, de mult timp și avea nevoie doar ca cineva să-l pună în lumina reflectoarelor. 

Chiar dacă pe alocuri filmul pare simpluț și grăbit, iar prestația Reghinei e un pic stângace, probabil cel mai mare merit al filmului este acela că a readus subiectul în arena discuțiilor publice. Iar acum, spun experții, legea împotriva violenței domestice are mai multe șanse să fie votată de duma rusească. Mai mult, poate de un exact astfel de film, simplu și nepretențios, care pune subiectul pe masă direct și pe înțelesul tuturor, aveau nevoie cele 8 milioane de oameni care o urmăreau pe Reghina pentru cu totul alte motive până acum?

După lansarea videoului, chiar și mulți dintre cei care au criticat-o au declarat că Reghina este un exemplu despre cum să-ți corectezi greșeala, mai ales că toți banii câștigați din monetizarea videoului, pe care l-au văzut peste 3,5 milioane de oameni deja, vor fi donați celor care luptă împotriva violenței domestice. 

În același timp, după oprobriul public căruia a fost supusă Todorenko, foarte mulți au comparat situația cu altele similare, dar în care bărbații au fost cei care au avut un limbaj sexist sau chiar au fost agresori în cazuri de violență domestică. Cel mai cunoscut exemplu este actorul Marat Basharov, care a recunoscut public că și-a bătut fostele partenerele, iar cariera lui nu a avut de suferit. 

View this post on Instagram

Марат Башаров, Леонид Слуцкий, Регина Тодоренко, Александр Домогаров — попробуйте вычеркнуть лишнее имя. ⠀ После публичной казни Регины, на которой ее разве что… да нет, и четвертовали тоже 🤦🏻‍♀️ я искренне хочу знать, кого Тодоренко избила до полусмерти, изнасиловала или публично унижала, доводя до истерики? Если такие факты есть, то почему не доложили?!) ⠀ Я не буду сейчас писать вневременные банальности, вроде евангельской истории Христа и грешницы. Давайте вернемся к моему перечислению: все в этом списке, за исключением Регины, сохранили работу, положение, да и уважаемы частью аудитории. Вы не видите абсурда в этой картине? ⠀ А еще мне интересно, кто в эти дни протянул Тодоренко руку помощи (здравые люди есть, но их совсем мало)? Скрытая до времени ненависть к успеху — пусть, по мнению многих, и незаслуженному — несчастной девочки просто взорвалась в Сети потоками грязи, замаскированной под праведный гнев. Ну да, давайте отнимем у нее все, уничтожим морально, а еще лучше — побьем камнями! ⠀ Человек, по моему мнению, может тысячу раз быть неправ, но никому нельзя отказать в праве на перемену своей точки зрения и в праве на искупление своей вины. Тем, кто написал Регине в эти дни вариант фразы «гори в аду, тварь», я хочу сказать следующее: вы не замечаете, но это дело ваших рук — создание ада и всяческих тварей. И вы ставите себя в тот самый бесконечный ряд абьюзеров, хейтеров и насильников, которые пренебрегли самым главным, что есть в человеке: его умением прощать и сострадать тому, кто попал в беду. Но это ваш выбор, и за него у вас звание «Женщины года» не отберут)

A post shared by Тина Канделаки (@tina_kandelaki) on

Concluzia? De cele mai multe ori acești bărbați, nu numai că nu și-au cerut scuze publice, dar au rămas pe poziții și și-au păstrat și poziția socială, și privilegiile economice de care se bucurau până atunci. Astfel, cazul Reghinei demonstrează încă o dată cât de sexistă este lumea în care trăim, în care femeile și bărbații sunt tratați diferit chiar și atunci când își exprimă opiniile sexiste. 

În același timp, soțul vedetei, Vlad Topalov, care se afla în același interviu atunci când Reghina a făcut declarațiile, și nu a reacționat nicicum la cuvintele soției, a fost cruțat de opinia publică. El nu a fost nevoit să dea explicații, de ce tolerează un astfel de comportament, dacă este de acord cu el și nici nu a pierdut bani sau contracte. 

***

Cazul Reghinei Todorenko este, probabil, unul dintre puținele în care o influenceră nu doar reușește să treacă peste un scandal monstruos, ci se reinventează, aduce în atenția publică un subiect social extrem de important și se transformă într-un nou personaj numai bun de urmărit pe rețelele de socializare. Dacă toată această istorie nu a fost un plan de PR bine pus la punct sau dacă Reghina este sinceră în pornirea ei de a-și schimba părerea, probabil doar timpul ne va arăta. 

 

Deocamdată, Reghina Todorenko este studiul de caz perfect despre ce trebuie să faci atunci când ai o criză de imagine, iar rețeta e simplă: să vezi unde ai greșit, să-ți recunoști greșeala și să faci tot ce-ți stă în puteri ca să o îndrepți. Lucru pe care foarte mulți încă rezistă sa-l învețe de bună voie. 

Aici puteți vedea documentarul lansat de Reghina Todorenko: 

Social

Violența domestică pe timp de pandemie de COVID-19. Ce faci și unde te adresezi

Publicat

pe

PE SCURT

Coaliția Națională „Viața fără Violență în Familie”, rețeaua comună a 21 de organizații din domeniu, vine cu 15 recomandări despre ce să faci și unde să te adresezi dacă ești victima violenței domestice.

Specialiștii spun că în contextul pandemiei de COVID-19, autoizolarea este un factor care supune femeile și copiii lor unui risc mai mare de violență din partea partenerilor agresivi. În aceste condiții, posibilitățile victimelor de a raporta cazurile de violență, de a sesiza poliția, de a se adresa serviciilor de suport sunt mult mai limitate, pe alocuri chiar imposibile. 

PE LUNG

Pentru a diminua riscurile contaminării în masă, în Republica Moldova, prin Hotărârea Parlamentului a fost declarată stare de urgență pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. În acest context, autoizolarea persoanelor revenite din străinătate și recomandarea pentru populația Republicii Moldova de a evita deplasările în afara domiciliului, sunt factori care supun femeile și copiii lor unui risc mai mare de violență din partea partenerilor agresivi. În aceste condiții, posibilitățile victimelor de a raporta cazurile de violență, de a sesiza poliția, de a se adresa serviciilor de suport sunt mult mai limitate, pe alocuri chiar imposibile.

Prezentele recomandări sunt destinate specialiștilor/elor cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, precum și victimelor și potențialelor victime ale violenței, inclusiv violenței în familie pentru a asigura intervenții eficiente în cazurile de violență în contextul COVID-19.

Recomandări:

1. În cazurile de violență în familie și față de femei, în perioada stării de urgență, interesul superior al victimei, prevăzut în actele internaţionale și naționale fundamentale în domeniul drepturilor omului, va constitui principiul de bază în asigurarea intervenției organelor competente;

2. Telefonul de încredere pentru femei și fete 0 800 8008 va funcționa în regim de 24/24, 7 zile din 7, gratuit și confidențial.

3. Serviciul Național Unic pentru Apelurile de Urgență 112 va recepționa și redirecționa apelurile privind necesitatea intervenției în cazurile de violență în familie în regim obișnuit;.

4. Angajații Poliției, asistenții sociali și personalul medical care se deplasează la fața locului pentru a interveni și a oferi asistență în cazuri de violență în familie și față de femei și a oferi asistență victimelor, vor fi asigurați cu și vor purta în mod obligatoriu mijloace individuale de protecție (mască pentru față, mănuși, dezinfectant pentru mâini, protecție oculară, halate/salopete impermeabile).

5. Angajații Poliției vor acționa în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 360 din 08.08.2018 cu privire la aprobarea Instrucţiunii metodice privind intervenţia Poliției în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie și măsurile instituite în contextul stării de urgență.

6. Excepție de la regula 5) vor face cazurile când persoanele care raportează cazuri de violență în familie sau agresorii familiali se află în regim de autoizolare obligatorie. În aceste situații, angajații Poliției vor asigura măsuri alternative de izolare a agresorului de victimă, fără a fi expusă riscului de infectare populația din imediata apropiere a agresorului (preluarea agresorilor familiali de hoteluri/unitățile de asistență medicală primară/secundară, etc.).

7. Asistenții sociali vor acționa în conformitate cu prevederile Ordinului MSMPS nr. 903 din 29 iulie 2019 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind intervenția structurilor teritoriale de asistență socială în cazurile de violență în familie și măsurile instituite în contextul stării de urgență.

8. Excepție de la regula 7) vor face cazurile când interacțiunea asistentului social urmează a fi realizată cu o victimă a violenței în familie/agresor familial care se află în autoizolare obligatorie după revenirea din zone de risc. În asemenea cazuri, contactul urmează a fi realizat prin telefon/mijloace electronice și, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (4) al Legii nr. 45 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie și a p. 36 din Instrucțiune, cazul va fi raportat în mod obligatoriu, fără acordul victimei, organelor de Poliție și, după caz, instituției medico-sanitare.

9. Personalul medical va acționa în conformitate cu prevederile Ordinului MSMPS nr. 1167 din 15 octombrie 2019 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind intervenția instituțiilor medico-sanitare în cazurile de violență în familie și măsurile instituite în contextul stării de urgență.

10. Excepție de la regula 9) vor face cazurile când interacțiunea personalului medical urmează a fi realizată cu o victimă a violenței în familie/agresor familial care se află în autoizolare obligatorie după revenirea din zone de risc. În asemenea cazuri, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (4) al Legii nr. 45 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie și a p. 49 din Instrucțiune, cazul va fi raportat în mod obligatoriu, fără acordul victimei, organelor de Poliție.

11. Echipele multidisciplinare și organizația care reprezintă victima violenței vor întreprinde toate măsurile pentru a asigura plasamentul de urgență al acestora prin identificarea unei locuințe de temporare;

12. În caz de necesitate, victimele vor fi plasate pe un termen de 30 de zile de către organizațiile de suport în apartamente de urgență asigurate de Coaliția Națională Viața fără violență în familie”;

13. Fiecare femeie și fată va avea acces la informație accesibilă și ușor de asimilat cu privire la formele de violență în familie și acțiunile pe care le poate întreprinde pentru a preveni/opri violența.

14. Sprijinul psihosocial și juridic online trebuie să fie disponibil și accesibil pentru femeile și fetele care ar putea fi afectate de COVID-19 și sunt, concomitent, victime ale violenței în familie, inclusiv internate în instituțiile medico-sanitare.

15. Informarea copiilor despre virusul COVID-19 la Telefonul Copilului 116111 în cadrul consilierii și informării copiilor.

Lista centrelor și serviciilor din cadrul Coaliției Naționale, disponibile în perioada COVID-19:

Organizația

Date de contact

Servicii oferite

Servicii pentru victime

Centrul Internațional „La Strada Moldova”

CONTACTE:

Telefonul de Încredere pentru femei și fete 0 8008 8008, 24/24 7 zile din 7-  oferă consiliere psihologică, consultație juridică și mediere socială, acolo unde este necesar.

Linia fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic 0 800 77777, de la 8:00 până la 20:00, 7 zile din 7.

Toate cazurile care vizează siguranța online a copiilor sunt consiliate online prin intermediul portalului www.siguronline.md

Activează în regim online/telefon:  consultație juridică, psihologică, pe cazurile de violență în familie;

În cazurile de violență sexuală, la necesitate, fiind evaluat fiecare caz individual, se merge în teren.

Centrul de Drept al Femeilor / Women’s Law Center

CONTACTE:

Linia gratuită: 0 800 80 000;

Tel: 0 (22) 811 999; +37368 855 050 (inclusiv Viber);

Email: [email protected];

Web: www.cdf.md

Activează în regim online și la telefon, oferă următoarele servicii: asistența juridică primară, consiliere juridică,  asistență socială, referire la servicii de consiliere psihologică/Luni-vineri 9:00-18:00

Promo-LEX

CONTACTE:

Tel: +373 69 439 446, jurista Lilia Potâng

Email: [email protected]

/Web: www.promolex.md

Activează în regim online și la telefon, servicii oferite:asistență juridică primară, Luni-vineri 9:00-18:00

Asociatia Impotriva Violentei “Casa Marioarei”

CONTACTE:

Tel: +373 9333260; +373 69333261

Email: [email protected]

FB/Asociatia Împotriva Violenței „Casa Mărioarei”

Activează în regim online și la telefon: oferă asistență socială, psihologică, juridică, plasament în apartamente sociale. /Luni-vineri 9:00-17:00

Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC)

CONTACTE:

Tel: +373 79880211, Diana Teberneac

Email:[email protected]/ Web:http://cnpac.org.md/

Activează în regim online și la telefon, serviciile oferite: consiliere juridică, asistență psihologică în cazurile în care e posibil – se face online./Luni-vineri 9:00-17:00/

Centrul pentru Reabilitarea Victimelor ” Memoria”

CONTACTE:

Telefon de serviciu: +373 79 704 809;

Telefon directoare/psihologă /Ludmila Popovici,  +373 79504809

Telefon asistenta de proiect/Andriana Zaslaveț, +373 69512855/

Web: www.memoria.md

Activează în regim online și la telefon, serviciile oferite: consiliere psihologică, consultație medicală cu prescrierea medicamentelor online, psihoterapie (individuală și de grup) online, consultații juridice, oferirea pachetelor alimentare/a unui suport financiar pentru chirie/servici comunale inclusiv pentru  femeile cu copii care recent au părăsit locuința agresorului sau nu au un venit lunar stabil./Luni-vineri 09:00-18:00

Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor, Chișinău (CAP)

CON

TACTE:

Tel: 022927194; +373 69 053817 Email:

[email protected] / Web:www.cap.md

Activează în regim online și la telefon, serviciile oferite:consiliere psihologică, consultații juridice, asistență socială, asistență medical, referire la alte servicii în funcție de necesitate. /24/24, zilnic.

Instituția Publică Centrul Maternal “Pro Familia” din Căuşeni

CONTACTE:

Tel: 0 243 26835,

Directoare, Cristina Didilica: +373 68552458;

Email: [email protected]

Activează în regim online/la telefon, serviciile oferite sunt: consiliere psihologică, consultații juridice, asistență socială, asistență medicală, referire la alte servicii în funcție de necesitate./Orar: 8.00-18.00, zilnic sunt câte 3 specialiști la centru.

Instituția Publică Centrul Maternal ”Pro-Femina” din Hîncești

CONTACTE:

Tel: +373 79488130 Liliana Buza

Email: [email protected]

Centrul se află în carantină.

Specialiștii centrului referă victimele către alte servicii de suport

Instituția Publică Centrul Maternal Cahul

CONTACTE: Tel: 0299 44080

Email: [email protected]

Centrul activează doar pentru femeile cazate, serviciile oferite sunt: consiliere psihologică, asistență socială, asistență medicală, asistență profesională./Luni-vineri 8:00- 17:00/

Asociația obștească Centrul de ajutor social al femeii și familiei „Stimul”, Ocnița

CONTACTE:

Telefon: asistenta socială: +373 60165416, 069538496/

Email: [email protected]

Activează în regim online și la telefon, serviciile oferite: consiliere, asistenta psihologică și socială, consiliere juridică, comunicare pe grupuri închise pe FB și OK.

Luni-vineri 9:00- 17:00/

Instituția publică Centrul de Criză Familială „SOTIS”, Bălți

CONTACTE:

Telefon: 023192541 – linia fierbinte; 079992541

Email: [email protected]

Centrul oferă servicii în regim online și la telefon: asistență juridică, psihologică, asistență socială.

În perioada carantinei Centrul nu plasează victime.

Luni-vineri 08:00-20:00.

Asociația obștească „Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”, Bălți

CONTACTE:

Tel: +373 79055616 Olga Patlati

Email: [email protected]

Centrul de zi oferă asistență la telefon și online: consiliere psihologică, consultații juridice, asistență socială, referire la alte servicii, consultații economice.

Luni – vineri 9.00-18.00 zilnic este o persoană de serviciu

Asociația obștească Centrul de Resurse pentru Tineret DACIA, Soroca

CONTACTE: Tel: 0230 23619/Email: [email protected]/Web: www.dacia.org.md

Centrul de zi oferă asistență la telefon și online.

Luni-vineri 10:00-14:00 zilnic este o persoană de serviciu la birou.

Instituţia Publică Centrul pentru Reabilitarea vicimelor violenței „Ariadna” Drochia

CONTACTE:Tel:079000118

Web:www.artemida.md

Centrul oferă servicii: plasament în apartamente/case în colaborare cu echipa multidisciplinară, servicii de asistenta psihologică, asistență socială, lucrul cu echipele multidisciplinare.

Centrul de Asistență și Consiliere pentru Agresorii, Drochia

CONTACTE:

Email:[email protected]

Web: www.artemida.md

Centrul oferă servicii la telefon/online: servicii sociale, psihologice, juridice, referire de la poliție.

Luni-vineri 8:00-17:00/

Asociația Obștească „Centrul psiho-social” din Vulcănești

CONTACTE:

Tel: 068238386

Email: [email protected]

Activează în regim online și la telefon, serviciile oferite: consiliere psihologică, asistenta juridică primară, ajutor sub formă de produse alimentare, cantină socială.

Luni-vineri 8:00-18:00/

Asociația obștească ”Vesta” Comrat și Vulcanesti

CONTACTE:

Comrat: asistenta socială – +373 60122508/

Vulcănești: coordonatoare proiect -+373 69 866 411

Activează în regim online și la telefon, serviciile oferite: informare, consiliere juridică, asistență socială, în funcție de caz, vizite personale, produse alimentare.

Luni-vineri 8:00-18:00/

Asociația obștească Institutul pentru Familie si Initiative Sociale/

CONTACTE:

Tel: +373 68271444, psiholog Sergiu Toma

Email: [email protected]

Web: www.ifis.md

Activează în regim online și la telefon, serviciile oferite: consultație psihologică la telefon sau online. Totodată, pe timp de criză pandemică, centrul oferă consultații gratuite pentru oricine.

Luni-vineri 9.00- 18.00/

Asociația Obștească Gender-Centru

CONTACTE:

Tel: +373 69182020

Web:www.gender-centru.md

Organizatia oferă informație  în regim online/telefonic.

Asociația obștească ”Interaction”, Tiraspol

CONTACTE:

Linia fierbinte privind violența în familie: 080099800

Linia fierbinte pentru traficul de ființe umane: 0800888888

Linia fierbinte pentru persoanele social vulnerabile: 053386030

Email:[email protected]

Web: www.ngointeraction.org

Activează în regim online și la telefon, serviciile oferite: informare, consiliere juridică, psihologică, produse alimentare, medicamente.

Livrare medicamente și produse alimentare (cu ajutorul voluntarilor) – se face personal.

Pentru orice întrebare legată de COVID-19 apelați la Linia Verde a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică:  0 800 12300

Citește mai departe

Social

Nu doar coronavirusul omoară. Să vorbim despre violență

Publicat

pe

PE SCURT

Câteva zile în urmă, multe femei au primit flori de Ziua Internațională a Femeilor. Pe parcursul vieții, unele dintre ele vor primi și fie o palmă, fie o înjurătură în adresa sa. Potrivit profilului femeilor victime ale violenței, fiecare a șasea femeie din R. Moldova este supusă unei forme de violență în familie pe parcursul vieții.

De 8 martie, Moldova.org a fost alături de participanții la Marșul Solidarității, care au ieșit în susținerea ratificării Convenției de la Istanbul. Iar a doua zi, am ieșit în stradă să vorbim cu oamenii despre drepturile femeilor și ce facem dacă vedem cum soții își bat soțiile.

PE LUNG

La 8 Martie, la Chișinău a avut loc Marșul Solidarității, organizat de mai multe ONG-uri din Republica Moldova care luptă pentru drepturile femeilor. Acțiunea din acest an a fost dedicată ratificării Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută drept Convenția de la Istanbul.

„Convenția de la Istanbul” este, de fapt, denumirea scurtă a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Aceasta a fost adoptată la Istanbul la 11 mai 2011 și semnată de R. Moldova la 6 februarie 2017, însă nu a fost ratificată de Parlamentul de la Chișinău până în prezent. Mai mult de doi ani, organizațiile și activiștii pentru drepturile omului și Moldova solicită autorităților ratificarea acestui document.

Convenția de la Istanbul reprezintă la moment cel mai eficient instrument internațional pentru a asigura prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie și se bazează pe convingerea că violența împotriva femeilor încalcă grav drepturile fundamentale la viață, securitate, libertate, demnitate, integritate fizică și emoțională și că acest fenomen nu poate fi ignorat de către state.

Potrivit organizatorilor Marșului Solidarității din acest an, violența față de fete și femei rămâne a fi cea mai gravă încălcare a dreptului omului din R. Moldova. În 2019, șapte femei din Moldova au fost omorâte de partenerii lor. Aproape jumătate dintre femeile în vârstă de 18-74 de ani au fost supuse hărțuirii sexuale, începând cu vârsta de 15 ani. Aproape trei sferturi din femeile din Moldova (73%) care au avut vreodată un partener intim, au fost supuse unei forme de violență.

Pe 25 februarie s-au împlinit exact 60 de zile, termen în care președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, trebuia să se pronunțe asupra Convenției de la Istanbul. În acest termen trebuia să prezinte demersul scris Parlamentului. În acest punct s-a ajuns după ce activiștii au cerut autorităților să fie ratificată Convenția de la Istanbul până la finalul anului 2019. Sub presiune, proiectul de lege privind ratificarea Convenției a fost aprobat de Guvern și trimis la președinte.

Citește și: Ce este Convenția de la Istanbul și de ce întârzie să fie ratificată

Pe 9 martie, după ce au încetat felicitările în adresa „sexului frumos”, am ieșit în stradă să întrebăm oamenii în ce măsură sunt respectate drepturile femeilor în Republica Moldova la capitolul violența domestică.

În urma discuțiilor, am constatat că oamenii nu știu sau nu au auzit despre Convenția de la Istanbul, însă vorbesc despre ineficiența instituțiilor de stat în lupta cu violența domestică.

Citește mai departe

Social

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în bază de gen. Este convingerea locuitorilor din Chirsova, o localitate multietnică din UTA Găgăuzia. Al doilea an consecutiv, aceștia elaborează în mod participativ un plan comunitar de prevenire și combatere a violenței, pe care autoritățile locale se angajează să îl respecte și să îl implementeze. Astfel, la discuțiile privind conținutul documentului participă bărbați și femei din comunitate. Tot ei analizează felul în care au fost realizate propunerile lor anterioare. Planul intră în vigoare după ce este aprobat de consiliul local.

Documentul elaborat în anul curent conține 13 acțiuni în care vor fi implicați nu doar specialiștii direct responsabili de reducerea acestui fenomen, dar și oamenii din localitate. De exemplu, în liceul și gimnaziul din sat vor fi organizate, pe parcursul anului curent, un șir de lecții tematice pentru elevi. Subiectul violenței asupra femeilor va fi abordat și în cadrul ședințelor cu părinții, inclusiv cu cei care au copii de grădiniță. Totodată, fiecare cuplu proaspăt căsătorit va beneficia consultanța din partea unui specialist din primărie, dar și un pliant întitulat „O familie fericită este o familie fără violență”, elaborat și tipărit la inițiativa comisiei multidisciplinare din Chirsova.

PE LUNG

„Planul de acţiuni va permite autorităților publice locale să aloce și să atragă resurse pentru funcționarea serviciilor de care are nevoie comunitatea. Totodată, documentul este un suport pentru soluţionarea unei probleme grave, existentă în toate localităţile din ţară – violenţa în bază de gen”, susţine Vitalie Frecăuţeanu, coordonator de proiect la PNUD.

„Până nu demult violenţa era un subiect tabu”

În ultima perioadă, preocupările pentru violenţa în bază de gen au devenit ceva uzual pentru oamenii din Chirsova. Majoritatea acestora ştiu că în localitate există o comisie multidisciplinară abilitată cu reducerea violenţei şi că fiecare problemă de acest gen poate fi soluţionată eficient dacă este semnalată la timp. Lucrurile nu au fost, însă, întotdeauna aşa.

„Până nu demult violenţa era un subiect aproape tabu. Oamenii nu voiau să vorbească despre faptul că există femei care sunt bătute, maltratate sau supuse violenţei economice”, afirmă Vasilisa Delicostea, una din locuitoarele satului.

Situaţia s-a schimbat treptat după ce localitatea a devenit parte a unui proiect global PNUD, implementat cu sprijinul Republicii Coreea.

Astfel, în Chirsova a fost constituită o echipă multidisciplinară, iar cu susţinerea PNUD aceasta a fost pregătită să acționeze în toate cazurile de risc pentru viața și securitatea femeilor și a copiilor acestora. Totodată, specialiştii sunt responsabili și de prevenirea violenței, aşa că organizează activităţii care să implice toţi oamenii din sat, adulţi şi tineri.

„Ne bucurăm că am reuşit să creăm un mecanism demn de preluat şi de alte localităţi. Orice persoană care este martoră sau victimă a unui caz de violenţă poate apela la unul dintre aceşti specialişti: asistent social, profesor, educator, angajat al poliției sau lucrător medical. Fiecare dintre aceștia poate iniția mecanismul de referire şi demara procesul de protecție. Oamenii ştiu că se reacţionează de fiecare dată, cazurile sunt înregistrate, după care se caută soluţia optimă într-un interval de timp cât mai scurt posibil”, spune Serghei Sapunji, primarul satului Chirsova.

Şi dacă până în prezent cea mai mare problemă rămânea a fi găsirea unui adăpost pentru femeile care se confruntau cu episoade grave de violenţă, în curând şi această dificultate va fi soluţionată. În următoarele câteva luni, în regiune va începe să funcţioneze  un centru specializat pentru femeile care suferă din cauza violenţei şi copiii acestora. Reconstrucţia capitală a clădirii, demarată de PNUD şi Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia, a fost finalizată la sfârşitul anului 2019. În prezent se fac procedurile de dare în exploatare, după care va urma procesul de selectare a angajaţilor. Serviciul va acorda asistenţă socială, psihologică şi juridică dar şi sprijin în găsirea unui loc de muncă.

Proiectul „Combaterea violenței împotriva femeilor în Republica Moldova: explorând și învățând din soluțiile locale” este implementat în perioada 2018-2020 de PNUD cu sprijinul Republicii Coreea. Iniţiativa se înscrie într-un proiect global al PNUD, care are scopul să abordeze prevenirea violenței la scară largă, implicând parteneri, strategii și surse de finanțare noi. Proiectul este pus în aplicare în șapte țări din lume, Republica Moldova fiind singura din Europa.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate4 ore în urmă

Plasma convalescentă, eficientă sau nu în lupta cu COVID-19? Rezultatele spitalelor noastre

PE SCURT Cetățenii care au depășit infecția de COVID-19 continuă să doneze plasmă convalescentă pentru persoanele în stare gravă cu...

Externe9 ore în urmă

Pacientul care a văzut marea, după 50 de zile în spital

După aproape două luni de spital, Isidre Coreea este unul dintre pacienții care s-a putut bucura de mare, alături de...

Social10 ore în urmă

4 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 223 de cazuri noi. Bilanțul persoanelor infectate ajunge la 9 018

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Prea devreme? Ce cred medicii despre relaxarea restricțiilor

PE SCURT După aproape trei luni de luptă intensă cu COVID-19, o bună parte din statele europene au anunțat relaxarea...

JustițieO zi în urmă

Un vlogger român a instigat la viol. S-a lăsat cu revolte, contracte pierdute și anchetă penală

PE SCURT Un vlogger popular din România, cu peste 850 de mii de abonați pe Youtube, a rămas fără contracte,...

SocialO zi în urmă

3 iunie 2020: COVID-19, PE SCURT: 247 de cazuri noi de infectare

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930