De Adriana Agapii/ Chișinău / Moldova.ORG/ — Masivul verde al Codrilor Moldovei coboară năvalnic asupra satului Bogzeşti din raionul Teleneşti, din trei părţi, lăsându-i o singură ieşire spre răsărit, peste valea ce aleargă printre dealurile îmbrăcate de vii şi livezi spre Orhei.
Aici, pe aceste meleaguri pitoreşti a găsit Bogza, un răzeş, locul potrivit pentru a-şi construi casa şi a întemeia un sat.
Pârâul, care vine pe lume. Murmurând în pădurile din preajma Budăilor, adapă iazurile de la Crăsnăşeni, se strecoară tihnit prin bălţile de la poalele Bogzeştilor şi în apropierea Ghetlovei se revarsă în râul Cula.
La nord Bogzeştii au hotar cu moşiile satului Văsieni şi Leuşeni, la vest – cu Crăsnăşeni, la sud – cu Bravicea, Bahu şi Săseni, la est – cu Ghermăneşti şi Clişova.
Este un sat vechi de răzeşi, care pe timpuri de bucurau de mare cinste la curtea domnescă. Nu este un sat mare, însă a dat neamului moldovenilor multe personalităţi, cum ar fi Antim Nica, Arhiepiscopul Dunării de Jos, născut la 24 februarie 1908 în Bogzeşti.
Satul a fost întemeiat de un oarecare răzeş Bogza, care şi-ar fi purtat paşii acum şase secole pe aceste meleaguri. Izvoarele şi manuscrisele adunate în arhive au reţinut pentru aceste locuri numele neamului răzăşesc de Curchi şi Roşca.
Anul de întemeiere a satului este considerat 1423 în baza unor documente vechi. Denumirea satului după cum susţine tradiţia provine de la boierul Bogza care deţinea terenurile pe care astăzi se află satul Bogzeşti.
Ca în orice sat de creştini ortodocşi, pe dealul satului Bogzeşti se ridică biserica cu hramul „Adormirii Maicii Domnului” care datează din anul 1770, fiind, astfel una dintre cele mai vechi biserici de pe teritoriul Moldovei.
Bogzeştii de astăzi, împreună cu satele Crăsnăşeni şi Hirişeni sunt subordonate primăriei din Budăi.
Pitoreşti sunt dealurile cu păduri ce înconjoară satul şi-l transformă într-o bijuterie a codrilor Moldovei.
Distanţa ce se aşterne între Chişinău şi satul Bogzeşti este de 86 de km.
