Connect with us

Cultură

Sângur câte greșeli faci când ești servit? / Vorbim despre limba română

Publicat

pe

Ce pacoste s-au încetățenit în limba română vorbită pe teritoriul Republicii Moldova? Calchieri din rusă, argouri inspirate din aceeași parte, rusisme, cuvinte de umplutură. Cum să ne lecuim de aceste boli? Prin lectură, desigur. Un alt remediu e curiozitatea, interesul față de neologisme. Am mai putea încerca să fugim de discursuri și exprimări simpliste, să nu ne fie rușine să rostim cuvinte sofisticate, de exemplu.

Aceste recomandări și opinii vin de la Irina Condrea, doctoră habilitată (cu care am discutat și despre feminizarea funcțiilor, dar despre aceasta vă voi povesti în alt material) în filologie la Universitatea de Stat din Moldova. Ea fost una dintre primii profesori care a vorbit despre influența limbii ruse asupra celei române în primii ani de Independență, a educat o pleiadă de studenți care, la rândul lor, au devenit profesori de limbă română.

Au trecut 30 de an de la adoptarea Legii privind revenirea la alfabetul latin, ce îi lipsește moldoveanului ca să vorbească limba română corect?

Nu e chiar așa de dramatic. S-au schimbat foarte multe în acești 30 de ani. Cum era situația atunci și ceea ce este acuma, sunt lucruri foarte diferite. S-a schimbat spre bine, chiar dacă noi mai cârcotim. În primul rând, mai multă lume vorbește româna. Mai multă lume este interesată de exprimare, mai multă lume își pune întrebarea: „dar oare este corect sau nu este corect?”. Deja este un indiciu foarte bun. Când lumea se oprește și își spune: „Stai, că nu e chiar așa”. Prin urmare, cred că nu aș dramatiza. Noi suntem într-o zonă geografică care are niște particularități.,, Așa este situația. Cu cât mai multă lume conștientizează că trebuie să vorbească corect, că acesta este un element de cultură, educație, cu atât mai bine este.

Deci, suntem pe drumul cel drept?

Da, cred că suntem pe drumul cel drept, dar ceea ce lipsește este cultura și interesul foarte scăzut față de ceea ce numim cultură generală. Cultura nu este printre priorități. Dacă facem topul, atunci în capul listei sunt banii, interesele, furtul, tot ce vreți, numai nu interesul pentru cultura adevărată. Mulți consideră că cultura un concert de tra-la-la și tănănică. Nu este așa. Deci, asta ne lipsește… Lumea s-a detașat de viața spirituală și acest lucru e cel mai grav.

Care sunt greșelile pe care le auziți de zi cu zi, pe stradă, la televizor, în transportul public?

Pentru noi etalonul este limba care se vorbește în România. Dar nici acolo nu se vorbește perfect și peste tot. Așa este viața. Și în România, și în Rusia, și în Franța sunt regiuni și fiecare regiune are particularitățile sale, are regionalisme, are niște obișnuințe de exprimare. La noi s-au concentrat un pic mai multe decât în alte zone,  dar trebuie să înțelegem care este esența. Și dacă vorbim despre greșeli, eu le-aș numi „obișnuințe de exprimare”. Printre concetățenii noștri există apetitul acesta pentru cuvintele rusești folosite foarte des. Unii o fac fără să-și dea seama, alții – cu bună știință. În special sunt cuvinte și expresii, pe care noi le numim de umplutură: „Hai, poka”, „Hai, privet” sau „Cum viața?”, care este o calchiere. Nemaivorbind despre cuvintele obișnuite care se înfiltrează foarte des în vorbire.

Am făcut o listă cu rusisme cu studenții. Ne-am mirat cât sunt de multe. De tipul: „sapojki”, „basanoști”,  „blidușkă”, „sumkă”. Unii le folosesc fără să-și dea seama. Deci, calchierile și cuvintele rusești. Pentru că mulți nu cunosc ce e balustradă și folosesc cuvântul „perila”. Și dacă e să facem un sondaj, nu știu dacă din 50 de persoane una va fi ști cuvântul corect. Sunt unele care s-au încetățenit.

Nu mai zic de „kuliok” sau „puciok”, care se aud la tot pasul.

Acum mai avem o pacoste. Mulți tineri folosesc argoul, care este o formă de exprimare  care folosește multe împrumuturi. Și la noi împrumuturile argotice sunt din limba rusă. Ei știu foarte bine limba română, dar folosesc rusismele cu sens argotic. De exemplu: „Acesta se prikălește” sau „Ăsta-i ceainik”. Cuvintele vin prin filiera rusă. Deci, calchierile, rusismele, argourile urâțesc foarte mult exprimarea. În afară de rusisme de care unii nu se pot debarasa și spun și acum și „spravkă”, și „krîșă” și „krăscuiește” și „zabor”, vin și aceste prin intermediul argoului. Tinerii nu vor spune „Eu am krăscuit zaborul”. Nu, ei așa nu vorbesc. Dar în schimb o să spună că „Am o tacikă tare kliovaia”.

Deci, poți auzi un dialog între două persoane și dacă nu știi limba rusă, nu înțelegi că acestea sunt elemente de argou și au altă semnificație, poți să nu pricepi ce spun.

După cum ați menționat și dvs., sunt tot mai multe persoane care încearcă să fie mai atenți la felul în care se exprimă. Totuși, uneori, o fac foarte neîndemânatic. Ce le lipsește lor?

Ce le lipsește? Lipsesc lecturile. Lipsește un interes pentru exprimarea nuanțată și mai elegantă. Toată lumea se mulțumește cu cuvintele care au sens obișnuit. Puțini mai au grijă să folosească și niște neologisme, niște cuvinte mai savante, poate mai selecte. Deci, se simplifică foarte mult limbajul, pentru că lumea nu citește. Lecturile sunt la pământ. Acum, până și pe rețelele de socializare dacă textul e un pic mai mare, nu-l citește nimeni. Dacă vrei să publici o informație, trebuie să ai grijă să nu aibă mai mult de 5-6 rânduri.

Dacă e să vorbim despre cele mai frecvente greșeli ale moldovenilor, să facem un top, atunci…

Sunt anumite nuanțe care marchează discursul basarabenilor. Și pe primul loc de mai mulți ani, nu numai eu, dar și mai mulți specialiști, numesc utilizarea cuvântului „careva” cu sens de adjectiv. De la Vlădică până la opincă poți să auzi cuvântul „careva” pus pe lângă un substantiv. Am explicat, am scris la acest subiect, dar nu știu de ce nu se dezobișnuiește lumea.

„Careva” apare sub influența limbii ruse. Noi nu avem nevoie de acest „careva”. Limba română are articolului hotărât și cel nehotărât. Și avem și forma substantivului hotărât și nehotărât. Prin urmare, când spunem: „Au venit niște copii”, nu mai este nevoie să spui altceva. dar rusa are nevoie de această categorie: „пришли какие-то дети” sau „купил какие-то продукты”. Ei trebuie să spună ceva. noi nu avem nevoie, Noi dacă spunem: Am cumpărat alimente. aceasta e suficient, pentru că este forma nehotărâtă și generalizatoare. Nu știu cum am putea influența publicul ca să nu utilizeze acest cuvânt.

A doua greșeală care este foarte supărătoare și este omniprezentă. Este vorba despre „s-a expus”: „Curtea Constituțională s-a expus”, „Președintele s-a expus în legătură cu….”. Este o greșeală foarte urâtă. Ascultați știrile de la București și eu vă asigur că nu veți auzi expresie de genul acesta.  Sunt alte forme:  „Curtea Constituțională și-a expus părerea, a spus, a declarat”.  Aceasta în contextul în care acum se enunță niște decizii, hotărâri . Aceasta e greșeală gravă. e o calchiere. „A se expune unui pericol”. aceasta e forma cea mai des folosită în forma literară.

Trei. Sunt formele de adresări reverentioase. La noi practic nimeni nu spune „Domnia sa”. Nici vorbă – „Dumnealui” sau „el”. Putem să auzim în discursuri, la televiziuni, că „ambasadorul a ținut un discurs și el a spus cutare”. Nu se spune așa. Acesta este „Excelența sa”. Sunt lucruri care trebuie cunoscute pentru anumite situații. Avem o mare problemă cu exprimarea obișnuită. Trebuie să știm că tare des se folosește pronumele „dânsul”, dar dânsul nu e așa simplu cum se pare. Pentru că el intră în categoria pronumelor de politețe. Prin urmare, putem spune: „La ora 10 a venit directorul. dânsul a vorbit despre planurile”. Adică, „dânsul” este preferabil decât „lui” în acest caz. Chiar dacă nu vrei să zici „Domnia sa” este bine să zicem „dânsul”. Deci, trebuie să ținem cont că „dânsul” este de fapt pronume de politețe. Însă, mai mare greșeală decât faptul că nu se folosește acest „dânsul”, că este folosit ca pronume în locul unui nume, de nume comun. Deci, „dânsul„ poate fi folosit doar în legătură cu persoanele și niciodată cu obiectele sau animalele. Nu pot să spun;„Am luat câinele și m-am dus cu dânsul la plimbare”. Asta ar însemna „Domnia sa” sau „Domnia lui”. Sunt echivalente. Sau este greșit să zici: „Ia scaunul și așează-te pe dânsul”. Este o maniera regională, moldovenească, deci nu este maniera literară. Ar fi bine de utilizat pronumele „el”. Ei bine, la noi pronumele „el ”nu se prea folosește. Va spune cineva la noi că„ m-am întâlnit cu fratele meu și m-am dus cu el la piață”?. Nu.  se folosește „m-am întâlnit cu fratele meu și m-am dus cu dânsul la piață”. Dar fiindcă că ești frate și ești în relații absolut frățești, atunci nu ai trebui să folosești pronumele dânsul. Aceasta e realitatea.

Și mai avem noi o situație cu pronumele de politețe. Avem un pronume de politețe absolut inedit. Este vorba despre „sângur” în loc de „dumneata” sau „dumneavoastră”. Vorbești cu un vecin, să-i spui „dumneavoastră”, parcă nu iți iese, să-i spui „dumneata”, la noi nu e prea folosit, deși ar trebui folosit mai des… Și atunci auzi „Am fost pe la sângur”, „Dar sângur ce mai faci?”. Dar de fapt „singur” este adverb. Asta e o formă regională. Și după forma aceasta de a utiliza cuvintele, imediat se pune ștampila de unde ești. Ești basarabean…

Mai este verbul „a servi”. „Eu dimineața servesc o cafea”, „Dacă nu servesc cafeaua, nu mă simt bine”. Verbul „a servi” care, de fapt, înseamnă a da cuiva ceva să mănânce sau să bea. Și există așa o dorință de exprimare mai elegantă, probabil, pentru că să spui simplu că „el a băut cafeaua”, parcă e prea simplu, hai să zicem mai delicat. Da, poate i se părea cuiva, dar nu e corect. Am văzut că foarte mulți vorbesc în felul acesta.

Dar mai sunt și alte cazuri și exemplele din mediu basarabean care chiar sunt haioase.Cuvântul „a servi” mai este folosit cu sensul de a bea alcool. Deci poți auzi: „Vecinul meu servește”. Deci din start se presupune că el bea, este bețiv. Am auzit chiar odată: „Vecinul meu servește cam des și când e servit sare la bătaie”. Sunt niște lucruri specific basarabene.

Aș mai menționa un lucru. Influența limbii ruse se manifestă și la nivel frazeologic. Și cel mai supărător este când auzi la televizor cum:„ S-au făcut multe lucruri, dar carul nu s-a mișcat din loc nici acum”. Carul acesta este din limba rusă „а воз и ныне там” din fabula lui Krîlov.  Dar noi îl avem pe Donici și dacă vrei să-l citești pe Donici, acolo nu era vorba despre car, ci de sac.

„Racul, broasca și o știucă

Într-o zi s-au apucat

De pe mal în iaz s-aducă

Un sac cu grâu încărcat.”

Și acum se face un amalgam între secvențe din rusă și cu context de limba română.

Politicienii de noua generație vorbesc o limbă română foarte bună. Mi se pare? Ar putea fi ei un exemplu pentru societate?

Mi-am pus și eu întrebarea. De multe ori generația tânără, dar și în general societatea are nevoie de un etalon, pe care să-l urmeze. Eu nu știu dacă cineva din parlamentarii noștri poate fi considerat un etalon, așa cum era cândva Grigore Vieru. Și aceasta e problema, pentru că persoana prin faptul că vorbește corect trebuie să fie etalon și în sensul acesta îmi pare rău să zic nu prea sunt personalități carismatice, să fie demne de încrederea întregii societăți. Și atunci ar fi un etalon pentru felul de a vorbi, de a gândi. Acum politicienii au înțeles și și-au făcut lecția foarte bine. Au înțeles foarte bine lucrurile: dacă nu vorbește corect, atunci va fi taxat și foarte dur și de societate, și de filologi și de jurnaliști și de aceea au învățat lecția. Asta e foarte bine. Acum numai niște comuniști mai în vârstă mai fac paradă din exprimări populiste de tip: „Ei, și mare treabă că este Serioja”. Lumea mai zâmbește, dar aceasta nu mai este o problemă. Deci, politicienii au învățat lecția și asa e foarte bine. Măcar dacă spun lucruri, din punct de vedere al cuiva idioate, cel puțin le exprimă într-o formă corectă.

Ar mai trebui să facem modificări în legislația lingvistică?

În primul rând, articolul 13 din Constituție, unde e scris limba moldovenească. Apoi, avem o legislație lingvistică învechită. Este legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești, care este din 1989 și este în vigoare și acum. Și nu s-a mai modificat nimic. Demult nu mai este RSS Moldovenească, demult nu mai sunt realitățile de acolo, dar legea este în vigoare. Și ea dă preferință limbii ruse ca limbă de comunicare internațională și toate inscripțiile trebuie dublate în rusă. Această lege e făcută mai mult pentru limba rusă. Limba RSS Moldovenești – limba moldovenească, este, așa, într-un fel subordonată. Și ea este în vigoare. Și dacă vrea cineva să dea în judecată pentru că nu e respectată, poate s-o facă în baza acestei legi. Legea este în vigoare. Eu cred că ea nici nu va fi modificată în curând, pentru că problema denumirii limbii s-a politizat.  În opinia mea, în ceea ce privește denumirea limbii, trebuie lăsată lumea în pace. În școală ea e denumită corect, intelectualii știu ce vorbesc. Deci, cine vrea s-i zică moldovenească, să zică așa. să nu-i punem pumnul în gură. Nu trebuie exacerbată problema aceasta. Eu zic că ar trebui să instituim un moratoriu. Un politician care se apucă să vorbească despre denumirea limbii, pur și simplu trebuie dat în judecată sau altceva. Nu e problema lor. Ceea ce este acum… Sigur articolul 13 din Constituție, sigur legislația, dacă se poate schimba se poate, dacă nu, măcar să nu deranjăm, pentru că putem să facem și mai rău.

Efectul invers?

Efectul invers se poate întâmpla. De la un timp, m-am convins că dacă un politician vorbește despre denumirea limbii, înseamnă că el nu mai are despre ce vorbi. Înseamnă că el ca politician nu mai are ce spune și se apucă de vorbit despre limbă.

Dar moratoriul până când ar trebui instituit?

Nu știu. Dar cel putin trebuie un timp lăsată în pace chestia aceasta. Să nu vorbească politicienii. Pentru că lingviștii vorbesc, ei ceea ce au avut de spus, au spus. Să tacă în privința aceasta politicienii pentru că toarnă gaz în foc. Și e urât de tot.

Aveți un mesaj de Ziua Limbii Române?

Cetățenii să conștientizeze că limba română este un element de cultură. Și trebuie de înțeles acest lucru ca atare. Să avem grijă s-o protejăm, să fie o limbă curată. Așa cum este o haină, pentru că de haine avem grijă, de haina vorbirii, se uită. Prin urmare, este bine că omul este frumos la port, dar și la comportament și la vorbire. Și asta e mesajul meu: să avem grijă de felul cum vorbim.

Lifestyle

Renumitul lanț hotelier Marriott a ajuns în Moldova! Hotelul, alături de primul Business Centru de clasa A+, inaugurate la Chișinău

Publicat

pe

De către

Două proiecte internaționale de anvergură, premiere pentru țara noastră, au fost inaugurate în data de 14 septembrie la Chișinău. Courtyard by Marriott Chișinău este primul hotel internațional select-service de 4 stele din R. Moldova, adică oferă o gamă largă de servicii la prețuri rezonabile. Alături de acesta se înalță primul Business Centru de clasă A+ din Moldova. Noile proiecte sunt rezultatul eforturilor companiei de construcții și investiții Summa și ale partenerilor acesteia.

Evenimentul de inaugurare a celor două edificii de înaltă clasă a avut loc într-o ambianță plăcută, pe note de muzică clasică interpretată de Moldovan Youth Orchestra. Printre invitații de onoare s-au regăsit reprezentanți ai autorităților din țara noastră, dar și de peste hotare, diplomați, oameni de afaceri, reprezentanții companiilor de construcții și investitorii implicați în aceste două proiecte de anvergură. Oaspeții au vizitat hotelul și au aflat detalii inedite despre construcția acestuia.

Ce noutăți oferă hotelul Courtyard by Marriott Chișinău

Hotelul este parte a celui mai mare lanț hotelier din lume, Marriott International, care cuprinde peste 7000 de proprietăți imobiliare în 130 de țări. Este singurul hotel din țara noastră dedicat celor care călătoresc în scop de afaceri și construirea acestuia i-a costat pe investitori în jur de 10 milioane de Euro.
Courtyard by Marriott Chișinău dispune de 120 de camere standard dotate cu birouri de lucru, WIFI gratuit la viteză înaltă, un restaurant cu meniu inspirat din bucătăria americană. Hotelul oferă și spații pentru organizarea evenimentelor private și corporative, având patru săli cu suprafața totală de peste 160 de metri pătrați.

Noua destinație de afaceri în capitală – Business Centrul de clasă A+

Business Centrul de clasă A+, aflat în imediata apropiere a hotelului, dispune de spații generoase destinate pentru închiriere. Cu un design proaspăt și modern, birourile sunt perfecte pentru afacerile orientate spre viitor.
Suprafața totală închiriabilă este de 30 de mii de metri pătrați, fiind disponibile spații cu suprafețe între 250 și 800 de metri pătrați.
Business Centrul a fost construit de Summa în parteneriat cu Fiba Group. Suma totală a investită pentru construirea acestuia, dar și a parcării subterane este de 25 de milioane de Euro.

„Vom continua să facem lucruri frumoase în R. Moldova”

Inițiatoarea proiectelor, compania internațională de construcții și investiții Summa, este recunoscută la nivel mondial pentru 91 de proiecte de importanță globală, cu o suprafață totală de două milioane de metri pătrați, ridicate în 14 țări ale lumii, printre care Turcia, Turkmenistan, Rusia, Moldova, România, Libia, Venezuela, Sudan, Benin, Nigeria. Compania Summa a fost fondată în anul 1989 la Ankara și numără în prezent peste 2.500 de angajați. De 14 ani aceasta figurează în top 225 cele mai bune companii de construcții din lume, realizat de prestigioasa revistă americană „Engineering News-Record”.

Președintele Summa, Selim Bora, a mulțumit celor implicați în elaborarea, proiectarea și construirea noilor edificii în R. Moldova. „Le mulțumesc tuturor muncitorilor, furnizorilor, contractanților, guvernelor precedente și viitoare, celor cu care am lucrat la acest proiect și fără de care nimic nu ar fi fost posibil. Am realizat multe lucruri în această țară frumoasă și vom continua să o facem”, a declarat acesta.

Această idee a fost reiterată și de Umit Yuksel, directorul regional al rețelei hotelurilor Summa în R. Moldova.  „Moldova este o țară cu potențial de dezvoltare mare, iar orice proiect implementat aici are rezultate foarte bune. Compania Summa este prezentă pe piața din Moldova din 1996. În cele peste două decenii de activitate am reușit să realizăm proiecte de importanță națională, care au contribuit la dezvoltarea comunităților locale și a economiei locale. Aceste rezultate ne-au motivat și ne-au inspirat să venim cu idei și investiții noi”, a punctat managerul.

R. Moldova prezintă un interes strategic pentru Marriott International în ce privește creșterea și dezvoltarea proiectelor de anvergură. Fiind născut în Găgăuzia, Ivan Kiseev, director pentru Dezvoltare Hotelieră Internațională pentru Rusia și Statele CSI în cadrul Marriott International, vede în Republica Moldova o destinație strategică.

„A fost o chestiune de principiu ca anume
eu să aduc primul hotel Marriott în țară.”

„Aceste clădiri sunt rezultatul interacțiunii complexe dintre cel mai mare lanț hotelier din lume și investitorii. Summa reprezintă un tip de investitori care se întâlnesc foarte rar. Ei sunt vizionari. Unde alții văd doar riscuri, aceștia găsesc oportunități. Astfel, R. Moldova este plasată pe harta globală a călătorilor”, a mai adăugat Kiseev.

Oficiali străini: „Viitorul Chișinăului este strălucit”

Printre invitații evenimentului s-a numărat și ambasadorul Turciei în R. Moldova, Gürol Sökmensüer. „Încurajăm cercurile de afaceri din Turcia să investească aici. Summa este unul dintre investitorii care au reușit să realizeze cu succes mai multe proiecte de referință în Moldova. Cred că ei merită să fie recunoscuți drept cei care au schimbat la față Chișinăul”, a spus ambasadorul.

Optimist în ceea ce privește dezvoltarea orașului Chișinău s-a arătat și ministrul de Externe din Angola, Manuel Domingos Augusto. „Mă aflu pentru prima dată în R. Moldova. După primele 24 de ore petrecute aici, sunt sigur că vor urma multe vizite. R. Moldova este mai privilegiată decât Angola, pentru că Summa deja face parte din dezvoltarea dumneavoastră. Vă felicit pentru ce ați reușit să faceți în Chișinău și pentru faptul că ați investit în locuri atât de frumoase. Mă uit în jur și sunt convins că viitorul Chișinăului va fi unul strălucit”, a punctat acesta.

Michaëlle Jean, ambasadoare specială UNESCO în Haiti, fost guvernator general al Canadei, a precizat că toate proiectele în care Summa s-a implicat până acum – printre care Spitalul Internațional Medpark, Şcoala Internațională Heritage, hotelul Radisson Blu, renovarea Aeroportului Internațional Chișinău – reprezintă niște elemente de infrastructură modernă, care asigură vizibilitatea țării, atrag investiții, creează locuri de muncă și nu numai. „Știu cât de curajoși, inovativi sunt moldovenii și câtă imaginație au. Iar Summa încearcă să formeze și să consolideze capacități în fiecare țară”, a spus Michaëlle Jean.

Moldova este conectată la circuitul turistic și economic mondial

În atragerea investițiilor străine și asigurarea unui mediu de afaceri favorabil în Moldova, deschiderea și susținerea autorităților este una decisivă. Ion Chicu, consilierul președintelui R. Moldova susține că inaugurarea noului hotel și a centrului de business are o semnificație mai importantă decât la prima vedere. „Prezența pe piața Moldovei a unui lanț hotelier atât de renumit reprezintă, de fapt, o nouă pagină care încadrează țara noastră în circuitul turistic și economic mondial”, a punctat consilierul.

Pe tot parcursul perioadei de activitate în R. Moldova, Summa a făcut investiții în valoare de circa 200 milioane de Euro. Anual, compania achită în bugetul de stat impozite în valoare de 55‑130 de milioane de lei.

Acum, Business Centrul de clasă A+, hotelul Courtyard by Marriott Chișinău, dar și centrul comercial Shopping Malldova, amplasat lângă cele două noi edificii și construit anterior de Summa, formează un complex multifuncțional, în inima Capitalei.

Citește mai departe

Cultură

Cea de-a V-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, inaugurată la Chișinău

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Cea de-a V-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești a fost inaugurată în seara zilei de 16 septembrie la Chișinău, în incinta Teatrului Național „Mihai Eminescu”.

Evenimentul a debutat cu spectacolul „Dosarele Siberiei”, în regia lui Petru Hadârcă, realizat după memoriile Ecaterinei Chele, Margaretei Spânu-Cemârtan și ale lui Ion Moraru.

PE LUNG

Cea de-a V-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale se desfășoară în perioada 16 – 29 septembrie. Programul evenimentului cuprinde 30 de spectacole ale teatrelor din Chișinău, Bălți, Cahul, București, Craiova, Iași, Târgu Mureș, Sibiu, Vârșeț, inclusiv 8 spectacole radiofonice și un spectacol-concert „Actorii cântă”.

În cadrul ediției din acest an vor fi prezentate spectacolele: „Pomul Vieții” (Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău); „Noii infractori” (Teatrul Național ,,I. L. Caragiale” din București); „Balul” și „Perfect compus” (Teatrul Național ,,Radu Stanca” din Sibiu); „Miroase a pradă” (Teatrul Național ,,Marin Sorescu” din Craiova); „D`ale Carnavalului” (Teatrul Național din Târgul-Mureș); „Herghelia” (Teatrul Muzical-Dramatic ,,B.P. Hașdeu” din Cahul); „Retro” (Teatrul Național ,,Vasile Alecsandri” din Bălți); „Dansul Delhi” (Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași) etc.

Reuniunea  se va încheia pe data de 29 septembrie cu spectacolul „Livada cu vișini” de A.P. Cehov, în regia lui Alexandru Cozub (Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău).

Evenimentul este organizat de către Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Ministerului Culturii și Identității Naționale al României, Institutului Cultural Român, și a filialei acestuia la Chișinău.

Citește mai departe

Cultură

A fost dat startul celei  de-a IV-a ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar MOLDOX

Publicat

pe

De către

Cel mai progresist și accesibil festival internațional de film documentar din țară – MOLDOX – a pornit proiectoarele. Timp de șase zile, orașul Cahul va fi centrul cinematografic al țării, găzduind cea de-a patra ediție a festivalului, cu tema „METAMORFOZE”.  Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc la Palatul de Cultură „N. Botgros” din or. Cahul, cu participarea mai multor reprezentanți ai industriei cinematografice naționale și internaționale, a autorităților locale, a organizatorilor și a partenerilor de dezvoltare.

Maxim Cîrlan, directorul festivalului MOLDOX:MOLDOX este la a patra ediție și este pus pe harta internațională a evenimentelor similare. Cu ajutorul acestui festival, orașul Cahul și Republica Moldova devin repere importante la nivel mondial. Deja de patru ani, aici, la Cahul sunt proiectate gratuit filme internaționale care pot fi vizionate de oricine dorește. Aici vin personalități importante ale filmografiei internaționale care discută cu cei interesați, dar și pentru a educa tinerii care vor să profeseze în acest domeniu și care împreună produc documentare pe subiecte sociale importante. Cea de-a patra ediție conține filme demne de festivalurile internaționale, iar cei care le-au produs sunt alături de noi. Desfășurarea ediției din acest an a fost posibiliă datorită echipei și a voluntarilor cu un suflet imens, care cu resurse minime au reușit să producă  și să organizeze unul dintre cele mai importante festivaluri de specialitate din Moldova. Fiecare efort este important pentru ca MOLDOX să existe. Aici este nevoie nu doar de entuziasm și munca celor care se implică, ci și de spirijinul financiar și logistic al tot mai multor instituții naționale și internaționale. ”

Valeriu Jereghi, director, Centrul Național al Cinematografiei: „Mă bucur mult că, în ciuda statutului festivalurilor internaționale cu aspect propriu, MOLDOX este un festival plus un laborator de creație. Mă bucură faptul că există tentative de a reînvia cinematografia națională, iar celor interesați li se oferă o bancă școlară, aici, în cadrul festivalului de filme. Industria cinematgrafică crește și e normal că în viitor vom avea nevoie de mult mai mulți oameni talentați și bine instruiți. Mă bucur că la această ediție vom avea parte de o proiecție în premieră a unui film care a fost recunoscut și la nivel internațional. Felicitări pentru lansarea celei de-a patra ediții.”

Nicolae Dandiș, Primarul municipiului Cahul: „Ne-am dori ca festivalul să rămână aici, la Cahul, și în următorii ani, pentru că anume aici s-a născut această idee și ar fi bine să rămână tot aici. Ne bucurăm că acest festival se bucură de susținerea mai multor parteneri și cu ajutorul acestora se desfășoară în fiecare an. Nu cantitatea publicului, ci calitatea lui trebuie să fie un indicator relevant pentru festivalul de la Cahul – un eveniment ce face un mare serviciu important municipiului Cahul și țării și contribuie foarte mult la tot ce înseamnă promovarea filmului și cinematografiei naționale.”

Corina Gîrla, directoare Centrul Cultural German Akzente: „Bine v-am găsit la cea de-a patra ediție a festivalului internațional de filmul documentar MOLDOX. În calitate de instituție culturală care promovează limba și cultura Germaniei în Republica Moldova ne mai dorim să intermediem și schimbul cultural între țări și relațiile culturale dintre artiștii din ambele țări, dar și o imagine cât mai modernă ș actuală a realităților din Germania, a scenei sale artistice și culturale. Ne bucurăm nespus că și anul acesta am reușit să asigurăm o prezență germană în cadrul festivalului, este vorba despre Denis Pavlovic, care a fost invitat pentru atelierul Interaction, de asemenea puteți viziona și o producție germană. Participarea germană este posibilă datorită suportului acordat de Institutul Goethe pe care îl reprezentăm în Republica Moldova. Sperăm ca organizatorii și participanții să impulsioneze Metamorfozele spre bine, atât în societatea din Republica Moldova, cât și la nivel local, în comunicatea de aici. ”

Ceremonia oficială de deschidere a fost urmată de prezentarea filmului documentar „Grădina sovietică”, în regia lui Dragoș Turea, vizitatorii având ocazia să vizioneze, în avanpremieră națională, filmul documentar care deja face circuitul festivalier. Subiectul filmului a produs reacții și discuții aprinse, sesiunea de întrebări și răspunsuri cu regizorul depășind cu mult timpul alocat.

Cea de-a patra ediție a festivalului MOLDOX se desfășoară între 10 și 15 septembrie, la Cahul. Timp de șase zile, vor fi proiectate 17 lungmetraje și 12 scurtmetraje de talie internațională – actuale, inedite, motiv pentru care au adunat numeroase premii în palmares. La final de proiecții, creatorii din spatele peliculelor – regizori talentați veniți din toate colțurile lumii – și cineaști locali vor provoca publicul la o discuție sinceră și inspirațională.

Dincolo de proiecțiile celor mai premiate filme documentare sociale din întreaga lume, MOLDOX se va axa și pe rularea operelor create de participanții MOLDOX LAB – unicul  laborator de film documentar din Moldova pentru cineaștii în devenire, care se va desfășura în paralel cu festivalul. Acesta va culmina cu circa 7 scurtmetraje, proiectate în seara de închidere a festivalului.

Vă așteptăm la Cahul! MOLDOX are o săptămână întreagă de filme bune, concerte, lecturi și excursii pentru toată lumea! Urmăriți activitățile din cadrul festivalului pe pagina noastră de facebook și instagram.

Detalii despre eveniment: http://moldoxfestival.com

Festivalului de Film documentar pentru Schimbare Socială „MOLDOX” a fost fondat în 2016 și este dedicat în exclusivitate filmelor non-ficțiune cu relevanță socială semnificativă. Este unicul festival de film documentar din Republica Moldova care combină misiunea de culturalizare a populației – prin proiecțiile de filme cu acces gratuit, cu cea de instruire a filmmakerilor în devenire, interesați să creeze documentare cu impact social – asumată de MOLDOX LAB. MOLDOX a fost conceput ca un festival de film internațional axat pe probleme sociale actuale, accesibil tuturor, motiv pentru care intrarea la festival este liberă, iar participarea la ateliere și master-class-uri nu presupune nicio taxă.  MOLDOX se desfășoară în afara capitalei țării, pentru a facilita accesul cetățenilor din regiuni la evenimente socio-culturale de amploare și a promova regiunile Moldovei ca destinații turistice. 

Partenerii Festivalului MOLDOX

Cu sprijinul financiar

Institutul Cultural German Akzente, Goethe Institut, Institutul Cultural Român, Centrul Național

al Cinematografiei din Moldova, Primăria Cahul, Consiliul Raional Cahul, Ambasada Germaniei,

Ambasada Suediei, Ambasada Bulgariei, Proiectul de Competitivitate finanțat de USAID, Suedia și UK aid, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC)

Cu sprijinul

Teatrul Muzical-Dramatic „B.P. Hasdeu”, Palatul de Cultură „N. Botgros”, Incubatorul de Afaceri

din r-ul Cahul

Parteneri festival

One World Romania, Balkan Documentary Center, Festivalul de Film Documentar de la Salonic,

B2B Docs, Festivalul Internațional de Film Documentar pentru Drepturile Omului Docudays UA,

Festivalul de Film Documentar Chesnok, European Documentary Network,  Festivalul de Film

Documentar CinEast, East Roads Films

Parteneri business

Racketa Production, Cahulpan, YardSale

Parteneri media

Unimedia.info, Moldova.org, Diez.md, Locals.md, Noi.md, Gazeta de Sud, Briciul

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie2 ore în urmă

Băncile europene au anunţat că vor elimina peste 44 000 de locuri de muncă

PE SCURT De la începutul anului şi până în prezent, cel puţin zeci bănci europene au anunţat că vor elimina...

Politică7 ore în urmă

Igor Dodon efectuează o vizita în SUA. Va rosti un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU

PE SCURT Președintele Igor Dodon întreprinde o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, care va dura o săptămână...

Externe8 ore în urmă

Ţara care vrea să introducă săptămâna de lucru de patru zile. Un oraş a început deja acest program

PE SCURT 300 de angajaţi ai municipalităţii Odsherred, din nord-vestul regiunii daneze Zealand, urmează să primească liber în zilele de...

SocialO zi în urmă

Un bărbat, depistat pe Aeroportul Chișinău cu 21 mii de euro nedeclarați

PE SCURT Un cetățean al României este documentat de polițiștii de frontieră pentru nedeclararea valutei străine pe care o deținea....

EconomieO zi în urmă

FMI a deblocat finanţarea şi alocă Moldovei peste 46 milioane de dolari

PE SCURT Pe 20 septembrie 2019, Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat cele de-a patra și a...

EconomieO zi în urmă

În Turcia a apărut criza capacelor de borcan: sunt atât de greu de găsit încât oamenii le fură

PE SCURT Turcia se confruntă cu o criză fără precedent la capacele de borcan, care au devenit atât de greu...

SocialO zi în urmă

Ghid de orientare în Orășelul Vinului. Află ce te așteaptă de Ziua Națională a Vinului

PE SCURT Ziua Națională a Vinului își celebrează majoratul în mare stil: mai mult spațiu, mai multe zone, mai multe...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri5 zile în urmă

Liderul Partidului Nostru Renato Usatîi candidează din nou la funcția de primar de Bălți

PE SCURT Liderul Partidului Nostru Renato Usatîi a depus la Consiliul Electoral de Circumscripție din Bălți actele necesare pentru a...

AlegeriO săptămână în urmă

La alegerile parlamentare noi din 20 octombrie, în circumscripția 50 vor fi deschise 85 de secții de votare

PE SCURT Guvernul a decis deschiderea a 85 de secții de votare peste hotare, în circumscripția uninominală nr. 50, care...

Alegeri2 săptămâni în urmă

Un fost procuror al municipiului Chișinău, candidatul Partidului Nostru la funcția de primar al capitalei

PE SCURT Fostul procuror al municipiului Chişinău Ivan Diacov este candidatul Partidului Nostru la funcţia de primar general al municipiului...

Alegeri2 săptămâni în urmă

„Chișinău pentru toți, Chișinău pentru tine”. Ion Ceban s-a lansat în campania electorală pentru funcția de primar de Chișinău

PE SCURT Candidatul PSRM Ion Ceban s-a lansat astăzi în campania electorală pentru alegerile locale 2019 în municipiul Chișinău.El a...

Alegeri2 săptămâni în urmă

Victor Chironda: Anunț public intenția de a candida la funcția de primar al municipiului Chișinău

PE SCURT Activistul civic Victor Chironda, care e și consilier în CMC, va candida pentru fucția de primar general al...

Alegeri4 săptămâni în urmă

FOTO/ Cum funcționează Parlamentul? Greceanâi și Alaiba le spun copiilor din Diasporă

PE SCURT Astăzi, 27 august, Republica Moldova împlinește 28 de ani de când este un stat independent. Cu această ocazie,...

Alegeri4 săptămâni în urmă

Președintele PLDM Tudor Deliu, candidat în circumscripția nr. 33 la alegerile parlamentare noi

PE SCURT Consiliul Politic Național (CPN) al Partidului Liberal Democrat din Moldova a decis astăzi participarea formațiunii cu candidați proprii...

Advertisement

Opinii

septembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« aug.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com