Cu multe promisiuni, cu mai puține realizări, economia Republicii Moldova în 2012 a cunoscut, totuși, o creștere. Secetă, gaz, Draexlmaier, liber schimb, concurență sunt doar câteva din cuvintele cheie ale acestui an. Sperăm că greșelile comise de fisc și alte instituții de stat nu se vor regăsi și în noul an.
Seceta 2012
Impactul secetei asupra agriculturii a fost simțit nu doar de agricultori. Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a anunţat că prejudiciile aduse agriculturii ajung la 2,5 miliarde de lei. Un studiu al Institutului de finanţe şi statistică al Academiei de Ştiinţe arată, însă, că cifra se ridică la un miliard şi jumătate de lei, adică mai puțin cu un milliard de lei decât estimările ministrului. Academicienii au estimat că, din cauza secetei, se vor scumpi mai multe produse alimentare, inclusiv pâinea. Scumpirile s-au reflectat preponderent în prețurile produselor animaliere, costul furajelor crescând esențial.
Energie, dar ce fel de?
În același an, Guvernul s-a împotmolit în discuții interminabile cu Gazpromul și Uniunea Europeană, privind colaborarea în domeniul energetic. Chiar dacă spre sfârșit de an, relația cu Moscova s-a dovedit a fi mai strânsă decât angajamentele europene, contractul privind furnizarea gazului fiind prelungit cu aceeași termini, Ministrul Economiei susține că această polemică a adus dividende pe direcția implementării surselor energetice de alternativă. Anual, bricheții din paie și rumeguș substituie cu câte 4% din gazele importate. Experții susțin că cele peste 700 de mii de tone de paie pot substitui circa 20% din consumul de gaze naturale. Sursele regenerabile de energie, pe lângă faptul că oferă noi locuri de muncă, sunt net mai ieftine decât combustibilul tradițional. Conform datelor ministerului Economiei, o gigacalorie obținută din resurse energetice alternative este de până la 4 ori mami ieftină.
Investiții evaporate
Un alt eveniment care va rămâne încă mult timp în memoria moldovenilor este evaporarea unui lot de investiții, care ar fi putut fi oferite de compania germană Draexlmaier. Aceasta a luat o altă poziție în urma „cunoașterii” sistemului fiscal din Republica Moldova.
Ministrul Economiei susținea că acest conflict nu a apărut din cauza legislaţiei existente. "Problema vine din modul în care două subdiviziuni din cadrul Fiscului tratează diferit Codul Fiscal. Ei trebuie să facă reguli. Nu este vina operatorului economic. În perioada mai-iunie curent, Draexlmaier trebuia să intre în şantier pentru a treia fabrică. Către luna februarie trebuiau să fie angajaţi o mie de oameni. În loc să se ocupe de şantier şi angajarea cadrelor, oamenii au umblat prin controale. Noi trebuie să gestionăm foarte inteligent această situaţie ca ei să revină la ceea ce au început. Cred că nu totul este pierdut. Problema este în atitudine", a mai spus Lazăr.
