Connect with us
"
"

Cultură

Republica Moldova n-a adunat puncte, dar a castigat admiratori

Republica Moldova n-a adunat puncte, dar a castigat admiratori

Publicat

pe

Ca în fiecare an, Eurovisionul stârneşte controverse. Victoria de la Belgrad a rusului Dima Bilan, chiar dacă a fost una previzibilă, este îndelung comentată. Deşi, aşa cum spuneam, mulţi au pariat pe Dima, evoluţia lui nu a fost la fel de reuşită ca acea din 2005.

Nu putem neglija însă şi faptul că centrul de presă care a avut grijă de imaginea rusului şi-a făcut excelent lucrul. Poveştile care s-au scris despre Bilan au fost şi ele un ingredient care au vândut foarte bine imaginea lui Bilan şi au stârnit un viu interes pentru el. Cel puţin, la anul, când Eurovisionul se va desfăşura la Moscova sau Sankt Petersburg, Bilan ar trebui să fie căsătorit, dacă îşi va ţine promisiunile.

Şi după încheierea celei de a 53-a ediţii a Eurovisionului, discuţiile despre faptul că acesta este un concurs ai cărui câştigători sunt desemnaţi în conformitate cu interesele geopolitice ale Europei, revine în actualitate. Ceea ce se observă de câţiva ani încoace este faptul că adevăraţii câştigători, favoriţii publicului, sunt cei care se plasează pe locul doi, trei, patru, în primii zece.

Din păcate, pentru prima dată din cele patru la care a participat, Republica Moldova nu s-a plasat anul acesta în finală, chiar dacă reprezentanta ţării noastre a primit „binecuvântarea” specialiştilor în domeniu. Cu toate acestea, însă, nu se poate vorbi despre un eşec la Belgrad, cel puţin, asta reiese din declaraţiile pe care le-au făcut membrii delegaţiei oficiale, dar şi colaborările pe care le-a obţinut Geta Burlacu, concurenta noastră, după evoluţia din semifinala Eurovisionului.

Marţi, compania Orange Moldova, partenerul Eurovision în Moldova, a organizat o conferinţă de presă la care membrii delegaţiei şi Geta au răspuns întrebărilor presei şi au povestit despre cele întâmplate în culisele concursului de la Belgrad.

Mulţumesc echipei care a făcut ca prestaţia noastră să fie una decentă

Geta Burlacu: „În primul rând, vreau să vă spun că sunt foarte mândră că am fost la Belgrad şi am reprezentat Moldova. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au fost cu mine la Belgrad, care m-au susţinut şi care m-au făcut să mă simt bine. Mulţumesc presei, am aflat că în acest an a fost cel mai mare număr de jurnalişti care a fost vreodată la Eurovision şi vreau să mulţumesc tuturor celor care au fost cu noi şi care au oglindit atât de frumos acest eveniment. Îi mulţumesc compozitorului Oleg Baraliuc şi poetului Victoria Demici care au scris o piesă atât de frumoasă, care a răsunat în toată Europa şi care a primit multe cuvinte frumoase şi de mulţumire de la oameni absolut necunoscuţi din diferite ţări. Vreau să mulţumesc că am avut posibilitate să acaparez un mare bagaj de cunoştinţe şi de experienţă. Şi, nu în ultimul rând, vreau să mulţumesc echipei care a fost alături de mine în această perioadă şi a făcut ca prestaţia noastră să fie una decentă şi mulţumesc şi sponsorilor care ne-au susţinut în acest proiect”.

De asemenea, Geta ne-a împărtăşit şi impresiile ei în calitate de spectator la acest concurs: „Ca spectator din sală, pentru că finala am privit-o din sală, vreau să vă spun că din 25 de ţări cu show-uri arhifrumoase, au fost foarte puţini artişti care ar fi putut să captiveze sala nu doar de pe ecranele mari, dar şi din scenă. Până la urmă, oricâţi artişti ar participa la Eurovision şi indiferent de locurile pe care s-ar plasa, contează altceva. Au fost doar doi sau trei artişti care emanau energie din scenă, nu datorită show-ului, cântecului sau camerelor de luat vederi, dar datorită faptului că sunt artişti adevăraţi. Mie mi-au plăcut în finală Portugalia, Israelul şi Ucraina”, a mai spus interpreta.

Noi nu aveam dubii că vom trece în finală

Vitalie Cojocaru, managerul proiectului din partea Companiei Teleradio-Moldova: „Şi în acest an, din partea noastră cred că a fost o colaborare extraordinară atât cu interpreta Geta Burlacu, cât şi cu echipa care a însoţit-o. Vreau să mulţumesc partenerului nostru Orange, pentru o colaborare prodigioasă, la toate etapele, nu doar la cea ce ţine de etapa finală. Am avut permanent suportul companiei Orange, nemaivorbind de suportul financiar şi cel logistic. Vreau să mulţumesc şi presei care a fost cu noi, cu mici excepţii, presa s-a arătat a fi foarte înţelegătoare la lucrul pe care-l facem şi am lucrat într-o echipă şi, desigur, mulţumim publicului, pentru că a fost foarte receptiv la prestaţia noastră. Am avut parte de numeroase apeluri şi, totodată, ne abordau multe persoane care îşi exprimau regretul vizavi de rezultat. În seara semifinalei, noi nu aveam dubii că vom trece în finală. Dar a fost un concurs, sunt învingători care, pur şi simplu, s-au prezentat bine. Înţelegem acest lucru şi credem că şi dvs. înţelegeţi acest fapt. Aş mai avea ceva de remarcat, este vorba de unele canale de televiziune care au difuzat concomitent cu Moldova1 concursul Eurovision, iar licenţă exclusivă a avut doar Moldova 1. Noi deţinem înregistrările şi vom acţiona conform legislaţiei”.

Referindu-se la promovarea peste hotare a piesei „A century of love” a Getei Burlacu, dar şi la rezultatele obţinute, Vitalie Cojocaru a mai menţionat: „Din păcate, suntem o ţară mică şi nu avem foarte mulţi concetăţeni peste hotare care pot să voteze pentru noi, cum se întâmplă în cazul ţărilor musulmane, spre exemplu. Noi am analizat rezultatul televotingului şi eram foarte, foarte aproape de a trece în finală, nu ne-au ajuns doar câteva puncte. Mie mi-a plăcut numărul nostru şi nu e adevărat că dacă n-am fi schimbat show-ul la Belgrad, rezultatele ar fi fost altele. Pentru că atât anul acesta, cât şi anul trecut, în concurs au fost piese care nu au avut show sau au avut un show simplu. Amintiţi-vă de „Molitva” de anul trecut a Serbiei. Videoclipul piesei a fost promovat, CD-urile multimedia au fost expediate tuturor partenerilor, este vorba de 43 de ţări, şi cum am realizat noi programe speciale dedicate Eurovisionului, aşa au făcut toţi partenerii noştri. Există o convenţie care obligă toate ţările membre să promoveze piesele care participă la Eurovision. De asemenea, aceste CD-uri au fost date posturilor comerciale de radio, celor care au programe de divertisment interesante”.

Jerome Poulain, director marketing şi comunicare a companiei Orange: „Moldova nu a câştigat la Eurovision, dar Moldova şi-a câştigat un prieten nemaipomenit şi o artistă cu voce minunată de care Moldova poate să fie mândră. Credem că suportul pe care i l-am oferit Getei în acest an a fost la nivel înalt şi, de asemenea, suntem mândri de acest suport. Am obţinut aceste rezultate la nivel înalt datorită lucrului în echipă, împreună cu Teleradio-Moldova, împreună cu producătorii, împreună cu toată echipa. Una din activităţile organizate de noi a fost un chat în direct cu fanii, la care Geta a participat din Belgrad şi la care au participat 1500 de persoane, dintre care 1000 de utilizatori au trimis mesaje de încurajare şi susţinere Getei şi ceilalţi 500 au adresat întrebări. Am creat şi un blog personal al Getei pe care au apărut, de asemenea, foarte multe întrebări interesante. Şi pentru ca mai multe persoane să se bucure de spectacolul Eurovisionului, am organizat şi un concurs de SMS, al cărui câştigător este Oxana Tolcaciov, ea este câştigătoarea premiului mare şi a fost prezentă la Belgrad, la finala Eurovision. Pentru a celebra magia Eurovisionului, am organizat şi un concert în Piaţa Marii Adunări Naţionale la care au participat vedete internaţionale, accesul a fost gratuit şi credem că au venit în jur de 50 000 de persoane şi, în plus, în scuarul Operei Naţionale a fost un ecran la care cei prezenţi au putut viziona finala Eurovision. A fost o sărbătoare foarte frumoasă, dar cel mai important lucru credem noi este faptul că am participat la Eurovision şi suntem foarte bucuroşi, atât angajaţii companiei, cât şi clienţii companiei Orange, că am susţinut-o pe Geta, suntem bucuroşi de prestaţia noastră din acest an la Eurovision”.

Geta a cântat unul dintre cele mai bune 40 de cântece ale Europei anului 2008

Victoria Demici, autoarea textului: „Ceea ce s-a întâmplat la acest concurs este, în primul rând, mare sărbătoare, pentru că Geta a cântat printre cei mai buni peste 40 de interpreţi ai Europei. Ea a cântat acolo ca şi reprezentanta unei ţări mici şi prestaţia ei a fost, pur şi simplu, încântătoare, deoarece nu a făcut nicio greşeală de pronunţie, nu a existat nicio carenţă în melodia piesei, ea a fost foarte frumoasă, adevărată şi profundă. Geta este deja fericită, pentru că a cântat unul dintre cele mai bune 40 de cântece ale Europei anului 2008. În general, eu cred că arta nu trebuie judecată, din start este un fenomen lipsit de gratitudine să faci un concurs de artă, pentru că toată arta este frumoasă – jazz, pop, rock, dar din moment ce există un concurs, înseamnă că cineva trebuie să treacă mai departe şi altcineva trebuie să aibă o prestaţie bună. Şi în cazul Getei, când se apropiau fanii, delegaţi oficiali, personalităţi notorii din Europa şi spuneau că ea a fost încântătoare, frumoasă, că le-a plăcut piesa, că le-a plăcut cum s-a prezentat interpreta, aceasta a fost o victorie”.

Când priveşti lucrurile din interior înţelegi mult mai multe decât atunci când urmăreşti de mii de ori procesul dintr-o parte

Serghei Orlov, unul dintre producătorii Getei Burlacu: „Mai întâi de toate, vreau să spun că ar fi minunat dacă la următoarele noastre participări la Eurovision ar fi nişte parteneri la fel de minunaţi ca acei din acest an, deoarece o atenţie mai mare pentru Eurovision decât în acest an îmi apare că n-a existat la ediţiile anterioare. Partenerii noştri s-au ocupat de toate etapele, începând cu proiectele multimedia. Şi în ceea ce ţine de marketing, organizarea a fost la nivel înalt. Peste 2500 de jurnalişti prezenţi la Eurovision au primit materiale promoţionale, CD-ul cu poze, videoclipul piesei, informaţie despre Geta şi, de asemenea, piesa şi remixul pe care l-a făcut DJ-ul Dider Vanelli. În timpul aflării noastre la Belgrad am primit multe ecouri de la fani, de la jurnaliştii care erau prezenţi la Eurovision, care s-au apropiat de noi, unii erau încântaţi de piesă, altora le-a plăcut show-ul, toţi aveau păreri diferite, dar interesul pentru noi şi show-ul nostru a existat şi acest interes a dat roade. Ni s-au adresat artişti din diferite ţări care vor să înregistreze această piesă în limba ţării lor. Reprezentanta Finlandei a venit cu propunerea de a interpreta piesa Getei în limba finlandeză şi de a o include în noul ei album. Membrii juriului au invitat-o pe Geta la un festival de jazz din Finlanda. Ursuleţul nostru de pluş a devenit un talisman la Eurovision, toţi cei din centrul de presă vroiau să se fotografieze cu Geta şi cu ursuleţul ei. Momentele pozitive şi negative ale evoluării noastre cred că vor fi încă îndelung analizate, iar experienţa pe care am primit-o este foarte preţioasă, pe care n-o poţi primi nici în academii, conservatoare sau cursuri de marketing. Doar atunci când priveşti lucrurile din interior înţelegi mult mai multe decât atunci când urmăreşti de mii de ori procesul dintr-o parte. Iată de ce eu cred că această experienţă este foarte importantă şi ne va fi de folos nu doar nouă, ci şi celor care se ocupă sau intenţionează să facă show-biz în Moldova”.// Flux

Citește mai departe
Advertisement

Cultură

Datorii la cultură. 17.000 de lei – factură din partea statului pe timp de pandemie

Publicat

pe

De către

Starea de urgență din țară a anulat evenimentele, a închis teatrele, stins luminile, iar pe oameni i-a forțat să stea acasă și să consume cultura produsă de cei care au fost alungați de pe scenă.

În timp ce artiștii de la teatre încercau să se descurce să plătească facturile cu salariile mici pe care le primeau, artiștii independenți s-au simțit invizibili pentru autorități. 

„În pandemie Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) vorbea doar despre școală. Toate comunicatele de presă erau doar despre asta, iar cultura s-a pierdut undeva în neant. Importanța artiștilor în dezvoltarea capitalului uman e lipsită de importanță în viziunea guvernului nostru”, constată cu tristețe Rusanda Alexandru Curcă, co-directoare a Centrului de proiecte culturale Azart. Pandemia a mutat-o în sat, unde a avut grijă de cinci capre și 30 de ari de pământ, iar între timp a lucrat de la distanță la proiectele începute înainte de pandemie. „Bine, bine. Eu sunt în sat și mă hrănesc eu cumva, dar ce fac cei de la oraș?”, se întreabă ea.

În timp ce guvernele mai multor țări au susținut artiștii independenți financiar în pandemie, unele asociații culturale de la noi au aflat că trebuie să plătească chiria pentru spațiile pe care nu le-au folosit în timpul stării de urgență, atunci când nu au câștigat niciun ban.

Bon de plată de 17 mii de lei

La începutul acestui an a existat deja o tentativă ca Art Labyrinth împreună cu Zpațiu și alte peste 20 de organizații de cultură alternativă și artă independentă, care foloseau vechea clădire a Zemstvei Guberniale, să fie evacuate de acolo. Atunci au fost organizate proteste unde oamenii scandau „Ministerul subculturii”, „Nu închideți cultura în RM” sau „Lăsați cultura la casa ei”. Ulterior, Ministerul a anunțat că va permite închirierea în continuare a spațiului. Alexandru Voroniuc, directorul Asociației Obștești Art Labyrinth, povestește că a urmat o lună în care au organizat câteva evenimente după care a început pandemia. Au urmat două luni de așteptare, iar la 15 mai, Alexandru a semnat un contract de arendă cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (instituție subordonată Ministerului Educației, Culturii și Cercetării) care administrează Casa Zemstvei, cu o înțelegere verbală prealabilă că plata pentru chirie va fi cerută doar pentru lunile când pandemia se va încheia și artiștii vor putea să organizeze evenimente. Însă, la mijlocul lunii iulie, aceștia au primit un bon de plată de peste 17 mii de lei, pentru trei luni de chirie în care nici măcar nu au intrat în clădire.

„În timp ce în alte state autoritățile sprijină artiștii și pe cei independenți, la noi nu doar că nu te ajută, dar și îți cer bani. Moldova este un paradox”, suspină Alexandru. El spune că în cazul în care nu vor putea plăti chiria se văd nevoiți să plece. „Premierul spunea că cei care nu-și pot continua lucrul în timpul pandemiei ar trebui să se reprofileze. Eu acum cânt în parc. Aceasta este sursa mea de a supraviețui și mulți sunt în astfel de situație”, spune el. 

Casa Zemstvei este printre puținele locuri unde artiștii independenți își pot expune lucrările sau prezenta proiectele. „E un spațiu alternativ care găzduiește evenimentele artiștilor independenți sau a organizațiilor independente. Scena culturală independentă nu are alt spațiu alternativ decât acesta”, spune Rusanda Alexandru Curcă.

Așa a apărut Coaliția Sectorului Cultural Independent

Petițiile trimise Ministerului rămân fără răspuns, iar bonurile de plată se adună ca un teanc care amenință să ruineze mai multe organizații culturale. „Pe 27 martie am trimis o petiție Ministerului pentru a cere ca acesta să ofere susținere artiștilor: să dea minigranturi și să ne absolvească de plata chiriei pe perioada stării de urgență. Timp de trei luni nu am primit niciun răspuns, decât cu câteva zile în urmă, după ce le-am sunat insistent… Despre ce fel de sprijin mai putem vorbi în acest caz?”, se întreabă Rusanda. 

Artiștii independenți spun că pandemia i-a pus pe gânduri și i-a impus să caute noi soluții pentru a rezista și nu se pierde în această instabilitate, suspans și necunoscut care i-a speriat pe mulți finanțatori. 

De aceea, peste 20 de organizații culturale și artiști independenți au decis să formeze Coaliția Sectorului Cultural Independent din Moldova prin care să-și apere drepturile. „Vrem să creăm o organizație umbrelă care să se ocupe de acțiuni de advocacy pentru artiștii independenți și să creăm un Fond Cultural Național care să asigure un proces transparent de selecție și evaluare a proiectelor și care ar putea reacționa în timp util la toate situațiile de criză, în special cum avem criza de astăzi”, spune Rusanda, care este și membră a noii Coaliții, care s-a născut din necesitate completează Alexandru Voroniuc, directorul „Art Labyrinth”. 

Enlarge

79283556_2534412149927184_8817586249737961472_o
Pe timp de pandemie Rusanda s-a mutat la țară, de acolo continuă să lucreze la proiecte culturale

Orest Dabija, șeful Direcției arte și industrii creative din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării spune că în timpul pandemiei mai mulți artiști și organizații culturale au transmis petiții, însă, în majoritatea cazurilor acestea cereau suport financiar care poate fi oferit doar de Ministerul Finanțelor. „Prin aprilie am făcut un chestionar ca să vedem care sunt problemele din cultură. Voiam să creăm un program special, unic, de finanțare pentru proiecte culturale. Am discutat cu Ministerul Finanțelor, însă încă nu am primit niciun răspuns. Probabil că există o problemă la buget”, spune reprezentantul Ministerului. În rest, instituția de stat nu a făcut nimic pentru artiștii independenți. „Nu există termenul de suport pentru Minister. Tu doar aplici la proiecte și gata. Ei nu oferă nimic altceva. Nemulțumirea noastră vine anume de aici: că noi suntem plătitori de taxe, dar cu toate acestea nu suntem deloc luați în seamă”, spune Rusanda. 

Potrivit Ministerului, acesta oferă suport artiștilor și organizațiilor culturale în fiecare an în cadrul unui concurs de granturi în valoare totală de 5 mln de lei, o organizație având acces la cel mult 200 de mii de lei. „Aceste concursuri vin să acopere o parte din necesitățile organizațiilor necomerciale din sfera culturii, ele realizându-se totuși în bază de propuneri de proiect și nu pentru susținerea dezvoltării instituționale a acestor organizații”, se arată într-un răspuns oferit de Minister la o adresare transmisă de Rusanda. 

 

„E trist să vezi că statul nu vede esența în ceea ce faci, deși ea este, dar statul nu o vede. O societate fără cultură devine… e greu de spus ce devine. Pe timp de pandemie aceste momente au devenit chiar mai dureroase”, spune Alexandru Voroniuc.

Citește mai departe

Cultură

Șase ani de închisoare pentru desenul unui vagin: Ce e în neregulă în cazul Iulia Țvetkova

Publicat

pe

Iulia Țvetkova, o artistă și o activistă feministă din Rusia riscă până la 6 ani de închisoare pentru distribuirea pornografiei. Motivul cauzei penale au fost desenele artistei, care trebuiau să atragă atenția asupra problemei inegalității de gen și stigmatizării corpului feminin.

Iulia este conducătoarea artistică a  teatrului pentru copii Merak din Komsomolsk pe Amur. Ea s-a manifestat prin faptul că vorbește deschis despre persoanele LGBT, demontează stereotipurile legate de egalitatea de gen și optează pentru libertatea femeilor și a corpului feminin. A pus în scenă spectacole, a prezentat desene abstracte cu vagine și a vorbit despre lucruri importante – despre drepturile omului.

Autoritățile ruse au constrâns proiectele Iuliei încă în  februarie 2019, când Primăria Komsomolsk pe Amur a interzis festivalul de artă „Culoarea șofranului”, unde urmau să fie prezentate spectacolele „Pink and Blue” cu actori între șase și 17 ani unde erau abordate teme ca: lupta împotriva armelor, bullyingului și stereotipurile gender. În ciuda presiunii forțelor de ordine, fata și-a continuat activitățile. De exemplu, a susținut prelegeri despre Gulag, anti-militarism și persoane LGBT. După acestea a fost chemată pentru conversații „profilactice” în structurile respective. Totuși, spectacolele „Pink and Blue” au continuat. Toamna, autoritățile s-au interesat de grupul „Monologurile vaginului” pe care Iulia îll modera pe platforma VKontakte. Acolo ea vorbea despre corpul feminin pentru a îndepărta stigmatul din fiziologie, postând desene, poze cu broderii și aplicații care sugerau organele genitale. Acum ea mai riscă și o amendă de 50 mii de ruble pentru „promovarea relațiilor sexuale netradiționale”, după ce a postat un desen cu două familii homosexuale cu copii și inscripția „Familia este acolo unde există dragoste. Sprijină familiile LGBTQI+! ”.

Iulia este acum susținută în toată țara. La Moscova și Sankt Petersburg au fost organizate pichete pentru a opri persecuția împotriva ei. La recentul festival FemFest din Moscova a fost organizat un flashmob, unde participanții au făcut poze cu afișe în apărarea fetei.

Organizația pentru drepturile omului „Memoria” a recunoscut-o pe Țvetkova drept prizonier politic, iar mai multe persoane publice din Rusia cum ar fi Vladimir Pozner, Xenia Sobceak, Renata Litvinova, Maxim Matveev, Evgheni Stîcikin au înregistrat un apel în sprijinul activistei LGBT.

Citește mai departe

Cultură

Neesențialii: artiștii

Publicat

pe

De către

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună aici, acasă, în Moldova. Fără surse de venit, fără susținere financiară din partea autorităților, ei sunt oamenii care au fost determinați drept „neesențiali” în aceste vremuri grele.

Regizorul Alex Bred, împreună cu Eugenia Boldescu și Olesea Sarandi au cules poveștile acestor oameni. Moldova.org are onoare să ți-i prezinte. De data aceasta vorbim despre artiștii din Moldova.

Neesențialii: Artiștii

Pandemia a afectat artiștii în egală măsură. În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.Un proiect de Alex Bred, în colaborare cu Eugenia Boldescu și Olesya Sarandi

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 8 juli 2020

În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social11 ore în urmă

Cine joacă la loterie? Oamenii care dau ultimii bani pe bilete

Statisticile spun că mai mult de jumătate dintre moldoveni cheltuie o mare parte din salariu pe mâncare, lucru caracteristic pentru...

Educație12 ore în urmă

Cum să fii un tată mai bun: „Organul sexual nu este cocoșel și păsărică, ci penis și vagin”

În noul episod din seria „Cum să fii un tată mai bun? Explicăm” Adriana Boroș, consilieră educațională și parentală, fondatoarea...

Lifestyle13 ore în urmă

10 conturi pe TikTok pe care-ți recomandăm să le urmărești

Se estimează că Tik Tok are peste un miliard de utilizatori în întreaga lume. Conținutul publicat pe această platformă se...

Sănătate19 ore în urmă

4 august 2020. COVID-19, PE SCURT: Încă 10 oameni au decedat astăzi. 70% dintre cazuri au fost tratate

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: Banca de alimente, restart la cultură și o nouă destinație turistică

Banca de alimente pentru persoanele social-vulnerabile Misiunea Socială „Diaconia” a lansat la sfârșitul lunii iulie prima Bancă de Alimente. Asta...

Sănătate2 zile în urmă

Istoria a trei femei cu dizabilități mintale care s-au mutat la casa lor

Nadejda stă la masă și coase de zor. De dimineață a reușit să termine de confecționat trei măști. La 60...

Social2 zile în urmă

3 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 120 de cazuri noi și 8 decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri. Se schimbă Constituția de tot sau numai „oleacă”?

Politica moldovenească nu pare să fie în vacanță în această săptămână, deși vinerea trecută era anunțat sfârșitul „sezonului politic”. De...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce se întâmplă în Belarus? De ce se teme ultimul dictator din Europa?

PE SCURT Dictatura lui Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului, s-ar putea încheia după alegerile prezidențiale din 9 august, susțin mai mulți...

Politică2 săptămâni în urmă

Din banii noștri: Final de sezon politic. Sezonul epidemiologic continuă

Săptămâna curentă, din punct de vedere politic, a durat doar o singură zi. Situația amintește de sezonul final din Game...

Politică2 săptămâni în urmă

Veteranii regimului separatist: „În caz de agravare a situației, ca și acum 30 de ani, vom apăra patria”

PE SCURT Protestele veteranilor de pe Nistru de săptămâna trecută au generat reacții printre veteranii regiunii transnistrene. Primii și-au manifestat...

Politică2 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: Moțiune respinsă și despre cum și-au luat vacanță la miez de noapte

Parlamentarii au discutat astăzi în total 9 proiecte pe ordinea de zi. Cu un randament de 11%, parlamentarii au reușit...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Politică4 săptămâni în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Advertisement

Opinii

august 2020
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31