Vedeți mai jos textul declarației politice a deputatului în Parlamentul Românaiei, Tudor Panțîru, cu privire la redobândirea cetățeniei române. Această declarație a fost citită astăzi în plenul Camerei Deputaților. Tudor Panțîru este originar din Baraboi, județul Bălți. A fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și primul ambasador al R. Moldova la ONU, membru al Curșii Constituționale a statului Bosnia și Herțegovina.
Stimaţi colegi parlamentari,
Un aspect sensibil în peisajul politicii externe a României este, fără îndoială, lipsa de strategie sau, de ce să nu recunoaştem, lipsa de voinţă politică în ceea ce priveşte adoptarea unei strategii clare şi viabile cu privire la românii din afara ţării. O componentă esenţială a acestei strategii ar trebui să fie recunoaşterea cetăţeniei române pentru aceştia.
Situaţia creată în jurul basarabenilor care şi-au manifestat intenţia de redobândire a cetaţeniei române este una care necesită atenţia Guvernului şi Parlamentului României. Demersul acestora este blocat de ineficienţa mecanismului administrativ şi de prevederile legale deosebit de restrictive ale Legii cetăţeniei române. Respectiv, se atestă situaţii în care cererile de redobândire a cetăţeniei române se soluţionează într-o perioadă cuprinsă între 5 şi 10 ani. Pe parcursul a 20 de ani au fost soluţionate puţin peste o sută de mii de astfel de cereri, în medie doar câte 5000 pe an.
Având în vedere acest fapt, este imperios necesar ca Guvernul României să întreprindă acţiuni prompte şi eficiente în vederea eliminării carenţelor menţionate.
Deşi, de-a lungul anilor au fost aduse multiple modificări aduse anterior Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române, acestea au avut un caracter cosmetic şi nu au condus la îmbunătăţirea substanţială a situaţiei existente. Ultima modificare de acest gen a avut loc în luna aprilie 2009, în urma evenimentelor de după 5 aprilie de la Chişinău. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 din 15 aprilie, care a modificat Legea cetăţeniei, a fost prezentată ca aducând ameliorări substanţiale care ar facilita procedura redobândirii cetăţeniei.
Potrivit acestui act al Guvernului României, categoria persoanelor care pot solicita redobândirea cetăţeniei române a fost extinsă pe linie descendentă până la gradul III. Menţionez că descendenţii de gradul II reprezintă generaţia actuală. Prin urmare, cei de gradul III sunt generaţia de mâine şi nu pot beneficia în nume propriu de dispoziţia acestei ordonanţe de urgenţă. Astfel, constatăm că această măsură are efecte juridice doar în cazuri izolate. Deşi, aparent, a fost eliminată condiţia îndeplinirii termenului de 4 ani de şedere temporară în România, acest termen a fost reintrodus printr-un act legislativ ulterior (Legea nr. 171/2009). Mai mult, s-a afirmat de către reprezentanţii Guvernului că etapa interviului de limbă a fost eliminată pentru cei care solicită redobândirea cetăţeniei române. Este o afirmaţie eronată, întrucât, în cazul acestor persoane, etapa interviului nu a existat nici de jure şi nici de facto.
În cadrul procesului legislativ, pe lângă faptul că am venit cu propria mea iniţiativă legislativă, am propus şi un şir de amendamente la Ordonanţa de Urgenţă nr. 36/2009.
Unul dintre amendamente vizează dublarea numărului membrilor Comisiei pentru Cetăţenie. Am propus eliminarea prevederii legale care instituie o limită de programare de 30000 de dosare pe an pentru fiecare oficiu consular. Un alt amendament prevede posibilitatea depunerii cererii de redobândire a cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti imediat după obţinerea dreptului de şedere în România şi nu după împlinirea unui termen de 4 ani. De asemenea, am propus excluderea prevederii ce vizează publicarea ordinului Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti în Monitorul Oficial al României şi înlocuirea acesteia cu procedura comunicării prin scrisoare recomandată. Aceasta deoarece publicarea datelor cu caracter personal în Monitorul Oficial contravine legislaţiei române în vigoare, dar şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
În plus, am susţinut ca ordinul Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti de redobândire a cetăţeniei române să fie emis de îndată, spre deosebire de actuala formă a legii care prevede un termen de 30 de zile.
Modificarea asupra căreia insist în mod deosebit şi care ar fi în măsură să deblocheze şi să eficientizeze activitatea Direcţiei Cetăţenie ar fi transformarea acesteia în Direcţie Generală sau în Autoritate Naţională pentru Cetăţenie. Acestă instituţie ar urma să aibă în subordine puncte de lucru pe teritoriul României, respectiv în judeţele de la graniţa de est a României, precum şi în marile centre universitare.
Menţionez că transformarea Direcţiei Cetăţenie în Direcţie Generală sau Autoritate Naţională pentru Cetăţenie vine în perfectă concordanţă cu intenţia Guvernului României, oficializată prin Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. Potrivit acestei hotărâri, Ministrul avea obligaţia de a înainta, în termen de 90 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, un Memorandum cu privire la măsurile de reorganizare şi transformare a Direcţiei Cetăţenie. Constat că acest termen a expirat fără ca această obligaţie să fie respectată.
Consider că evoluţiile politice interne nu ar trebui sa afecteze obligaţia morală a României de repunere în drepturile istorice a românilor basarabeni.
Pe lângă argumentul de ordin moral, restabilirea cetăţeniei române, actualmente şi cetăţenie europeană, ar reprezenta prima etapă reală de europenizare şi modernizare a Republicii Moldova. Pe cale de consecinţă, restabilirea cetăţeniei române poate să reprezinte catalizatorul procesului de democratizare a Republicii Moldova, care a cunoscut o deteriorare constantă în perioada guvernării comuniste.
În vederea celor prezentate, solicit Guvernului României să abandoneze practica amendărilor superficiale, cu iz electoral, ale Legii cetăţeniei române în privinţa persoanelor care şi-au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau aceasta le-a fost retrasă fără voia lor.
Pe această cale, apelez la partidele politice din Parlamentul României să dea curs amendamentelor sus-menţionate, care ar simplifica procedura existentă de redobândire a cetăţeniei române şi ar pune capăt umilirii gratuite a celor care îşi revendică un drept istoric, ar elimina elementele criminale care profită de ineficienţa mecanismului existent şi estorchează bani de la basarabenii disperaţi, prejudiciind grav nu doar imaginea funcţionarilor, dar şi cea a statului român.
Vă mulţumesc.
Tudor Panţîru,
Deputat Circumscripţia electorală nr. 43 DIASPORA.
6 Octombrie 2009
