Connect with us

Cetățenie română

Recomandările avocatului Ruslan Deleanu pentru persoane cu acte românești anunțați că nu mai dețin cetățenia

Publicat

pe

Tot mai multe persoane contactează redacția noastră în urma publicării materialelor despre situația paradoxală în care s-au pomenit persoanele care și-au perfectat actele românești, fiind minori, în baza actelor părinților, iar acum sunt anunțați că, de fapt, nu dețin cetățenia română.

Problema îi vizează pe cei care nu au fost introduși în certificatele de cetățenie ale părinților. Deși dețin certificate de naștere și pașapoarte românești, la prelungirea valabilității pașaportului sunt anunțați că actele le-au fost eliberate eronat și sunt invitați să depună un dosar de redobândire a cetățeniei la Autoritatea Națională de Cetățenie (ANC).

Aproximativ patru sute de persoane s-au autosesizat, ceea ce ne face să credem, deși nu există cifre oficiale, că numărul cetățenilor români fără cetățenie e de ordinul miilor.

ruslan-deleanuAm discutat cu avocatul Ruslan Deleanu, care are o vastă experiență în cazurile legate de redobândirea cetățeniei, despre această problemă.

Care este soluția cea mai rapidă la această problemă, din experiența dvs de avocat, pentru cei care au pașaportul expirat?

Pentru persoanele care nu au primit certificat de cetățenie română în nume propriu sau nu au fost incluși în certificatele de cetățenie ale părinților, obținând certificat de naștere românesc și respectiv pașaport în baza faptului că erau minori când cel puțin unul dintre părinți a redobândit cetățenia română, iar la ora actuală pașaportul a expirat, dintr-o perspectivă practică și cea mai scurtă ca timp,  soluția este următoarea:

  • Depunerea unei cereri de redobândire a cetățeniei române la Autoritatea Națională pentru Cetățenie din București sau la unul din birourile teritoriale ale autorității din Iași, Galați, Suceava, Timișoara. Cererile se mai pot depune și la sediile Consulatelor României din străinatate, conform adresei de domiciliu a fiecărui cetățean;
  • Anularea prin intermediul instanței de judecată a certificatului de naștere românesc pe care îl dețin titularii (procedură care durează în medie între 4 și 8 luni).

Ambele operațiuni ar dura aproximativ un an (dacă sunt făcute simultan).

Care sunt soluțiile pentru cei care au încă pașaportul valabi?

Pentru deținătorii unui pașaport valabil am o recomandare, să meargă în România și să solicite eliberarea unei cărti de identitate/buletin. Personal cunosc cazuri concrete în care s-a solicitat și obținut buletinul românesc de către persoane care dețineau doar un certificat de naștere românesc și un pașaport românesc valabil (nu și un certificat de cetățenie – n.r.), au solicitat și obținut buletin românesc.

Obținerea buletinului românesc echivalează din punct de vedere juridic cu dispariția acestei probleme. Cu buletinul romanesc se poate circula în spațiul Uniunii Europene și se poate solicita și obține un nou pașaport valabil.

Ați avut cazuri de adresare în instanță? Daca da, cât aproximativ durează toată procedura? 

Personal nu am fost solicitat să reprezint pe cineva cu o astfel de problemă. Însă avem o practică cu o problematică juridică identică – cea privind lipsa cetățeniei române, situția în care o primărie din România refuză transcrierea certificatului de naștere al unui minor pe simplul motiv că minorul nu are cetătenie româna întrucât nu figurează în certificatul de cetățenie al unui parinte (ca o sancțiune aplicată parinților care nu au solicitat cetățenia română și pentru copii minori odată cu depunerea cererii de redobândire a cetățeniei române).

Instanțele judecătorești în mai multe dosare au obligat primăria competentă să procedeze la transcrierea actelor de naștere întrucât copiii minori sunt cetățeni români chiar dacă nu s-a solicitat în concret cetățenia și pentru copilul minor.

În esență, instanțele au recunoscut calitatea de cetățean român și pentru copiii minori care nu au fost incluși în “cetățenia” părinților.  Într-adevăr, în baza acestor hotărâri judecătorești s-au solicitat și obținut pașapoarte românești, urmare a câștigării în instanță a proceselor.

Citește mai departe
Advertisement

Cetățenie română

Toți mai mulți ucraineni cer redobândirea cetățeniei române

Publicat

pe

De către

Numărul cererilor depuse pentru redobândirea cetățeniei române s-a dublat în Basarabia de Sud, regiunea Odesa din Ucraina, unde locuiesc peste 150 de mii de etnici români. Creșterea s-a înregistrat după ce, în 2017, au fost eliminate taxele consulare, care se ridicau la echivalentul a 300 de dolari pentru o persoană, transmite Radio Chișinău. De altfel, a crescut și numărul asociațiilor care promovează identitatea românească în zonă a crescut până la cinci.

Citiți și „Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea”

„Sumele acestea contau și atunci, pentru ei, orice serviciu consular pe care îl pot cere acum devine mai atractiv pentru că totul e gratuit”, a declarat Emil Rapcea, consulul general al României la Odesa.

Chiar dacă statul român oferă elevilor din Ucraina o bursă de studiu de 50 de dolari pe lună, cea mai mare problemă rămâne lipsa accesului la limba maternă. Acum 30 de ani, numărul școlilor cu predarea integrală în limba română în Ucraina era de 80. Astăzi au rămas doar două școli, celelalte fiind mixte.

Amintim că cetățenii Ucrainei nu au dreptul la dublă cetățenie.

Citește mai departe

Cetățenie română

Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea

Publicat

pe

Chiar dacă în documentele lor scrie că sunt cetățeni ai Ucrainei, o bună parte dintre locuitorii regiunii Cernăuți din Ucraina simt românește. Ei nu prea vorbesc despre cetățenia românească, dar o redobândesc pe furiș, or, conform Constituției Ucrainei, ei nu au dreptul la cetățenie dublă. E un risc pe care, spune ei, și-l asumă.

Cristina și soțul ei s-au născut într-un sat la o distanță de aproape 30 km de orașul Cernăuți. Părinții și copiii cuplului s-au considerat români din totdeauna. Respectiv, și-au redobândit cetățenia românească. Mai mult, datorită acesteia, cuplul lucrează periodic în Europa pentru a-și întreține familia.

Conform Art. 4 din Constituția Ucrainei, persoana are dreptul doar la o singură cetățenie. Motivele pentru dobândirea și încetarea cetățeniei Ucrainei sunt determinate de Legea Ucrainei „Cu privire la cetățenie”.

Cristina spune că unul dintre copiii ei a studiat filologia română la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, motiv pentru care deseori era invitat la diferite întâlniri dintre oficiali ucraineni și români pentru a asigura traducerea. Odată, i s-a întâmplat să ofere un interviu despre cetățenia română la un post de televiziune. După acel interviu, a fost chemat la procuratură pentru a da explicații. Nici astăzi familia nu a înțeles exact pentru ce a fost chemat, dar au înțeles un lucru important: să nu mai vorbească despre cetățenia română, mai cu seamă despre faptul că o dețin, pentru a evita problemele cu autoritățile ucrainene.

„Ne simțim presați. Ei dacă vor afla, o să avem probleme mari. Nu vorbim despre asta”, povestește cu teamă Cristina. Femeia merge periodic în Italia și casa o lasă în grija soțului. Când Cristina revine, soțul ei pleacă în Germania la muncă. În rare cazuri, se întâmplă ca cei doi să rămână ambii acasă pentru mai mult timp. Munca peste hotare le asigură un salariu bun pe care ei nu l-au avut acasă, chiar dacă jobul lor de acasă era mult mai plătit decât al altor locuitori ai Ucrainei.

Niciodată nu s-au gândit să se mute în România, în Moldova sau în altă parte. Le pare firesc să rămână acasă, în locul unde s-au născut. „Aici trăim și totul de aici este al nostru. Noi ne-am născut români”, spune femeia. Ne tot roagă să nu-i menționăm numele și localitatea. Înțelegem, însă, că frica ei de autoritățile ucrainene nu este unică.

Enlarge

ferestre
Fotografie simbol

ANJA SCHÄFER

Era gata să refuze cetățenia ucraineană

L-am întâlnit pe Iurie în magazinul pe care-l deschisese cu câteva săptămâni în urmă. Și-a deschis afacerea ca să facă un ban acasă, să nu fie nevoit și el să plece peste hotarele Ucrainei. „Aici așa este. Dacă familia nu are pe cineva departe, peste hotare, înseamnă că familia este săracă. Eu de asta m-am temut și mă tem în continuare. Ce fac eu dacă mama se va întoarce pentru totdeauna acasă? Cum o să trăiască familia mea? Din toate puterile mele, m-am străduit să deschid acest magazin ca să avem un bănuț. Munca de aici nu te scapă”, povestește bărbatul despre familia lui și despre mama acestuia care e plecată în Italia de când fiul ei era în clasa a IX-a.

Tânărul a calculat de câți bani are nevoie ca familia acestuia să trăiască decent. „Fără nunți și alte evenimente, doar pentru alimentație, medicamente, puțină îmbrăcăminte și benzină, avem nevoie de 600 de euro pe lună”, menționează Iurie, care înainte de a-și deschide afacerea, a fost profesor de informatică.

Cât a durat discuția noastră, fiind întrebat cine este, bărbatul și-a schimbat de câteva ori răspunsul. „Sunt ucrainean pentru că sunt născut aici și am trăit aici. Pentru că atunci când au venit rușii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, străbunicul meu român a fugit în România și a părăsit-o pe străbunica mea care era îngreunată”. Iurie a menționat că străbunicul lui care era și ofițer, s-a recăsătorit în România și a murit cu istoria lui acolo, iar acasă a rămas străbunica și a continuat viața. Totuși, când am adus vorba despre părinți și cultură, Iurie a schimbat macazul. „Noi suntem mai degrabă cu Moldova, cu muzica moldovenească, cu folclorul. Noi cu toți moldovenii aceștia suntem legați, da? Toți moldovenii din regiune ascultă cântece moldovenești”, spune Iurie, menționând că bătrânii știu a vorbi „moldovenește”, iar în ucraineană deloc. „Se poate de spus că la vorbă și-n suflet sunt moldoveni, dar în documente sunt ucraineni”, a adăugat tânărul afacerist.

În viziunea celor cu care am discutat, vinovați de sărăcie se fac politicienii ucraineni. „De ce să-mi placă ucrainenii? Ei ne-au făcut păduchioși. Pe toți, nu doar pe moldoveni. Se gândesc ei la poporul lor? Se gândesc doar la buzunarele lor. Unii le-au umplut și trăiesc undeva în Ibiza pe malul mării”, afirmă Iurie, menționând că scăparea din sărăcie ar fi cetățenia română și lucrul în Europa.

Enlarge

casa-sat
Fotografie simbol
Casă de la marginea satului Carapciu, Ucraina

ANJA SCHÄFER

„Eu am cetățenie română și documente. Când am redobândit-o, m-am gândit să renunț la cea ucraineană. Nu mă durea asta. Ce mi-a dat statul acesta și pentru ce să-l susțin?”, se întreabă bărbatul, care, totuși, le-am păstrat pe ambele. Altfel, și-ar fi pierdut valoarea studiilor și gradul militar.

„Pur și simplu, când vezi că unul are de toate și tu nu ai nimic, te simți un căcat de câine. Eu nu mă pot uita în ochii celui care nu are nimic, iar familia mea olecuță are. Mă doare inima să mă uit în ochii celui care se uită la mine cu zaviste (n. red: invidie). De asta lumea noastră e rece.”

Deocamdată, Iurie nu se gândește să plece peste hotare, pentru că are magazinul. Important pentru el este ca această afacere să nu-i aducă pierderi și speră că într-o zi, mama lui se va întoarce pentru totdeauna acasă și el să aibă grijă, la rândul lui, de ea.

Potrivit ultimului recensământ al Ucrainei din 2001, românii reprezintă al treilea grup etnic din Ucraina cu o pondere de 0,8 % din populație. Procentul îi cuprinde și pe cei care s-au declarat moldoveni.

*Numele eroilor au fost modificate pentru a-i proteja.

Citește mai departe

Cetățenie română

Ai cetățenie română? Iată ce trebuie să știi despre referendumul pentru redefinirea familiei în Constituția românească

Publicat

pe

De către

Referendumul pentru revizuirea Constituției românești va avea loc în zilele 6 și 7 octombrie, iar suma care va fi alocată pentru organizare va fi de 163,712 milioane de lei. Inițiat de o coaliție numită „pentru familie”, referendumul de revizuire a Constituției statului român își propune să înlocuiască cuvântul „soți” din art. 48 cu sintagma „un bărbat și o femeie”. Acum art. 48, alineatul 1 spune că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

Pentru ca rezultatele referendumului să fie validate, rata de participare trebuie să fie de cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, adică 5,67 milioane de oameni, și cel puțin un sfert dintre alegătorii înscriși pe listele electorale (4,72 milioane) să își exprime valid votul (adică să voteze „da” sau „nu”).

Vedeți și reportajul de la Congresul Mondial al Familiilor ce a avut loc la Chișinău

Astfel, dacă majoritatea participanților la referendum va vota pozitiv, noul articol din Constituție va stipula că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.  Este important de accentuat că această modificare nu va produce efecte juridice, întrucât, chiar și cu textul actual, căsătoria între persoane de același sex nu este permisă, existând deja un articol clar în Codul Civil, care spune că „prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”.

Sunt doar șase țări europene unde nu sunt recunoscute legal relațiile între persoane de același sex – Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Polonia și România.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social4 ore în urmă

Două gimnazii din Republica Moldova vor beneficia de granturi din partea Guvernului Japoniei

Două gimnazii din Republica Moldova vor beneficia de granturi din partea Guvernului Japoniei, prin intermediul Programului pentru Securitatea Umană „Kusanone”.  Asistența...

Politică4 ore în urmă

Andrian Candu: Am fost nevoit din nou să fac lucrul în locul lui Igor Dodon

„Am fost nevoit din nou să fac lucrul în locul lui Igor Dodon, exercitând interimatul pentru semnarea a 5 legi...

Politică5 ore în urmă

Andrian Candu a deținut interimatul funcției de președinte al țării pentru semnarea a cinci legi

Președintele Parlamentului Andrian Candu a deținut interimatul funcției de președinte al țării pentru semnarea a cinci legi, conform deciziei de...

Politică6 ore în urmă

Ion Chicu, învestit în funcția de ministru al Finanțelor

Ion Chicu a depus astăzi jurământul de învestire în funcția de ministru al Finanțelor. Aceasta după ce candidatul PDM împreună...

Externe6 ore în urmă

Un fost poliţist rus, condamnat la închisoare pe viaţă. A fost găsit vinovat de uciderea a 78 de femei

Un fost poliţist rus, care a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a ucis 22 de femei, a...

Politică8 ore în urmă

Igor Dodon: După alegerile parlamentare, toate aceste legi vor fi anulate

Președintele Igor Dodon susține că decizia de astăzi a Curții Constituționale survine după ce a refuzat să semneze „un pachet...

Cultură10 ore în urmă

Experţii au analizat cântecele de Crăciun aflate pe primul loc în topuri. Care este melodia perfectă

Experţii de la Ostereo au analizat fiecare cântec de Crăciun care s-a aflat în ultimii 50 de ani pe primul...

Advertisement

Opinii

Advertisement
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com