Recomandările avocatului Ruslan Deleanu pentru persoane cu acte românești anunțați că nu mai dețin cetățenia

Tot mai multe persoane contactează redacția noastră în urma publicării materialelor despre situația paradoxală în care s-au pomenit persoanele care și-au perfectat actele românești, fiind minori, în baza actelor părinților, iar acum sunt anunțați că, de fapt, nu dețin cetățenia română.

Problema îi vizează pe cei care nu au fost introduși în certificatele de cetățenie ale părinților. Deși dețin certificate de naștere și pașapoarte românești, la prelungirea valabilității pașaportului sunt anunțați că actele le-au fost eliberate eronat și sunt invitați să depună un dosar de redobândire a cetățeniei la Autoritatea Națională de Cetățenie (ANC).

Aproximativ patru sute de persoane s-au autosesizat, ceea ce ne face să credem, deși nu există cifre oficiale, că numărul cetățenilor români fără cetățenie e de ordinul miilor.

ruslan-deleanuAm discutat cu avocatul Ruslan Deleanu, care are o vastă experiență în cazurile legate de redobândirea cetățeniei, despre această problemă.

Care este soluția cea mai rapidă la această problemă, din experiența dvs de avocat, pentru cei care au pașaportul expirat?

Pentru persoanele care nu au primit certificat de cetățenie română în nume propriu sau nu au fost incluși în certificatele de cetățenie ale părinților, obținând certificat de naștere românesc și respectiv pașaport în baza faptului că erau minori când cel puțin unul dintre părinți a redobândit cetățenia română, iar la ora actuală pașaportul a expirat, dintr-o perspectivă practică și cea mai scurtă ca timp,  soluția este următoarea:

  • Depunerea unei cereri de redobândire a cetățeniei române la Autoritatea Națională pentru Cetățenie din București sau la unul din birourile teritoriale ale autorității din Iași, Galați, Suceava, Timișoara. Cererile se mai pot depune și la sediile Consulatelor României din străinatate, conform adresei de domiciliu a fiecărui cetățean;
  • Anularea prin intermediul instanței de judecată a certificatului de naștere românesc pe care îl dețin titularii (procedură care durează în medie între 4 și 8 luni).

Ambele operațiuni ar dura aproximativ un an (dacă sunt făcute simultan).

Care sunt soluțiile pentru cei care au încă pașaportul valabi?

Pentru deținătorii unui pașaport valabil am o recomandare, să meargă în România și să solicite eliberarea unei cărti de identitate/buletin. Personal cunosc cazuri concrete în care s-a solicitat și obținut buletinul românesc de către persoane care dețineau doar un certificat de naștere românesc și un pașaport românesc valabil (nu și un certificat de cetățenie – n.r.), au solicitat și obținut buletin românesc.

Obținerea buletinului românesc echivalează din punct de vedere juridic cu dispariția acestei probleme. Cu buletinul romanesc se poate circula în spațiul Uniunii Europene și se poate solicita și obține un nou pașaport valabil.

Ați avut cazuri de adresare în instanță? Daca da, cât aproximativ durează toată procedura? 

Personal nu am fost solicitat să reprezint pe cineva cu o astfel de problemă. Însă avem o practică cu o problematică juridică identică – cea privind lipsa cetățeniei române, situția în care o primărie din România refuză transcrierea certificatului de naștere al unui minor pe simplul motiv că minorul nu are cetătenie româna întrucât nu figurează în certificatul de cetățenie al unui parinte (ca o sancțiune aplicată parinților care nu au solicitat cetățenia română și pentru copii minori odată cu depunerea cererii de redobândire a cetățeniei române).

Instanțele judecătorești în mai multe dosare au obligat primăria competentă să procedeze la transcrierea actelor de naștere întrucât copiii minori sunt cetățeni români chiar dacă nu s-a solicitat în concret cetățenia și pentru copilul minor.

În esență, instanțele au recunoscut calitatea de cetățean român și pentru copiii minori care nu au fost incluși în “cetățenia” părinților.  Într-adevăr, în baza acestor hotărâri judecătorești s-au solicitat și obținut pașapoarte românești, urmare a câștigării în instanță a proceselor.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.