Connect with us
"
"

Social

Programul Agenției de Servicii Publice în perioada Sărbătorilor de Paști

Publicat

pe

PE SCURT

Cei care vor să-și perfecteze documentele la Agenția Servicii Publice (ASP) o pot face și în perioada Sărbătorilor de Paști. Astfe, ASP are un program special în această perioadă. Reprezentanții Agenției anunță că vor activa în ziua de marți, 30 aprilie curent, zi liberă decretată de Guvern.

PE LUNG

Decizia a fost luată de către instituție în scopul asigurării unui proces optim de eliberare a actelor de identitate în perioada Sărbătorilor Pascale. Cetățenii care sunt acasă în aceste zile pot profita de ocazie pentru a-și perfecta actele necesare.

Astfel, serviciile de eliberare a actelor de identitate și serviciile de stare civilă vor fi disponibile în toate centrele multifuncționale și subdiviziunile teritoriale ale ASP. De asemenea, își va desfășura activitatea și Secția calificare a conducătorilor auto din municipiul Chișinău.

Menționăm că pentru angajații Agenției, zilele de duminică, precum și cele de 29 aprilie, 6, 9 și 10 mai sunt considerate zile de odihnă. Ziua de 10 mai va fi recuperată de către specialiștii din cadrul Serviciului de eliberare a actelor de identitate și stare civilă în data de 20 mai. Începând cu  data de 11 mai, centrele multifuncționale și celelalte subdiviziuni teritoriale ale ASP își vor relua activitatea în regim obișnuit de muncă.

În contextul creșterii numărului de solicitanți în această perioadă a anului precum și în scopul deservirii calitative a cetățenilor Agenția Servicii Publice a decis să extindă programul de activitate al Serviciul eliberare a actelor de identitate Centru, municipiul Chișinău (SEAI Centru) amplasat pe str. Alexandru cel Bun nr. 56.

Din data de 2 mai până la 1 septembrie 2019, angajații oficiului vor începe munca de la ora 7.00 și vor activa până la 17.00. Totodată, s-a stabilit ca de luni până sâmbătă SEAI Centru să presteze doar servicii în termene restrânse și anume la data adresării, 24 de ore și cinci zile lucrătoare.

Cetățenii vor avea posibilitate ca în ziua de sâmbătă a săptămânii să depună cererile pentru eliberarea actelor de identitate la data adresării și la cinci zile lucrătoare. Serviciile vor fi disponibile fără întrerupere în intervalul orelor 7.00 – 17.00.

Doritorii de a se programa la serviciile ASP pot face acest lucru prin intermediul paginii web www.asp.gov.md sau telefonic la numerele de contact 14909, (+373 22) 25-70-70.

Jurnalistă și omul cu frumosul, cărțile și dulciurile. Toate animalele sunt prietenii ei. Scrie ușor despre subiecte grele și face fotografii pe care o să le vindem cu mulți bani cândva.

Social

Pandemia în România: „Totul se face treptat”

Publicat

pe

De către

România este țara de la care am primit asistență și ajutoare în valoare de 3,5 mln de euro, deși, la fel ca și Moldova, statul român duce o luptă aprigă cu COVID-19. Este vecina la care privim, o urmărim și de la care de multe ori ne inspirăm. Deși la începutul pandemiei a înregistrat zilnic sute de infectări, totuși, treptat aceasta a început să-și revină și să se pregătească pentru sezonul estival.

 Până în acest moment, România cu o populație de peste 19 mln de oameni, a înregistrat 22.415 de infectări dintre care 1.437 de persoane au decedat.  

Autoritățile române au început să-și facă griji de răspândirea virusului COVID-19 încă la sfârșitul lunii februarie. Atunci, ei au decis ca toți cei care vin din zonele cu infectați, să se autoizoleze acasă pentru 14 zile.

Începând cu 8 martie 2020, sunt interzise toate evenimentele publice în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane. Ministerul Sănătății asigură populația că este pregătită de o eventuală răspândire a virusului. Sunt cumpărate echipamente de protecție și cantități mari de dezinfectant. Tot atunci, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de învățământ, să interzică scoaterea din țară a medicamentelor și dispozitivelor medicale care ar putea ajuta în lupta cu COVID-19.

Covid-19 în România

Deși la prima vedere situația în România este similară cu cea din Republica Moldova la capitolul „ieșire din pandemie”, există, totuși, o diferență. Mariuta Dulgher din Cluj ne spune care este ea.

Geplaatst door Moldova.org op Dinsdag 16 juni 2020

Pe 16 martie, în contextul evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul privind instituirea stării de urgență pentru 30 de zile, care a fost, ulterior, prelungit de două ori (14 aprilie și 15 mai). Restaurantele, hotelurile, cafenelele și zonele de agrement sunt închise. Toate zborurile sunt anulate. Oamenii nu mai pot să iasă afară în timpul nopții, cu excepția anumitor cazuri justificate, pe baza unei declarații pe propria răspundere. La final de martie, în România, numărul celor infectați cu noul coronavirus se apropie de 1.000. Medicii cu greu fac față numărului mult prea mare de infectați. În doar câteva zile un spital din Suceava a devenit un adevărat focar de COVID-19.

După mai multe săptămâni cu zeci de decese înregistrate zilnic, situația pare să se îmbunătățească treptat. De aceea, la începutul verii, o mare parte din restricții au fost anulate. Treptat se redeschid și grădinițele. Nu se prelungesc indemnizațiile pentru șomaj tehnic, în schimb apar stimulente bănești pentru cei care au revenit la serviciu în condiții de risc pentru sănătatea lor. Acum, oamenii se pot plimba prin parcuri, dar fără a sta cu cei mici pe terenurile de joacă sau cele sportive. Treptat, totul revine la o nouă normalitate, atributele căreia sunt măștile de protecție și păstrarea distanței sociale. 

Citește mai departe

Social

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Publicat

pe

De către

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic de pe glob. Cum au reacționat statele, ce ajutoare și-au oferit reciproc, unde au acționat în unison și unde în contradictoriu? 

Moldova.org îți povestește, în fiecare săptămână, despre situația pandemiei într-o țară de pe glob, cu relatări de la fața locului, oferite de cei care trăiesc acolo. Începem seria de relatări cu una dintre țările care pare că a trecut acest test complicat cu brio. Cel puțin la prima vedere. 

Germania a fost una dintre statele europene care a analizat la rece situația, încercând să nu cadă în capcana panicii și să nu facă greșelile comise de vecinii ei. Autoritățile au îndemnat oamenii să-și păstreze calmul și au sărit în ajutor cetățenilor, oamenilor de afaceri, ca aceștia să nu falimenteze, ceea ce ar fi dus la pierderea locurilor de muncă, recunoscând că pandemia este una dintre cele mai mari provocări după cel de-al doilea Război Mondial. „Politica statului în această situație a fost: dăm cât putem”, povestește Natalia Mogâldea, studentă și angajată în Germania.

Am fost curioși să aflăm anumite subtilități legate de pandemie, restricții și decizii luate și de către alte state. De aceea, începând de astăzi, vrem să descoperim săptămânal o nouă țară care a fost și ea izolată ca noi, a creat statistici, a suportat pierderi, iar acum încearcă să se pună pe picioare.

Geplaatst door Moldova.org op Vrijdag 29 mei 2020

Ea spune că statul s-a gândit la cetățeni și atunci când a stabilit amenzile pentru cei care încalcă unele restricții. Comparativ cu Moldova, care a impus oamenii să stea acasă și să nu se plimbe prin parcuri, fâșii forestiere, amendându-i cu peste 22 de mii de lei (circa 13 pensii medii), polițiștii din Germania aplicau în astfel de cazuri amenzi nu mai mari de 250 de euro (4800 de lei). „Putem să facem raporturile din amenzile din Germania și veniturile lor și cele din Moldova”, spune Natalia.

Oamenilor nu li s-au impus prea multe restricții, mai mult, ei au fost încurajați să fie raționali, mai precauți și să aibă grijă de modul lor de viață. 

În cele trei luni de pandemie, în Germania, cu o populație de peste 83 de mln. de oameni, au fost înregistrate 182.452 de cazuri de infectare, dintre care 8570 de pacienți au decedat. Astfel, autoritățile de acolo au decis să anuleze cea mai mare parte a restricțiilor. Au fost deschise restaurantele, magazinele, dar oamenii nu trebuie să renunțe la măștile de protecție și la păstrarea distanței. La începutul lunii iunie, vor fi deschise și grădinițele, cinematografele, teatrele și bazinele de înot.

Berliner Ensemble și-a pregătit sala de spectacole pentru vizitatori. Administratorii au dezinstalat 500 din cele 700 de scaune, pentru a crea condițiile necesare și păstra distanța de 1,5m dintre fiecare scaun. 

De asemenea, Germania intenţionează să anuleze avertismentele de călătorie pentru 31 de state, asta pentru a ajuta la resuscitarea domeniului turistic, care a avut mult de suferit din cauza pandemiei. Cu toate acestea, autoritățile au mai lăsat un coridor pentru reîntoarcerea restricțiilor, în cazul în care va fi depășită limita de 50 de cazuri noi de infectare în fiecare săptămână la 100 de mii de cetățeni. 

Citește mai departe

Social

Nu stau acasă cei fără casă. „Coliba albastră” pentru oamenii străzii

Publicat

pe

De către

Deja de mai bine de o lună, autoritățile și specialiștii în medicină îndeamnă oamenii să stea în casă, pentru a nu permite răspândirea COVID-19. În acest context, ce ar trebui să facă oamenii care nu au casă? 

La 8 martie, Viorica Dumbrăveanu, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, anunță despre primul caz de îmbolnăvire cu COVID-19, înregistrat în Republica Moldova. După zece zile, când erau înregistrate deja 30 de cazuri, autoritățile anunță despre instalarea stării de urgență pentru următoarele 60 de zile și impunerea unor restricții, cum ar fi: oamenii nu au dreptul să se plimbe prin parcuri, păduri, locuri de agrement, nu pot fi în grupuri mai mari de trei persoane și trebuie să sune la 112 în caz că au febră, frisoane sau senzație de sufocare. În rest, oamenii trebuie să stea cât mai mult posibil acasă. În toate aceste măsuri întreprinse și scenarii descrise, nicăieri nu se găsește un alineat despre oamenii străzii, care nici nu au unde se izola, nici nu pot să-și spele mâinile după ce ating suprafețele ce ar putea fi contaminate. 

De fapt, autoritățile din Moldova nu au căutat soluții pentru problemele oamenilor fără adăpost nici înainte de pandemie. Singurul centru de găzduire amplasat în Chișinău, cu o capacitate de până la 100 de locuri, urma să ofere servicii pentru oamenii străzii din întreaga țară. Dar lucrurile au luat o întorsătură diferită. 

Oameni fără case. Case fără oameni

Ana Popa este o tânără activă, care se implică în mai multe acțiuni de voluntariat. În 2012 a plecat în Polonia unde și-a făcut studiile și a lucrat o perioadă cu persoanele marginalizate social. Acolo s-a alăturat și inițiativei trans-naționale anarhiste  „Food not Bombs”, unde tinerii activiști pregăteau mâncare pentru oamenii fără casă și, astfel, îndemnau autoritățile din lumea întreagă să investească bugetul de stat în bunăstarea oamenilor, nu în armamente. În decembrie 2018, Ana a decis să revină acasă, „când am văzut că lucrurile încep să se miște”. La Chișinău a întâlnit oameni care gândeau ca ea și au format împreună mișcări civice pentru păstrarea spațiului public și a monumentelor arhitecturale, a protestat împotriva discriminării, încălcării drepturilor, corupției și a minciunii etc. 

La începutul anunțării stării de urgență în Republica Moldova și în întreaga lume, Ana a citit un articol, unde jurnaliștii din România vorbeau despre situația și mai dificilă în care s-au trezit oamenii fără adăpost și acest lucru a pus-o și mai mult pe gânduri. „Toți începuseră să folosească hashtag-ul #staiacasă, iar eu aveam rețineri, pentru că mă întrebam: dar cum rămâne cu acele persoane care nu au luxul de a sta acasă? Mai mulți au scris comentarii la acel articol, ca ulterior să ne gândim să creăm un chat comun în care am încercat să analizăm ce putem face în Moldova”, povestește tânăra. 

La 29 martie, după 12 zile de la instalarea stării de urgență în țară, Ana împreună cu un grup de tineri activiști din Chișinău anunță despre inițiativa „Coliba albastră”, care va ajuta oamenii străzii în timpul pandemiei. „Pentru oamenii fără adăpost, pandemia înseamnă nu doar un risc pentru sănătate, dar și reducerea bruscă a posibilităților de a-și asigura minimul necesar și de a se refugia într-un loc sigur. Prin această campanie de colectare de fonduri dorim să le cumpărăm: apă, hrană, produse de igienă și medicamente de primă necesitate”, anunță voluntarii. 

Cei de la „Coliba albastră” au lansat o campanie de crowdfunding, au bătut la ușile restaurantelor care ar putea dona prânzuri pentru oamenii străzii, s-au echipat cu măști, mănuși, dezinfectant, au încărcat portbagajul cu mâncare și au pornit prin zonele unde au fost observați cei mai mulți oameni fără adăpost.

„În primele zile reușeam să împărțim prânzuri la 50 de persoane, apoi la 75 și încet, încet, numărul crește”, spune Ana Popa. Cel mai dificil a fost să identifice locurile unde pot fi găsiți acești oameni. Au împărțit orașul în mai multe sectoare, au notat punctele unde au fost observați cei mai mulți, au mai adăugat niște adrese pe care le-au sugerat localnicii și așa au creat o listă a beneficiarilor. „Din cauza faptului că această problemă nu a fost abordată structural de către autorități, acum este foarte greu și pentru noi. Nu există nici măcar statistici oficiale despre numărul real al persoanelor fără adăpost, nu există nicio infrastructură care să cartografieze necesitățile acestor oameni și noi ne-am trezit că trebuie să facem toată această muncă de la zero și cumva pe cont propriu”, a povestit Lilia Nenescu, membră a inițiativei, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă

Singurul centru de găzduire, închis

„Coliba albastră” este parte componentă a campaniei „Împreună împotriva COVID-19”, care a fost lansată chiar la începutul înregistrării primelor cazuri de infectare. „Atunci ne-am concentrat pe persoanele în etate, singure sau imobilizate, care nu pot merge nici măcar la farmacie sau magazin ca să-și cumpere de mâncare. Ulterior, într-o zi când discutam, ne-am dat seama că o categorie extrem de vulnerabilă, în special în această perioadă, sunt și oamenii străzii, care sunt lipsiți de ultimul refugiu pe timp de criză: o casă”, povestește Ana.

 Cunoscând peste 150 de oameni fără adăpost, voluntarii au reușit să le cunoască istoriile, să le afle temerile și cele mai mari probleme cu care se confruntă și să înțeleagă că în lupta zilnică pentru supraviețuire uneori nu mai e loc de frica în fața unui virus. Acest virus a golit străzile orașului în doar câteva zile și oamenii fără casă parcă au devenit brusc mult mai vizibili. Această vizibilitate i-a făcut să-și schimbe tot mai des adăpostul, pentru că oamenii legii, conform noului regulament impus pe timp de criză de Comisia pentru Situații Excepționale, îi pot amenda cu peste 20 de mii de lei pe cei care stau în păduri, spații publice în grup mai mare de trei persoane. „Oamenii străzii sunt alungați din colo-ncoace, că nu au voie să stea aici, ba aici și tot așa. Am discutat cu polițiștii și am trimis o scrisoare publică către MAI în care le-am spus că aceste restricții nu trebuie să fie atât de dure cu oamenii străzii. Cum poți să le spui să stea acasă când ei nu au casă? Însă, nu am primit încă nicio reacție de la autorități”, susține Ana. Acest lucru îngreunează și mai mult misiunea voluntarilor, care trebuie să caute mereu locul nou unde au plecat cei fără adăpost. De aceea, ei au îndemnat oamenii să doneze telefoane mobile vechi, care pot primi și face apeluri pe care le distribuie celor care nu îl au, ca să poată ține legătura cu ei. Cei din grupul „Coliba Albastră” au trimis o scrisoare deschisă Primăriei Chișinău, în care solicitau amenajarea mai multor spații de plasament și alternative pentru cei fără adăpost. Drept răspuns, la 31 martie, primarul Ion Ceban a emis Dispoziția nr. 159-d „Cu privire la instituirea măsurilor de protecție a persoanelor fără domiciliu stabil în perioada stării de urgență”. Conform acestei dispoziții, începând cu data de 1 aprilie și până pe 15 mai persoanele străzii pot beneficia de găzduire 24/24 la centrul de pe strada Haltei. Însă, acest Centru de găzduire, care are o capacitatea de până la 100 de locuri, a intrat în carantină pe 13 aprilie, după ce un beneficiar a fost testat pozitiv cu COVID-19. Astfel, orice acces este interzis. 

„De cele mai multe ori cer apă”

Dacă la început „Coliba albastră” avea vreo 5 voluntari, acum sunt deja 15, însă, nici acest număr nu e suficient, atâta timp cât toți au un serviciu de bază și puțini sunt cei care au un automobil personal cu care să transporte prânzurile. Astfel, spun tinerii, sarcinile sunt împărțite. „Seara stabilim cine va merge în ziua următoare: De obicei, încercăm să avem două mașini ca să reușim mai eficient să trecem prin toate zonele orașului. La 12:30 mergem la localurile de unde luăm prânzurile. Ele se schimbă, la început ne ajuta un restaurant, apoi altul și tot așa, căutăm donatori care să fie dispuși să ne ajute. Iar de la 13:00  pâna aproape seara împărțim cele 155 de porții, produse de igienă, medicamente și haine, în cazul în care cineva are nevoie de ele”, relatează Ana, care este ușor obosită după o nouă rundă prin oraș.

Oamenii străzii pe care îi ajută le sunt recunoscători și, de multe ori, capătă încredere în ei și le povestesc istoriile lor de viață, cum au ajuns acolo unde sunt. „Această problemă nu este de astăzi, de mâine sau de la pandemie, ci de foarte mult timp și autoritățile nu se gândesc deloc la acești oameni. De aceea, vrem să continuăm această inițiativă și după COVID-19 și împreună cu autoritățile să implementăm anumite soluții pentru acești oameni, care sunt extrem de mulți. Este incredibil cât de mulți oameni ai străzii sunt și cât de diferite sunt istoriile lor. Evident, nu vreau să-i idealizez, pentru că printre ei sunt mulți care au probleme cu alcoolul sau alte substanțe care creează dependență, dar și aceste dependențe sunt o boală și nu mi se pare corect ca pentru aceasta oamenii să fie lipsiți de drepturi”, spune cu tristețe Ana Popa. 

Ea povestește că de cele mai multe ori, oamenii le cer apă de băut, la care nu au aproape deloc acces. „Toți arată destul de îmbătrâniți și au probleme de sănătate… Iar cu ajutorul oamenilor și al donațiilor, reușim cât de cât să-i ajutăm. E o mobilizare cot la cot, de la un cetățean simplu la un cetățean simplu și acest lucru este cel mai frumos”, adaugă tânăra. 

Însă, lucrul care îi întristează cel mai mult pe voluntarii acestei inițiative este că autoritățile locale nu încearcă în niciun fel să-i ajute pe oamenii străzii. Mai mult, aceștia distrug adăposturile improvizate și îi alungă pe oameni. „La 28 aprilie, Pretura sectorului Centru s-a lăudat, într-un comunicat de presă, că a evacuat căsuțele improvizate de către persoanele fără loc permanent de trai. Cu alte cuvinte, în plină pandemie, oferind zero servicii și alternative de cazare oamenilor fără case, autoritățile locale le mai și distrug adăposturile pe care și le-au făcut cu propriile forțe. Și se laudă cu asta”, au scris indignați și nedumeriți voluntarii inițiativei. 

Timp de aproape o lună, voluntarii au reușit să livreze peste 2000 de prânzuri. Pentru ca voluntarii să poată duce oamenilor străzii lucrurile de care au nevoie puteți dona aici

Soluții implementate în alte țări

Mai multe țări s-au confruntat cu problema oamenilor fără adăpost și au încercat să găsească soluții în perioada pandemiei. Au fost organizate grupuri de inițiativă care împărțeau mâncare și produse de igienă boschetarilor, iar unele orașe chiar au închiriat câteva mii de odăi la hotel, pentru a-i găzdui acolo pe oamenii străzii. De exemplu autoritățile locale din San Francisco, SUA, de teama că COVID-19 ar putea infecta în masă pe boschetarii și astfel ar satura spitalele din oraș, au decis să închirieze remorci și camere de hotel pentru persoanele fără adăpost care prezintă semne de infectare. Aceste acțiuni au fost preluate ulterior și de către alte orașe mari din SUA. Statul California a închiriat două hoteluri în apropierea aeroportului Oakland pentru persoanele fără adăpost aflate în carantină. De asemenea, au fost create adevărate tabere de corturi în centrele orașelor. 

Autoritățile spun că au luat această decizie pentru că anume oamenii străzii ar putea fi cei mai afectați de acest virus, pentru că nu se pot izola, nu pot ține cont de regulile de igienă și au mai multe probleme de sănătate. Iar așa cum COVID-19 a oprit complet valul de turiști, hotelurile au rămas pustii, tocmai bune pentru a găzdui un număr atât de mare de boschetari. Odată cu creșterea cazurilor de COVID-19, din bugetul local au fost alocați mai mulți bani pentru închirierea camerelor de hotel, precum și procurarea autorulotelor unde ar putea sta oamenii fără adăpost. 

De asemenea, în perioada pandemiei, au fost înființate mai multe spălătorii mobile, unde oamenii străzii își pot spăla și usca hainele, dar și să primească dezinfectant și măști de protecție. 

În perioada COVID-19, în mai multe țări continuă să funcționeze cabinele de duș mobile, iar restaurantele fac donații de prânzuri calde. 

Sursa fotografiilor: arhiva personală

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate5 ore în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică6 ore în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment7 ore în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Economie9 ore în urmă

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de...

Social13 ore în urmă

3 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT. Încă 12 decese și 295 de cazuri noi de COVID-19

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

LifestyleO zi în urmă

Cum alegi o fereastră termopan?

Cu toate că există o varietate mare de profile, cum ar fi VEKA, Salamander,Trocal, KBE, Aluplast, etc. să alegi un...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie3 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031