PE SCURT
Fiecare al patrulea profesor are vârsta între 50-59 de ani și majoritatea au peste 20 de ani experiență în domeniul învățământului. Numărul cadrelor didactice a scăzut considerabil, astfel încât astăzi unui profesor îi revin 12 elevi, cu unul mai mult decât anul precedent, iar tinerii constituie aproape 10 la sută din totalul cadrelor didactice, arată datele publicate recent de Biroul Național de Statistică.
Una dintre cauzele actualei situații este, desigur, salariul mic, care a fost mărit de nenumărate ori, în ultimii ani, doar în promisiunile politicienilor.
PE LUNG
Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul de studii 2019/20, procesul educațional în instituțiile de învățământ primar și secundar general a fost asigurat de 27,4 mii cadre didactice. În anul școlar 2015-2016, numărul cadrelor didactice a fost cu 2000 mai mare. Astăzi, unui cadru didactic îi revine 12 elevi, însă cu patru ani în urmă, unui cadru didactic îi reveneau 11 elevi.
Profesorii îmbătrânesc
De asemenea, putem observa că numărul profesorilor, aproape în toate categoriile de vârstă scade. Totuși, în ultimii patru ani, profesorii au îmbătrânit, astfel încât numărul cadrelor didactice care aveau peste 60 de ani și care sunt în pragul pensionării a crescut cel mai mult. Dacă în anul de studiu 2015-2016 profesorii cu vârsta de peste 60 de ani constituiau 15%, anul acesta ei reprezintă tocmai 19,6%. Adică, fiecare al 5 profesor are vârsta de peste 60 de ani. Specialiștii de la Biroul Național de Statistică accentuează faptul că ieșirea acestor persoane din sistem riscă să genereze un deficit de cadre didactice deloc neglijabil.
De asemenea, numărul profesorilor de până la 30 de ani a scăzut în ultimii patru ani cu 2,5%. Dacă în anul de studiu 2015-2016 aceștia reprezentau 12,3%, anul acesta ei sunt în proporție de 9,8%. Adică, fiecare al 10 profesor are mai puțin de 30 de ani.
Cei mai mulți profesori din sistem au vârsta cuprinsă între 50-59 de ani. Totuși, există o ușoară scădere. În ultimii patru ani, numărul acestora a scăzut cu 0,2% și astăzi constituie 26% din totalul cadrelor didactice. Adică, fiecare al 4 profesor are între 50-59 de ani.
O scădere de 1,3% se înregistrează la categoria de vârstă de 40-49 de ani. Astăzi, ei constituie 24,6% din totalul cadrelor didactice. Adică, fiecare al 5 profesor are între 40-49 de ani.
Trebuie să menționăm că a scăzut și numărul profesorilor cu vârsta cuprinsă între 30-39 de ani cu 0,6%. În anul de studii 2019-2020, aceștia reprezintă 20% din totalul cadrelor didactice. Adică, fiecare al 5 profesor are vârsta între 30-39 de ani.
57,7 % dintre toți profesorii au 20+ ani vechime în munca pedagogică
Ponderea femeilor a constituit 86,9%, în timp ce femeile la funcții de conducere au constituit 91,3%.
De ce?
Numărul profesorilor scade și din cauza micșorării numărului de studenți la pedagogie. Numărul acestora scade în fiecare an, astfel încât în 2015 erau 2 523 de studenți în acest domeniu, iar în 2018 numărul a ajuns la 1 725.
De asemenea, o altă cauză este salariul mic al profesorilor. Ultimii ani s-au înmulțit nemulțumirile profesorilor proporțional cu promisiunile guvernărilor. De exemplu, în primăvara anului 2017 profesorii au anunțat grevă generală, însă au renunțat la ea, convinși de Guvernul Filip și sindicate. Apoi în vara aceluiași an, înainte de începutul anului școlar, Guvernul Filip ar fi crescut salariile cu 11,3%, astfel încât:
- rector – 5 977 lei
- profesor universitar – 4 485 lei
- conferențiar universitar – 4 035 lei
- lector universitar – 3 734 lei
- asistent universitar, formator, maestru – 3 289 lei
- profesor și învățător din învățământul general şi profesional tehnic cu studii superioare – 3 289 lei
- iar pentru cei cu studii medii de specialitate – 2 688 lei
- funcțiile didactice în învățământul profesional tehnic, cu excepția profesorului, cu studii superioare – 2983 lei
- cei cu studii medii de specialitate – 2 688 lei
Apoi, în 2018, Asociația Obștească „Părinți Solidari” au înaintat o petiție în care cereau majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50% și a cadrelor non-didactice cu 100%. Tot atunci Ministra Educației, Monica Babuc, promitea că salariile profesorilor vor crește în mod gradual începând cu 1 ianuarie 2019, odată cu Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, fără să spună o cifră exactă.
Apoi, în martie 2019, fosta ministră Babuc a anunțat campania „Vreau să devin Pedagog” care avea menirea să promoveze și să sporească atractivitatea profesiei de pedagog în rândul tinerilor, în contextul în care în sistemul de învățământ se atestă o lipsă de peste 2 000 de cadre didactice.
Ulterior, după schimbarea puterii în vara anului 2019, Guvernul Sandu a elaborat „Bugetul Solidarității”. Acestea prevedea mărirea salariului profesorilor cu 14% de la 1 ianuarie 2020, la fel și mărirea salariului al altor categorii de bugetari.
Ulterior, la sfârșitul toamnei, noul Guvern Chicu a votat aprobarea bugetului de stat 2020, criticat de fosta ministră a Finanțelor, Natalia Gavriliță. „Va reduce cheltuielile de personal și nu va crește salariile la nivelul planificat de Guvernul Sandu. Vor scădea și investițiile capitale, iar Fondul rutier cu care se laudă Ion Chicu este la nivelul propus în Bugetul Solidarității. Unde sunt „drumurile bune” promise? Guvernul lui Dodon nu are surse suficiente de finanțare și va reduce cheltuielile (cu circa 400 mln)”, a menționat specialista.
Numărul elevilor scade
În ultimii cinci ani, numărul total al elevilor a scăzut cu aproape 20 de mii. Dacă în anul școlar 2013-2014 erau 352 053 de elevi, atunci în anul școlar 2018-2019 au fost 333 118 elevi, adică a scăzut cu 5,3%. Pentru aceeași perioadă, numărul cadrelor didactice a scăzut cu 13,9% (32 149 în anul școlar 2013-2014 și 27 657 în 2018-2019.)
