În Chișinău a fost inaugurat Scuarul Medicilor

În partea de jos a străzii pietonale Eugen Doga din Chișinău a fost amenajat și inaugurat un scuar dedicat lucrătorilor medicali. Elementul cheie este un cub alb înconjurat de semisfere – „simbol al valurilor vieții”. Pietonii și vizitatorii sunt încurajați să lase mesaje de mulțumire medicilor, scriindu-le pe cub. Pe părțile laterale ale acestuia, sunt expuse picturi ale copiilor și studenților dedicate lucrătorilor medicali.

Ideea de a amenaja acest scuar aparține unei bănci comerciale și unei companii de decorațiuni din Moldova. Organizatorii spun că este un proiect social prin care își  exprimă aprecierea și gratitudinea pentru curajul și profesionalismul de care medicii noștri dau dovadă zilnic. Astfel, aceștia încurajează întreaga societate să facă același lucru. „Se zice că energia gândurilor pozitive unificate poate întoarce munți. Noi ne dorim ca energia recunoștinței noastre, a locuitorilor Republicii Moldova, să ajungă direct la inimile medicilor, să știe că suntem alături de ei și că înțelegem și apreciem sacrificiul pe care îl fac”. Potrivit organizatorilor, cele mai reușite picturi vor fi ulterior înrămate și donate ulterior spitalelor implicate în lupta cu COVID-19. 

Casa părintească a poetului Adrian Păunescu din Copăceni – renovată și transformată în muzeu

Casa regretatului poet Adrian Păunescu din satul Copăceni, raionul Sângerei, a fost renovată și transformată într-un muzeu al literaturii române. Aici, se vor păstra o parte din lucrurile care i-au aparținut, dar și volumele sale de poezie. Potrivit unui reportaj Nordnews, casa a fost achiziționată pentru suma de zece mii de euro de către Euroregiunea Siret-Prut-Nistru în luna aprilie. La momentul achiziționării casa „intrase aproape în pământ”. Valoarea lucrărilor de renovare depășește sume de 70 de mii de euro. În cele două odăi mici din casă se vor găsi leagănul în care a crescut Adrian Păunescu, dar și volumele sale de poezie. Pereții vor fi acoperiți cu fototapete reprezentative din viața și activitatea poetului. Casa muzeu urmează să fie deschisă pentru vizitatori la sfârșitul lunii iulie. În curte a fost amenajată o scenă unde vor fi organizate festivaluri de muzică și poezie.

Surorile Osoianu au înregistrat o piesă pentru jocul video „The Last of Us Part II”

La invitația PlayStation România, surorile Osoianu au înregistrat o melodie pentru coloana sonoră a jocului video „The Last of Us Part II”. „Am ales un simbol al jocului și un simbol al culturii românești, muzica folclorică, pentru că am simțit melodia „Through the Valley” ca pe o doină, așa cum au reușit Surorile Osoianu să o interpreteze maiestuos”, a declarat Daniela Ghimpețeanu , PR&Marketing Manager PlayStation Balkans citată de presa de peste Prut.

Melodia se numește „Prin valea umbrei morții sau Cântecul lui Ellie” . Vocile surorilor Osoianu au fost acompaniate de instrumente populare tradiționale, punând în evidență și mai bine mesajul cântecului. Au reconstituit  o atmosferă care aduce și mai aproape lumea PlayStation. „Invitația a venit în luna aprilie din partea PlayStation România. A fost o colaborare atipică pentru surorile Osoianu. Melodia a fost făcută foarte rapid, în două săptămâni. Surorile Osoianu au avut două-trei repetiții, au avut mână liberă să intervină în text, s-a adaptat linia melodică pe formatul lor. Înregistrările s-au făcut la fel de repede, iar filmările au avut loc într-un bloc abandonat din sectorul Ciocana la două zile după înregistrarea melodiei”, ne-a povestit managerul surorilor Osoianu, Iurie Nistorică.  Surorile Osoianu constituie un ansamblu etnofolcloric familial alcătuit din 5 membre – Ileana, Iulia, Valentina, Romelia și Maria Osoianu.  Sunt cunoscute și drept „cinci voci gemene”, promovează portul și muzica tradițională românească, atât în Republica Moldova, cât şi peste hotare.

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

450 cazuri noi de infectare

Miisterul Sănătății, Muncii și Protecției Siciale a anunțat  despre confirmarea a 450 cazuri noi de infectare cu COVID-19. Toate cazurile sunt cu transmitere locală.  Total teste efectuate în această zi – 2013, dintre care primar – 1651  şi repetat – 362.

Astfel, bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 13 556  cazuri.

Din numărul total de cazuri din această zi, 18 sunt lucrători medicali: medici – 10, asistenți medicali – 6, personal auxiliar – 2.

Alte 273 persoane s-au vindecat. În total, 7 525 persoane au fost tratate și externate.

Organizarea ceremoniilor, interzisă pe perioada stării de urgență în sănătate

Autoritățile au interzis organizarea ceremoniilor „in orice instituție, indiferent de statut public sau privat” pe perioada stării de urgență în sănătate. Aceasta cu posibilitatea de a prelungi această interdicție, in funcție de evolulia situaliei epidemiologice a infecției cu COVID-19 la nivel național. Decizia a fost aprobată de Comisia Națională Extraordinară în Sănătate Publică la 18 iunie.

Totodată, comisia a decis să permită relansarea serviciilor de coafură (spălare, vopsire, aranjare și tuns, coafat, nuanțat, ondulat, îndreptat), cu respectarea strictă a măsurilor de control și prevenire COVID-19. Alte servicii de înfrumusețare sunt interzise.

Au decedat un medic de la „Sfânta Treime”, o doctoră de la Ceadâr-Lunga și o asistentă medicală din Fălești

Medicul anesteziolog Constantin Grosu, care activa la Spitalul „Sfânta Treime” din Chișinău, a decedat în urma complicațiilor provocate de noul Coronavirus. Despre moartea lui a anunțat Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Soxiale. Anterior, în cadrul unui reportaj jurnalistele de la Report.md au vorbit cu medicul Grosu în secția de terapie intensivă. „Nu știu cum m-am infectat. Trei medici ne-am infectat concomitent. Poate s-a infectat unul și apoi unul de la altul. Nu știu. Iată, uitați-vă cât de protejați sunt medicii de aici! La noi la spital protecția o fi lăsat de dorit. Acum, probabil, și la noi la spital e așa. Nu știu, că sunt aici de două săptămâni…”, povestea el.

Asociația de Nursing din Republica Moldova a anunțat despre decesul Ludmilei Dolgan, asistentă medicală din Fălești, de 53 de ani. Ea a activat in Centrul de Sanatate Glinjeni, satul Comorovca, raionul Falesti.„A știut să se agațe de cea mai mică speranță pentru a se vindeca. A plecat prea devreme dintre noi, dar suntem siguir că va trăi mai departe în inimile celor care au avut onoarea s-o cunoască”, se arată în mesajul asociației postat pe Facebook.

În amiaza zilei de astăzi, Ministerul Sănătății a anunțat despre înregistrarea celui de-al 450 deces. Este vorba despre Vera Belciu, în vârstă de 66 ani, care a activat în calitate de medică narcolog la Spitalul Raional Ceadâr-Lunga. Aceasta a fost internată în stare gravă, la data 16 iunie, la Spitalul Clinic Republican. „Exprimăm sincere condoleanțe familiei îndurerate și colegilor. Dumnezeu să o odihnească în pace”, se arată în mesajul ministerului.

29 de preoți au fost infectați cu COVID-19

29 de preoți au fost infectați cu COVID-19, iar doi slujitori ai bisericii și-au pierdut viața în urma complicațiilor provocate de noul tip de virus. Șefa Serviciului informare și comunicare al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Olesea Croitor, a menționat pentru Moldpres că unul din preoții care au decedat de COVID-19 s-a infectat comunitar, iar al doilea după participarea la o manifestare religioasă la o biserică. Cei doi slujitori ai bisericii erau din Comrat și Florești. .

 65 cazuri de infectare cu noul coronavirus în Armata Națională

Pe perioada pandemiei, în Armata Națională au fost înregistrate 65 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, 18 persoane din numărul total de militari și angajați civili contaminați fiind deja tratate și externate. Alte 42 de persoane continuă să fie internate în Spitalul Clinic Militar Central și instituțiile medicale civile, iar cinci angajați urmează tratament la domiciliu, aceștia manifestând forme ușoare ale bolii. Ministrul Apărării Alexandru Pînzari  a efectuat ieri o vizită de urgență la Bălți, dat fiind faptul că peste 20 de cazuri din numărul total de îmbolnăviri cu noul coronavirus sunt înregistrate în Brigada de infanterie motorizată „Moldova”.

Natalia Gheorghiu a fost doctora care și-a creat propria cale în medicină și a fondat chirurgia pediatrică de la noi, salvând de la moarte mii de copii. Academiciana Natalia Gheorghiu a reușit să creeeze o nouă ramură, chirurgia copilului, în timp ce în RSSM pacienții adulți și copiii erau tratați prin aceleași metode.

S-a născut pe 29 noiembrie 1914 în satul Lesnoe din judeţul Tighina, într-o familie de intelectuali. În anul 1933, după absolvirea Școlii medii din Tighina, și-a urmat studiile la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti până în 1940, iar în anul 1947 a absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chişinău. Și-a făcut doctorantura la Academia de Științe Medicale din Moscova. 

În 1957, la inițiativa Nataliei Gheorghiu, în Moldova a fost deschisă prima secţie de Chirurgie pediatrică la Spitalul Clinic Republican pentru Copii, iar în 1960 a fost fondată Catedra de chirurgie pediatrică și ortopedie. Natalia Gheorghiu a fondat și Centrul Naţional Știinţifico-Practic de Chirurgie Pediatrică, care în prezent îi poartă numele. 

Mai mult de o jumătate de secol, din mai 1946 până în februarie 2001, a activat la USMF „Nicolae Testemiţanu”. A fost prima femeie din țară care a devenit membră a Academiei de Științe Medicale a URSS și a fost decorată de nenumărate ori pentru munca și dedicația ei. 

„Natalia Gheorghiu a fost o legendă pentru Chişinăul de odinioară. Odată mă aflam la o intersecţie pe strada Puşkin, când zăresc o maşină care încerca să treacă în viteză, neregulamentar, strada. Colaboratorul poliţiei rutiere tot atunci şi-a făcut loc printre maşini, eliberând traseul pentru cel care vădit încălca regulile de circulaţie. Mă aşteptam să-l pedepsească pe şofer, dar el a salutat milităreşte femeia care se afla la volan. E superiorul dumitale?» l-am întrebat eu curioasă. «Nu, e profesorul Natalia Gheorghiu. Se grăbeşte la o operaţie»”, scrie într-un articol Lidia Bobână într-un articol pentru VIP Magazin.

Natalia Gheorghiu s-a stins din viaţă pe 4 februarie 2001, la vârsta de 86 de ani. Una din elevele sale, academiciana Eva Gudumac, menționează într-un articol că Natalia Gheorghiu a plecat în această ultimă călătorie, având un puternic presentiment. Şi-a luat rămas bun de la toţi discipolii, asistentele şi infirmierele din clinică, aşa cum nu a făcut-o niciodată.

În memoria Nataliei Gheorghiu, în Chișinău o stradă din sectorul Centru și un liceu îi poartă numele, iar în fața Centrului Național Științifico-Practic de Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu” a fost instalat un bust din ceramică și bronz. Catedra de chirurgie, ortopedie și anesteziologie pediatrică a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” poartă numele ei. În Chișinău a fost creată Asociația Chirurgilor Pediatri „Academician Natalia Gheorghiu, iar la 30 aprilie 2004, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea Nataliei Gheorghiu.

Sursa: usmf.md, VIP magazin