Connect with us
"
"

Economie

„Pentru a nu provoca o eventuală criză a combustibilului”. Petroliștii fac apel să se renunțe la presiuni

Publicat

pe

PE SCURT

Petroliștii din Republica Moldova fac apel să se renunțe la presiuni asupra agenților economici, care importă și comercializează produse petroliere. Totodată, aceștia solicită să să înceteze „politizarea și răspândirea minciunilor”, pentru a nu provoca o eventuală criză a combustibilului în țară.

„Obligarea stațiilor PECO să vândă benzină și motorină în pierdere va duce, inevitabil, la blocarea importurilor de produse petroliere în țară, respectiv la o criză în lanț ce poate afecta toți cetățenii țării, care nu vor mai găsi combustibil la stațiile de alimentare”, se arată într-un comunicat de presă al importatorilor de combustibil.

PE LUNG

Astfel, agenții economici din domeniu au declarat că nu pot să mai accepte să lucreze în pierdere, iar în cazul în care instituțiile statului vor încerca să-i oblige să facă asta, atunci vor declanșa acțiuni legale prin care să-și apărăm drepturile.

În acest context, petroliștii au declarat că noile scumpiri ale carburanților au fost dictate de cel puțin doi factori obiectivi. În primul rând, de majorările prețurilor la benzină și motorină de pe piețele externe.

Astfel, dacă în luna martie o tonă de benzină la modificarea anterioara a prețului costa 608 USD/t, la mijlocul lunii mai pentru o tonă de benzină se plătește deja 682 USD/t (creștere de 12,2%).

La fel e și în cazul motorinei, prețul căreia a crescut de la 605 USD/t în luna martie la 659 USD/t în luna mai (creștere de 8,9%).

Și în al doilea rând, potrivit importatorilor, este vorba despre cotațiile valutei naționale care au influențat prețul la pompă. Leul moldovenesc în raport cu dolarul SUA în perioada dată s-a depreciat de la 17,0929 lei/dol. la 17,9392 lei/dol. (depreciere de 4,95%).

„Aceste modificări de preț la pompă au avut loc nu numai în Moldova, dar și în țările vecine (România, Ucraina) pe baza modificărilor cotațiilor internaționale la produsele petroliere”, se arată în sursa citată.

Importatorii au atras atenția și la faptul că, aproape timp de un an, instituțiile statului, prin intermediul instanțelor de judecată, au cerut înghețarea prețurilor la benzină și motorină, iar agenții economici au înregistrat pierderi serioase în această perioadă.

De notat că printre semnatarii comunicatului de presă figurează Petrom Moldova, Lukoil-Moldova, Bemol Retail, Datario, Tirex Petrol și Uniunea importatorilor de produse petroliere „Importcompetrol”.

Acum o săptămână stațiile PECO din Republica Moldova au scumpit carburanții. Astfel, prețul unui litru de benzină cu cifra octanică 95 s-a majorat în medie cu un leu, iar al motorinei – cu 85 de bani.

Ulterior, Consiliul Concurenței a anunțat că a declanșat o investigație pentru a stabili dacă a existat o înțelegere de cartel în cazul majorării prețurilor la carburanți.

Astăzi, Blocul ACUM organizează un flashmob în fața Guvernului împotriva creșterii substanțiale a prețurilor la benzină, motorină și produse agricole.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe

Economie

Am putea preveni seceta în Moldova? Soluții pe termen scurt și mediu

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Seceta lovește țara noastră aproximativ o dată la 2-4 ani și a devenit deja un fenomen obișnuit pentru Moldova. Totuși, oamenii de știință spun că situația din anul curent este una fără precedent. Potrivit informațiilor preliminare, seceta se atestă pe întreg teritoriul țării, iar agricultorii declară că vor suferi pierderi serioase și cer susținerea statului. În același timp, Executivul abia evaluează situația, după care își propune să vină cu soluții care să remedieze efectele sectei. 

Cercetătorii avertizează că țara noastră va fi și în anii viitori lovită de secetă din cauza schimbărilor climatice și spun că autoritățile trebuie să vină cu un set de măsuri pe termen mediu și îndelungat pentru a preveni efectele dezastruoase ale acestui fenomen. 

PE LUNG

Singuri în fața secetei

Sergiu Ciobanu, șeful gospodăriei țărănești „Sfântul Gheorghe” din Ștefan Vodă, spune că  seceta a afectat culturile de toamnă.

„Nu are sens să așteptăm recolte bogate. Pe terenurile mele, circa 60 la sută din suprafața semănată cu grâu se mai menține. Dar aceasta pentru că grâul a fost semănat după mazăre, care este un premergător bun”, a spus el.

O parte din lanurile compromise cu grâu au fost „întoarse”, adică arate și însămânțate cu porumb și floarea soarelui. Potrivit fermierului, seceta a fost provocată de schimbările climatice, dar cel mai mult a contribuit dispariția pădurilor. 

Vasile Niculița, fermier de la Drăgușeni, r. Hâncești, confirmă că situația e foarte gravă din cauza secetei. Mulți agricultori au „întors” grânele pentru că nu mai are rost să aștepte.

„La noi, totuși, au mai fost câteva ploi și grânele mai au speranță. Dar dacă va continua așa, fără precipitații, chiar va fi o catastrofă”, spune el.

Agricultorii remarcă schimbări climatice evidente. Dacă mai înainte iarna, în localitate, era zăpadă de până la jumătate de metru, atunci anul acesta agricultorii n-au văzut nici zare de fulg.

„Mie mi-a mers că eu mă ocup cu legumăritul. Am teren lângă râul Cogâlnic și am sistem de irigare. Dar am porumb pe deal și am livadă de nuci. Pentru a uda copacii, trebuie să merg cu cisterna, în caz contrar se usucă”, a povestit Vasile.

Vasile Mârzenco, președintele Federației Naționale a Fermierilor, spune că fermierii sunt aproape de disperare.

„Și cum să nu plângă, dacă grâul și orzul sunt uscate pe deal? Nouă ni se zice că țara nu are bani. Dacă nu are bani, atunci degrabă nu o să aibă nici agricultori”, a menționat Vasile Mârzenco. La rândul lor, autoritățile centrale îi îndeamnă pe fermieri să apeleze la companiile de asigurări și să-și asigure roada. „S-a încercat de mai multe ori. Au fost ședințe comune cu asiguratorii și fermierii. Dar cum agricultorii să încheie aceste contracte, când toamna sau primăvara nu le ajung bani să semene terenurile? Și apoi chiar dacă te asiguri, atunci îți găsesc o mie de clenciuri așa ca să nu îți plătească asigurarea, dacă se întâmplă ceva?”, spune Vasile Mârzenco. 

Seceta din acest an, ieșită din comun 

Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” spune că seceta din acest an este ieșită din comun, iar lipsa ploilor și temperatura înaltă au compromis semănăturile grânelor de toamnă. Totodată, potrivit lui, situația diferă „de la câmp la câmp”.

„E greu de spus ce pierderi vor fi înregistrate. Până acum putem spune că cel mai mult a fost afectat grâul și orzul în partea de Sud și Centru, în partea de Nord, cred că aceste culturi ar mai putea rezista puțin, deși și acolo pe alocuri au fost afectate. Dacă vor fi ploi, cred că atunci semănăturile existente vor fi suficiente pentru asigurarea securității alimentare”, a explicat Boincean.

Asta pentru că în ultimele șase luni cantitatea totală de precipitații atmosferice  a fost cu 127,5 mm mai mică decât media anuală, temperatura medie a aerului a fost cu 3,7 °C mai mare decât media anuală, iar din această cauză, în prezent, rezerva de apă accesibilă în sol este de trei ori mai mică decât media multianuală.

Ce zic ecologiștii

Iuliana Cantaragiu, șefa Centrului Național de Mediu, spune că seceta din anul curent este o consecință a schimbărilor climatice.

„Pe noi, ca ecologiști, ne alarmează  acest fenomen. A fost o iarnă lipsită de precipitații și foarte caldă. De fapt, această situație alarmantă a fost înregistrată în mai multe țări europene. În luna ianuarie am fost în Finlanda și acolo, experții erau șocați că în sudul țării nu era zăpadă”, a relatat ea. 

Ce a declarat Guvernul

Recent Guvernul de la Chișinău a convocat o ședință pentru a discuta despre efectele secetei prin care trece Republica Moldova în prezent, dar procesul se află abia la etapa de evaluare. „Ministerul Agriculturii a inițiat un proces de evaluare a stării reale a terenurilor în fiecare raion și în măsura posibilităților a fiecărei gospodării. După finalizarea evaluării inițiate de Ministerul Agriculturii, Guvernul va veni cu soluții pentru depășirea efectelor secetei hidrologice și susținerea gospodăriilor agricole”, au declarat autoritățile.

Soluții pe termen scurt

Președintele Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mârzenco, spune că una dintre soluțiile rapide ar fi adoptarea unei legi care să compenseze pierderile agricultorilor în urma calamităților naturale. De asemenea, fermierii ar avea nevoiesă folosească apa pentru irigare în mod gratuit și să aibă înlesniri substanțiale pentru construcția fântânilor arteziene și a lacurilor de acumulare.

Cercetătorul Boris Boincean spune că o soluție imediată ar fi înlocuirea culturilor afectate cu unele mai rezistente, cum ar fi floarea-soarelui, porumbul sau soia. Totodată, cercetătorul recomandă agricultorilor să facă acest schimb cu mare atenție. „Trebuie să ne gândim că după ce recoltăm floarea soarelui vom vrea să semănăm din nou grâul, iar pentru aceasta sunt necesari premergători mai  timpurii, cum ar fi hrișcă, mei și chiar in”.

Centru Național de Mediu a venit cu un set de recomandări pe termen scurt pentru toți cetățenii. Acestea se referă în special la reducerea și utilizarea echilibrată a apelor în gospodării: 

  • folosim rațional apa: închidem robinetul în pauzele când ne spălăm pe dinți, pe mâini sau când spălăm vasele;
  • în măsura posibilităților, optăm mai mult pentru dușuri scurte; 
  • eliminăm pierderile existente de apă, cum ar fi robinete, toalete și țevi defecte.

Soluții pe termen mediu și lung

Fermierul Sergiu Ciobanu spune că statul ar trebui să vină cu un program de reabilitare a ecosistemului, invocând în acest sens exemplul României și campania „O pădure cât o țară”, prin care societatea civilă și autoritățile își propun să lanseze politici și măsuri care să descurajeze și oprească furturile din păduri, dar și să planteze zeci de milioane de noi puieți. 

Cercetătorul Boris Boincean spune că trebuie să reevaluam „din rădăcină” strategia de dezvoltare a agriculturii. „Modul de a face agricultură de până acum nu mai merge. Agricultura noastră nu este adaptată la aceste schimbări. Și aici este necesar de schimbat sistemul de agricultură, care include asolamentul, sistemul conservativ de prelucrare a solului, fertilizarea solului. Noi în agricultură am devenit mineri, pentru că extragem și nu punem nimic în loc”. 

„În al doilea rând avem nevoie de un program național de asigurare alimentară a populației. 

Trei, avem nevoie de selecția soiurilor adaptate la condiții de secetă. Patru, avem nevoie de un fond semincer de rezervă. Dacă vor fi compromise culturile de toamnă, nu vom avea semințe și vom mătura depozitele din Europa”, adaugă directorul Institutului „Selecția”.

Potrivit Iulianei Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, pădurile vor rezolva problema. „Asta nu înseamnă că dacă astăzi plantăm, mâine o să plouă. Trebuie să ne gândim la generațiile viitoare. Noi avem doar 11,2 % suprafețe împădurite, dar ar trebui să avem 25-30 % de astfel de terenuri. Vrem să echilibrăm clima și să avem precipitații? Trebuie de plantat păduri. Pădurile mențin balanța climaterică. Aceasta e rolul lor. Procentul de împădurire rămâne practic neschimbat, la nivelul de 11 la sută. De ce? Pentru că tăierile de păduri echivalează cu ceea ce se plantează. Plantări la noi se fac, dar se fac și tăieri”, a adăugat iuliana Cantaragiu.

Iuliana Cantaragiu mai spune că avem nevoie de politici care să încurajeze întreprinderile private să planteze păduri pe terenurile lor. În prezent oamenii nu fac acest lucru din cauza dificultății de obținere a autorizației de tăiere a pădurilor. „Putem avea păduri cu statut de protecție, cu scop de conservare, dar să avem și păduri cu scop economic, care pot fi crescute pentru a putea fi utilizate ulterior la încălzire. Acestea vor crește, de exemplu, timp de 20 de ani, dar până atunci își vor îndeplini rolul de componentă a biodiversității.”

Iuliana Cantaragiu mai spune că un alt impediment este cantitatea mare de terenuri agricole. „În Republica Moldova 70% sunt terenuri agricole. Respectiv, agricultorii ar trebui să renunțe la o parte din ele.”

Foto: Facebook/ Centrul Național de Mediu

Citește mai departe

Economie

Unele țări europene sunt pregătite să evite colapsul economic. Care este situația în Republica Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Danemarca va acoperi 75% din salariul angajaților, Italia are un pachet fiscal în mărime de 25 de miliarde de euro, iar Portugalia deschide o linie de credit guvernamentală de 200 de milioane de euro pentru firmele a căror cifră de afaceri a scăzut cu peste 20% comparativ aceeași perioadă din anul trecut.

În același timp, Guvernul de la Chișinău abia ieri a anunțat că pregătesc un pachet de măsuri pentru a ajuta mediul de afaceri. Astăzi, în ședința parlamentară în cadrul căreia a fost anunțată stare de urgență în țară, premierul Chicu a repetat că pregătește un set de măsuri pentru susținerea economiei și cetățenilor.

Totuși, experții economici spun că pandemia ar putea afecta piața muncii și că autoritățile nu prea au de unde să ajute financiar mediul de afaceri, așa cum se întâmplă în țările europene și ar putea să apeleze la credite externe.

Experții economici spun că pandemia ar putea afecta piața muncii.

PE LUNG

Danemarca

Guvernul din Danemarca va acoperi 75% din salariile angajaților în companiile private. Această măsură va avea loc în perioada 9 martie – 9 iunie. Ultimul sfert din salariu va fi achitat de către companie. Nivelul maxim de ajutor din partea statului pentru fiecare cetățean va fi de trei mii de euro pe lună.

Italia

Italia a pregătit un pachet fiscal în mărime de 25 de miliarde de euro, plasă de siguranță oferită de Banca Centrală Europeană. Jumătate din pachet a fost lansat pe 13 martie, restul acționează ca rezervă.

Pentru prima perioadă, acest pachet include măsuri sanitare de urgență, compensații pentru lucrătorul care se confruntă cu concedieri temporare; fond de garantare pentru IMM-uri; moratoriu fiscal și amânarea plăților la împrumuturile ipotecare și a altor împrumuturi (în cooperare cu băncile private); compensații pentru companiile care suferă o pierdere a cifrei de afaceri mai mare de 25%.

Marea Britanie

Marea Britanie a pregătit un pachet fiscal de 30 de miliarde de lire. Guvernul va rambursa costul concediului medical de până la 14 zile pentru IMM-uri; va sprijini împrumuturi în valoare de până la 1 miliard GBP acordate IMM-urilor prin intermediul „programului de împrumut pentru întreruperea activității generate de Coronavirus”, dar garantează, de asemenea, împrumuturi bancare ale IMM-urilor; ratele impozitului pe întreprinderi vor fi eliminate pentru întreprinderile mai mici din sectoarele retail, turism, timp liber, hotelier și domenii conexe pentru aproape jumătate din toate proprietățile comerciale; acordarea de ajutoare în numerar în valoare totală de 2 miliarde GBP întreprinderilor mici; scutirea de taxe pentru antreprenori în valoare de 3 miliarde GBP, scrie Forbes.ro.

Norvegia 

Norvegia va oferi cel puțin 100 de miliarde de coroane norvegiene sub formă de garanții pentru împrumuturi și emisiuni de obligațiuni companiilor. 

Pachetul de sprijin este împărțit în garanții pentru împrumuturi de 50 de miliarde de coroane destinate companiilor mici și mijlocii care doresc să obțină credite și o sumă similară sub formă de garanții guvernamentale pentru companiile care care emit obligațiuni corporative, scrie News.ro. În plus, plata taxelor pe forța de muncă va fi amânată, a adăugat guvernul. Noi măsuri pentru industriile care au fost afectate în mod special vor fi prezentate la o dată ulterioară.

Franța

Emmanuel Macron, președintele Franței, are un singur obiectiv: menținerea locurilor de muncă în ciuda gravei crize provocate de coronavirus, scrie RFI.ro.

„Statul va plăti salariile angajaților nevoiți să rămână acasă” a promis Macron. Murielle Pénicaud, ministra Muncii, a precizat că 100% din șomajul tehnic va fi preluat, plătit de stat, inclusiv sumele care depăşesc salariul minim pe economie.

„Trebuie ca toți salariații din sectorul privat care sunt într-un sector în pericol, să își poată păstra salariul și contractul de muncă. Șomajul tehnic nu înseamnă șomaj, contractul este doar suspendat.”

Șeful statului a spus că plățile cotizațiilor patronale și a impozitelor de pe luna martie vor putea fi amânate fără nicio explicație din partea celor care le datorează.

Măsurile economice anunțate de guvernul francez pentru a face fața crizei coronavirus „vor costa zeci de miliarde de euro” a indicat Bruno Le Maire, ministrul Economiei și Finanțelor. Le Maire a mai precizat că „statul va garanta trezoreriile firmelor până la 90%” contra 40 de procente până acum. Cu alte cuvinte, băncile nu vor avea motive să nu acorde împrumuturi. 

Portugalia

Forbes.ro. scrie că în Portugalia este prevăzută o lege specială pentru suspendarea temporară a contractelor de muncă pentru firmele care au înregistrat scăderi cu 40% ale vânzărilor în ultimele trei luni în comparație cu anul trecut, din cauza epidemiei de COVID-19.

De asemenea, s-a luat decizia ca angajații afectați să primească 2/3 din salariu, adică cel mult 1.905 euro, dintre care 70% sunt plătite de stat, iar restul de angajatori. Totodată, Guvernul de la Lisabona deschide o linie de credit guvernamentală de 200 de milioane de euro pentru firmele a căror cifră de afaceri a scăzut cu peste 20% comparativ aceeași perioadă din anul trecut. 

Alte măsuri anunțate se referă la amânarea plății unor taxe și decontarea de către stat a sumelor plătite de către firme la evenimente care s-au anulat din cauza epidemiei.

MOLDOVA

Comisia națională extraordinară de sănătate publică a emis o decizie pe 15 martie prin care obligă sistarea activității unităților de comerț, restaurantelor, sălilor de sport, de concerte, teatre, cinematografe, muzee până la 1 aprilie 2020.

Prin urmare, Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova, Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova, Asociația Companiilor de Creație din Moldova și Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova solicită adoptarea a unui pachet de măsuri de suport pentru a ajuta companiile să atenueze impactul economic al extinderii epidemiei de coronavirus Covid-19 și susținerea economiei naționale. 

Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova a creat o petiție online destinată Guvernului Republicii Moldova. 

„Cel mai puternic va fi lovit sectorul IMM-urilor. Luând în considerație vulnerabilitatea IMM-lor, impactul asupra acestora poate fi irecuperabil. Multe din ele vor suferi pierderi majore, unele își vor sista parțial sau complet activitatea, altele riscă să falimenteze. În special vor avea de suferit industriile de servicii și agrement, turism, HoReCa, comerț cu amănuntul, organizatorii de evenimente și multe alte industrii afectate de carantină și măsuri preventive în vigoare”, se arată în petiție

Ce trebuie să facă mediul de afaceri și statul?

Andrei Crigan, economist și consultant în afaceri, spune că IMM-urile sunt supuse, în aceste condiții de pandemie, la venituri mai mici. Pe deasupra, pe aceste companii se pune presiune din partea costurilor fixe cum sunt chirie, utilități, salarii.

Multe afaceri o să intre în insolvabilitate, nu vor fi capabile să-și achite cheltuielile curente, să susțină costurile, vor fi nevoite să taie din locuri de muncă.

Potrivit economistului, mediul de afaceri trebuie să-și facă planuri de criză. Ei trebuie să-și analizeze activitatea, să vadă unde ar putea avea pierderi majore, să taie costurile care nu sunt prioritare, să reducă la maxim pierderile, să negocieze tot ce înseamnă comerț, deservire, trebuie să-și asigure accesul la materia primă, să negocieze condiții. 

În această perioadă, cel mai important este elementul de asociere cu alți antreprenori ca să facă schimb de experiență, să vadă ce fac alții pentru a se proteja, cum pot să combine anumite eforturi sau cum pot să distribuie cheltuielile împreună”, explică specialistul.

Crigan spune că statul trebuie să nu încurce, în această perioadă, mediului de afaceri. „Ne apropiem de finalul trimestrului I al anului curent. Asta înseamnă că toți se pregătesc să-și prezinte rapoartele și dările de seamă pentru anul 2019. Respectiv, își fac calculele legate de impozitul pe venit pentru anul trecut, inclusiv e final de lună și apar dările de seamă pentru impozite, taxe pentru lunile precedente. Contabilii sunt suprasolicitați. În general, statul trebuie să pună moratoriu pe tot ce înseamnă controale fiscale, controale din partea autorităților în materie de cum își desfășoară activitatea de zi cu zi, explică economistul.

Mediul de afaceri solicită un plan de amânarea a plăților menționate mai sus pentru perioada stării de urgență. Pentru ei este important ca deciziile să se ia foarte repede ca să se orienteze nu spre dările de seamă, ci pe identificarea soluțiilor despre cum să-și plătească oamenii, cum să-și mențină forța de muncă, cum să-și orienteze fluxurile de operațiuni de cumpărare-vânzare și cum să se asigure cu materie primă și resurse. 

Potrivit consultantului în afaceri Andrei Crigan, este prematur să se vorbească de câți bani va fi nevoie din partea statului pentru susținerea mediului de afaceri.

Șoc pentru economie

Iurie Morcotîlo, expert economic la Expert-Grup, spune că previziunile economice sunt sumbre așa cum sunt și pentru toate țările afectate.

„Experiența țărilor care au trecut prin pandemie cu două luni în urmă arată că șocul pentru economie este foarte puternic.”

Potrivit expertului, vor fi afectate pe termen scurt companiile orientate spre piața internă cum ar fi hotelurile, restaurantele, magazinele, pentru că veniturile principale vin din frecventarea acestora și contactul direct cu oamenii.

Întreprinderile orientate spre export vor simți efectele mai târziu, pentru că cererea de consum în rândul țărilor importatoare va scădea. Potrivit expertului, s-ar putea să avem un declin la capitolul exporturi, lucru care va lovi în capacitatea întreprinderilor de a plăti salarii, dar și impozite la stat.

„Noi trebuie să recunoaștem că finanțele publice în anul acesta o să sufere semnificativ, fiindcă volumul de colectări de impozite o să fie mai mic decât cel anticipat la începutul anului. Va trebui de revizuit bugetul statului și multe cheltuieli planificate inițial nu vor fi făcute. Totul depinde de cât de mare o să fie șocul pentru finanțele publice.”

Mai mult, se pare că statul nu prea are spațiu de manevră, în comparație Danemarca, Norvegia sau Franța. Potrivit expertului economic, există un fond de rezervă pentru situații excepționale, însă nu pentru susținerea business-ului. Potrivit expertului, Guvernul ar putea să apeleze la creditele externe sau la creșterea datoriei pe intern, în cazul în care volumul cheltuielilor vor crește. 

Băncile comerciale reacționează

Moldova Agroindbank a anunțat ieri, 16 martie, despre decizia de a amâna până la data de 31 mai plata ratelor la credite, inclusiv dobânzile. Rambursările acestor sume vor fi efectuate în luna iunie.

Decizia se extinde asupra produselor creditare pentru persoane fizice: de consum, ipotecare, overdraft, cardul de cumpărături în rate LiberCard şi cardul de credit. Pentru perioada martie-aprilie-mai 2020 nu vor fi aplicate penalități pentru neachitarea sumelor datorate spre plată. toate aceste măsuri se referă la persoanele fizice. Banca anunță că va veni în scurt timp cu decizia pentru persoanele juridice.

Și Moldinconbank a anunțat despre posibilitatea amânării până la 31 mai 2020 a plăților pentru ratele și dobânzile la creditele acordate persoanelor fizice. Decizia se referă la carduri de credit, overdraft pe card salarial, credite de nevoi personale, credite investiționale, сreditul imobiliar de achiziție şi creditul Prima Casă. Totuși, banca nu a anunțat ce decizie a luat cu referire la persoanele juridice.

Starea de urgență a fost declarată. Guvernul încă stă pe gânduri

Astăzi, în ședința parlamentară în cadrul căreia a fost anunțată stare de urgență în țară, premierul Chicu a repetat că pregătește un set de măsuri pentru susținerea economiei și cetățenilor:
– reeșalonarea plăților pentru creditele ipotecare;
– este examinată amânarea termenului de plată a impozitului pe venitul persoanelor juridice pentru trimestrul I și posibil trimestrul II, 2020;
– s-a discutat cu BNM despre posibilitatea relaxării politicii de creditare. Asta presupune o posibilă diminuare a ratei de bază, cu posibilitatea băncilor comerciale de a asigura credite mai ieftine;
– s-a discutat despre un suport, în caz de necesitate, din partea BNM pentru băncile comerciale de a acorda credite suplimentare unor întreprinderi strategice;
– întreprinderile care prestează servicii comunale sunt gata să ofere posibilitatea pentru consumatori să reeșaloneze plățile, iar în unele cazuri poate și o posibilă diminuare a acestor plăți, tarife;
– se analizează posibilitatea suplinirii fondului de subvenționare în agricultură;
– se analizează posibilitatea unui suport financiar temporar unor entități strategice, care asigură securitatea alimentară a țării și posibil energetică;
– în 10 zile Guvernul va veni cu propunerea de diminuare a cotei TVA pentru sectorul Horeca;
– Ministerul Finanțelor va veni în câteva zile cu modificarea regulamentelor care prevăd compensări persoanelor care au credite Prima Casă.

Foto: bnm.md

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică14 ore în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social17 ore în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

Social23 de ore în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Economie2 zile în urmă

Cât costă să-ți reînnoiești încălțămintea

Sigur ai și tu măcar o pereche de încălțăminte preferată, pe care o porți cu plăcere, dar care ajunge într-o...

Social2 zile în urmă

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat...

Cultură2 zile în urmă

Neesențialii: artiștii

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună...

Social2 zile în urmă

8 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 330 cazuri noi de infectare și 11 decese 

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Divertisment3 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică7 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031