""
Connect with us
"
"

Economie

„Pentru a nu provoca o eventuală criză a combustibilului”. Petroliștii fac apel să se renunțe la presiuni

Publicat

pe

PE SCURT

Petroliștii din Republica Moldova fac apel să se renunțe la presiuni asupra agenților economici, care importă și comercializează produse petroliere. Totodată, aceștia solicită să să înceteze „politizarea și răspândirea minciunilor”, pentru a nu provoca o eventuală criză a combustibilului în țară.

„Obligarea stațiilor PECO să vândă benzină și motorină în pierdere va duce, inevitabil, la blocarea importurilor de produse petroliere în țară, respectiv la o criză în lanț ce poate afecta toți cetățenii țării, care nu vor mai găsi combustibil la stațiile de alimentare”, se arată într-un comunicat de presă al importatorilor de combustibil.

PE LUNG

Astfel, agenții economici din domeniu au declarat că nu pot să mai accepte să lucreze în pierdere, iar în cazul în care instituțiile statului vor încerca să-i oblige să facă asta, atunci vor declanșa acțiuni legale prin care să-și apărăm drepturile.

În acest context, petroliștii au declarat că noile scumpiri ale carburanților au fost dictate de cel puțin doi factori obiectivi. În primul rând, de majorările prețurilor la benzină și motorină de pe piețele externe.

Astfel, dacă în luna martie o tonă de benzină la modificarea anterioara a prețului costa 608 USD/t, la mijlocul lunii mai pentru o tonă de benzină se plătește deja 682 USD/t (creștere de 12,2%).

La fel e și în cazul motorinei, prețul căreia a crescut de la 605 USD/t în luna martie la 659 USD/t în luna mai (creștere de 8,9%).

Și în al doilea rând, potrivit importatorilor, este vorba despre cotațiile valutei naționale care au influențat prețul la pompă. Leul moldovenesc în raport cu dolarul SUA în perioada dată s-a depreciat de la 17,0929 lei/dol. la 17,9392 lei/dol. (depreciere de 4,95%).

„Aceste modificări de preț la pompă au avut loc nu numai în Moldova, dar și în țările vecine (România, Ucraina) pe baza modificărilor cotațiilor internaționale la produsele petroliere”, se arată în sursa citată.

Importatorii au atras atenția și la faptul că, aproape timp de un an, instituțiile statului, prin intermediul instanțelor de judecată, au cerut înghețarea prețurilor la benzină și motorină, iar agenții economici au înregistrat pierderi serioase în această perioadă.

De notat că printre semnatarii comunicatului de presă figurează Petrom Moldova, Lukoil-Moldova, Bemol Retail, Datario, Tirex Petrol și Uniunea importatorilor de produse petroliere „Importcompetrol”.

Acum o săptămână stațiile PECO din Republica Moldova au scumpit carburanții. Astfel, prețul unui litru de benzină cu cifra octanică 95 s-a majorat în medie cu un leu, iar al motorinei – cu 85 de bani.

Ulterior, Consiliul Concurenței a anunțat că a declanșat o investigație pentru a stabili dacă a existat o înțelegere de cartel în cazul majorării prețurilor la carburanți.

Astăzi, Blocul ACUM organizează un flashmob în fața Guvernului împotriva creșterii substanțiale a prețurilor la benzină, motorină și produse agricole.

loading...

Economie

Care sunt cei mai mari importatori din lume

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă economia unei țări ar fi complet autosuficientă și independentă, nu ar mai fi nevoie să se importe mărfuri din altă parte. În timp ce perspectiva de a te izola de turbulențele piețelor globale poate părea atrăgătoare la prima vedere, aceasta ar putea avea considerabile riscuri și dezavantaje considerabile.

Nu numai că ar însemna lipsa celor mai bune produse străine din lume, dar s-ar „traduce” prin mărfuri incredibil de scumpe pe plan intern. Între timp, produsele extrem de specializate ar fi indisponibile, iar evenimentele neprevăzute (dezastre naturale, greve de muncă, secetă etc.) ar putea avea potențialul de a perturba lanțurile de aprovizionare și ar conduce la haos economic.

PE LUNG

Din aceste motive majoritatea economiilor aleg să importe în fiecare an bunuri în valoare de miliarde de dolari de la partenerii comerciali internaționali. Ce țări importă cele mai multe bunuri?

Harta de la HowMuch.net redimensionează țările în funcție de valoarea importurilor lor anuale din 2018. Vizualizarea se bazează pe date de la Organizația Mondială a Comerțului.

Să aruncăm o privire asupra celor 15 țări care sunt cei mai mari importatori din lume:

În combinație, economiile din întreaga lume importă în total 19,9 trilioane de dolari în mărfuri în fiecare an.

Cel mai mare importator din lume sunt Statele Unite, cu o cotă de 13,4% din importurile globale egale cu 2,6 trilioane de dolari de mărfuri. În urma SUA sunt alte două economii semnificative, fiecare care importă peste 1 trilion de dolari în fiecare an de mărfuri: China (2,1 trilioane de dolari) și Germania (1,3 trilioane de dolari).

În sfârșit, merită de menționat că, dacă toate statele Uniunii Europene ar fi combinate într-o singură entitate, aceasta ar fi cel mai mare importator din lume cu aproape 6,5 trilioane de dolari din importuri.

Cât au constituit importurile în Republica Moldova în 2018?

Potrivit Biroului Național de Statistică,  în anul 2018, în Republica Moldova importurile de mărfuri au constituit 5,8 miliarde dolari, volum superior celui înregistrat în anul 2017 cu 19,3%. Importurile din țările Uniunii Europene (UE-28) s-au cifrat la 2,9 miliarde dolari SUA (cu 19,4% mai mult față de anul 2017), deținând o pondere de 49,5% în total importuri (49,4% – în anul 2017).

Importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de 1,4 miliarde dolari SUA (cu 20,2% mai mare decât în anul 2017), care echivalează cu o cotă de 25,1% în total importuri (25,0% – în anul 2017).

Mai menționăm că 24,1% din totalul de importuri le-au constituit mașinile și echipamentele pentru transport. Pe locul doi se clasează mărfurile manufacturate, clasificate mai ales după materia primă, ele au reprezentat 19,8% din totalul de importuri, fiind urmate de importurile de combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate care au deținut 17,2% în total importuri.n anul 2018.

Anul trecut au sporit importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite, mașini și aparate electrice și părți ale acestora, gaz și produse industriale obținute din gaz, vehicule rutiere, mașini și aparate specializate pentru industriile specifice, dar și de legume legume și fructe, îngrășăminte minerale sau chimice.

loading...

Citește mai departe

Economie

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE din vecinătatea europeană

Publicat

pe

PE SCURT

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană, anunță platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE în Republica Moldova, eu4moldova.md.

PE LUNG

Uniunea Europeană a investit în Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător, agricultură, economie și dezvoltarea afacerilor, energie, transport și infrastructură, mediu și dezvoltare durabilă, justiție și poliție, administrație publică, cultură, știință și educație, sănătate și incluziune socială, societatea civilă și drepturile omului, cooperare transfrontalieră.

70% din exporturile moldovenești și 56% din comerțul total din anul 2018 au plecat spre UE

Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător

DCFTA (Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător) a beneficiat de peste 36 milioane de euro (36,029,205.00 euro), fiind investiți în proiecte care au fost deja implementate sau sunt în derulare (proiecte din 2013 până în 2024). De exemplu, din 2014 până în 2024 se desfășoară proiectul Facilitatea ZLSAC de sprijinire directă a IMM-urilor”. Obiectivul este de a îmbunătăți accesul la finanțare prin asigurarea unor sisteme de garanții și a unei asistențe tehnice pentru sporirea numărului proiectelor viabile derulate de IMM-uri. Proiectul acesta costă peste 10 milioane de euro, fiind unul dintre cel mai mare.

Agricultură

Uniunea Europeană a investit peste 73 de milioane de euro (73,620,670.00 euro) în agricultură. Cel mai mare proiect finanțat este Programul European de Vecinătate pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ENPARD) cu 53 de milioane de euro. Acesta a început în 2015 și va dura până în  2020. Proiectul are obiectevele generale de 1) asistarea Guvernului Republicii Moldova în eradicarea sărăciei, promovarea creșterii durabile și incluzive, consolidarea și îmbunătățirea guvernării democratice și economice; 2) să încurajeze consolidarea încrederii în Republica Moldova, urmărind – prin intermediul unei componente specifice – regiunile și unitățile administrativ-teritoriale cu statut special.

Economie și dezvoltarea afacerilor

Peste 56 de milioane, în total (56,964,299.00 euro), au fost livrați către economie și dezvoltarea afacerilor. Cel mai mare proiect, de 23 de milioane de euro, au fost livrați către proiectul Regiuni-țintă UE: Cahul și Ungheni, abilitarea economică inclusivă a regiunilor-țintă din Republica Moldova”. Programul are ca scop de a consolida coeziunea economică, teritorială și socială din Republica Moldova, prin facilitarea creșterii socio-economice locale inclusive, durabile și integrate și îmbunătățirea nivelului de viață al cetățenilor în zona așa-numitele „microregiuni” Ungheni și Cahul.

Energie

În acest domeniu au fost investiți peste 78 milioane de euro (78,785,339 euro). Cel mai mare proiect de aproape 40 de milioane de euro sunt destinați pentru construcția infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și eficiența energetică în clădirile publice (2018-2021). În cadrul proiectului se vor construi și vor fi puse în exploatare 10 sisteme de Aprovizionare cu Apă și de Canalizare, precum și vor fi implementate 8 proiecte de Eficiență Energetică în școli din întreaga țară. Este singurul proiect care încă mai este în desfășurare în acest domeniu.

UE a renovat 700 de kilometri de drumuri și a oferit locuitorilor din Chișinău și Bălți troleibuze moderne

Transport și infrastructură

Peste 174 de milioane de euro (174,476,600.00 euro) au ajuns în domeniul transportului și infrastructurii. Cel mai mare proiect: de peste 119 milioane euro sunt destinate proiectului de restructurare a Căilor Ferate din Moldova. BERD a acordat un împrumut CFM pentru realizarea proiectului, care are ca scop îmbunătățirea infrastructurii feroviare și modernizarea materialului rulant pentru a permite CFM să sporească eficiența și siguranța serviciilor feroviare și să îmbunătățească performanța generală a operațiunilor feroviare.

Mediu și dezvoltare durabilă

Acest domeniu a primit, în total, de la Uniunea Europeană peste 68 de milioane de euro (68,603,109.00 euro). Cel mai mare proiect (Programul de Asistenţă a Politicii Sectoriale în Domeniul Apei) a costat peste 35 de milioane de euro și a fost implementat în perioada 2009-2012. În general, proiectele din acest domeniu au început să fie finanțate de UE încă din anul 2007, când Partidul Comuniștilor al Republicii Moldova avea majoritate în parlament, iar țara era condusă de pro-rusul Vladimir Voronin.

15700 de persoane au acces la apă potabilă, datorită apeductelor construite cu sprijinul UE

Justiție și poliție

Peste 83 de milioane de euro (83,668,994.5 euro) au fost investiți în justiție și poliție. Cel mai mare program implementat de UE este „suportul UE pentru reforma poliției în Republica Moldova (Suport Bugetar)” în valoare de 57 de milioane de euro. Acesta a început în 2017 și se va finaliza în 2020. Un alt proiect de peste 2 milioane de euro, la fel, este destinat reformei poliției. Alți bani s-au dus pentru: sporirea eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor judecătorești în Moldova, pentru sprijinirea prevenirii eficiente și combaterii corupției în sectorul justiției.

Administrație publică

Reforma administrației publice a beneficiar de peste 33 de milioane de euro (33,263,413.9 euro). Aproape 2 milioane de euro s-au investit în îmbunătățirea statisticii regionale în Republica Moldova. Obiectivul general al proiectului a fost să sprijine Moldova în avansarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale cu accent pe dezvoltarea politicii, cadrului legal și instituțional pentru o dezvoltare eficientă a regiunilor Moldovei.

Cultură, știință și educație

La acest capitol, Uniunea Europeană a investit cei mai puțin bani: peste 25 de milioane de euro (25,994,607.00 euro). În schimb, au fost finanțare proiecte pici la nivel local cum ar fi: studiou foto în s. Avdarma, Comrat; școală de robotică, școală de meșteșuguri și altele. Cei mai mulți bani (14 milioane) sunt destinați proiectului Erasmus + Moldova.

Sănătate și incluziune socială

Aproape 14 milioane de euro (13,956,505.3 euro) au fost livrați către diferite proiecte din sănătate și incluziune socială. Trei milioane de euro au fost investiți, de exemplu, în evaluarea capacității și modernizarea Spitalului Clinic Republican.

Societatea civilă și drepturile omului

Aproape 18 milioane de euro (17,819,529.3 euro) au fost investiți în societatea civilă și drepturile omului. În acest domeniu s-au făcut multe proiecte (20), cele mai multe destinate societății civile, drepturile femeilor, tinerilor, vârstnicilor, minorităților naționale, persoanelor cu dizabilități.

Cooperare transfrontalieră

În acest domeniu au fost livrați peste 40 de milioane de euro (40,388,373.4 euro). Cei mai mulți bani au fost destinați suportului pentru implementarea Planului de Acțiune privind Liberalizarea Vizelor: peste 15 milioane de euro. Tot 15 milioane de euro au fost destinați proiectului „Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră între Moldova și Ucraina (EUBAM)”. Acesta a început în 2005 și are scopul de a armoniza standardele și procedurile de gestionare a frontierelor vamale și comerciale cu cele din UE, de a contribui la cooperarea transfrontalieră și consolidarea încrederii, ajutând la îmbunătățirea eficienței, transparenței și securității de-a lungul frontierei moldo-ucrainene. Misiunea are sediul central în Odessa (Ucraina), oficiile statale în Ucraina și Moldova și 6 birouri teritoriale. Proiectul de încheie în 2020.

Uniunea Europeană a investit cei mai mulți bani în domeniul transportului și infractructurii. Cei mai puțini bani au fost livrați spre sănătate și incluziune socială.

loading...

Citește mai departe

Cultură

Peste 1600 de oameni au adunat 104 mii de euro pentru un proiect. De ce?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Peste 1600 de oameni au contribuit la un experiment unic de crowdfunding pentru jurnalismul românesc: Inclusiv.  Publicația creată de o echipă de jurnaliști români a lansat un proiect de crowdfunding inspirat de succese internaționale, precum The Correspondent din Olanda sau Kraut Reporter din Germania.  Și au reușit.

Au reușit să strângă 104 000 de euro de la 1 643 de abonați fără să ceară donații, ci un abonament de un an. Jurnalistul Ștefan Mako, unul dintre cofondatorii proiectului Inclusiv, vine la Chișinău pentru a povesti despre cum echipa Inclusiv a convins peste atâția oameni să devină parte a unui proiect mediatic inovativ.

PE LUNG

Inclusiv.ro e o nouă publicație de jurnalism independent, concentrată în jurul formatului de jurnalism care caută și soluții, nu doar raportează problemele (ceea ce face și Moldova.org). Ștefan Mako,Victor Ilie și Luiza Vasiliu au avut ideea să facă o publicație finanțată exclusiv de cititori, ci susținută de cititori și cu idei de subiecte sau cu skill-uri personale. Cei trei și-au propus ca în loc să stea la redacție să se gândească ce subiecte să mai facă, să colecteze din 1643 potențiale surse de idei de subiecte.

Cei 1643 de oameni care au decis să susțină acest proiect au contribuit între 24 de euro și 1200 de euro pe an în avans. Ștefan Mako, susține că cei 104 000 de euro adunați vor constitui bugetul de pornit la drum. Pe 21 octombrie este preconizată lansarea Inclusiv.ro în limba română, împreună cu o versiune succintă în engleză. Vino pe 11 octombrie la Rockit Conference unde vei afla de la jurnalistul Ștefan Mako, unul dintre cofondatorii proiectului, despre motivația din spatele lansării unui asemenea publicații.

Dacă vrei să afli istoria din spatele succesului Inclusiv.ro, cumpără bilet la Rockit Conference aici.
Mai multă informație despre eveniment poți găsi pe rockit.md

Rockit Conference este organizat de către Academia Rockit și Digital Communication Network, cu sprijinul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Suediei în cadrul Proiectului „Dezvoltarea Centrului de Excelență în Domeniul TIC Tekwill”, implementat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC).

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică9 ore în urmă

Sandu vs PSRM. O nouă încercare de compromis a eșuat

PE SCURT Prim-ministra Maia Sandu a lansat astăzi o soluție de compromis Partidului Socialiștilor, care a înaintat moțiune de cenzură Executivului....

Social13 ore în urmă

De ce deputații au pensii mai mari decât oamenii care au lucrat toată viața în colhoz

PE SCURT În timp ce unii deputați primesc pensii de peste 6 mii de lei, unii bătrâni care au muncit...

Sănătate15 ore în urmă

Legătura directă dintre timpul în fața ecranelor și creierul copiilor, demonstrată de testul RMN

PE SCURT În ultimul deceniu, timpul petrecut în fața ecranelor de către bebeluși și preșcolari s-a extins considerabil, iar experții susțin...

Politică19 ore în urmă

Maia Sandu spune că lui Dodon nu-i convine curățarea RM de scheme de corupție. Despre ce ar putea fi vorba

PE SCURT „Am văzut cum arată justiție politizată. Ceea ce îmi doresc este o justiție liberă. Ceea ce se invocă...

Educație3 zile în urmă

Ce facem și ce nu facem în transportul public?

PE SCURT Călătoriile cu transportul public în Chișinău sunt adevărate aventuri. În troleibuzele și microbuzele noastre experimentezi tot felul de...

Cultură3 zile în urmă

Cum să-i explici unui copil de azi viața din comunism

PE SCURT Frig, frigider gol, televizor alb-negru și neapărat un milieu așezat cu grijă peste el, covoare peste tot, cuvertură...

Istorie3 zile în urmă

Visul și luptele lui Martin Luther King

PE SCURT Fost pastor american de culoare, Martin Luther King este cel mai cunoscut luptător pentru drepturile civile ale afro-americanilor....

Advertisement

Politică

Partidul Acțiune și Solidaritate3 zile în urmă

Câte guverne din R.Moldova au căzut în urma moțiunii de cenzură. Va urma Guvernul Maia Sandu?

PE SCURT Deputații socialiști au înaintat astăzi moțiune de cenzură Guvernului condus de Maia Sandu. Aceasta după ce Executivul și-a...

Politică4 zile în urmă

10 lucruri pe care le spun protestatarii din fața Parlamentului

PE SCURT Un grup de persoane s-au adunat astăzi în afara clădirii Parlamentului pentru a sprijini Guvernul Maia Sandu, care...

Politică4 zile în urmă

La ce ar putea duce o eventuală moțiune de cenzură împotriva Guvernului

PE SCURT Incertitudine pe scena politică din Republica Moldova. După ce Guvernul și-a asumat răspunderea asupra proiectului de lege pentru...

Politică6 zile în urmă

Fiul este primar, iar mama – consilieră. Este sau nu conflict de interese?

PE SCURT În urma scrutinului din 3 noiembrie, se aud tot mai multe voci care vorbesc despre un eventual conflict...

Politică7 zile în urmă

Cine este Ion Ceban și cât costă programul său de patru ani?

PE SCURT Este membru al Partidului Socialiștilor (dar declară că își va suspenda activitatea de partid după validarea mandatului), susține...

Alegeri7 zile în urmă

Ceban a învins. Cum ar afecta asta parteneriatul dintre Sandu și Năstase

PE SCURT Analiștii politici se arată convinși că rezultate alegerilor locale din Capitală nu se vor lăsa fără supărări. Potrivit...

AlegeriO săptămână în urmă

LIVE TEXT // Cum se desfășoară turul II al Alegerilor Locale Generale

Astăzi în Republica Moldova are loc al doilea tur al alegerilor locale generale, în cadrul căruia urmează a fi aleși 384...

Advertisement

Opinii

noiembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« oct.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930