Connect with us
"
"

Cultură

Pensionari vorbitori de rusă au decis că e timpul să învețe româna. Cum decurg cursurile

Publicat

pe

În fiecare săptămână, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” găzduiește lecții de limbă română pentru un grup de pensionari vorbitori de rusă. „Bătrânii spun că niciodată nu este târziu pentru a începe ceva nou, mai ales că acum, când tinerii nu prea cunosc limba rusă, le este tot mai greu să comunice. Și dacă vorbirea li se dă mai ușor, atunci gramatica le dă mari bătăi de cap, mai ales conjugarea verbelor”, transmite TV8.

Cele 18 persoane care frecventează cursurile, învață gramatica limbii române, cum să comunice, dar și să scrie corect. Cursurile sunt gratuite și se desfășoară la filiala din sectorul Botanica a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”.

Educație

Cum școala s-a mutat pe internet (II). Ce spun părinții

Publicat

pe

De către

După ce școlile s-au închis, lecțiile au trecut pe online, părinții s-au trezit cu copiii acasă, pentru care trebuie să gătești, după care să strângi, dar și să încerci să înlocuiești învățătorii pe care pandemia i-a mutat în spatele ecranului calculatorului sau le-a lăsat doar vocile care se aud zilnic la telefon. 

„Războiul” din casă

Ziua începe devreme pentru Cristina. Se trezește dis-de-dimineață ca să gătească micul dejun pentru copii. Cei mici se trezesc de dată ce aud cum mama se mișcă somnoroasă prin bucătărie. Nu vrea să facă zgomot și să-i trezească. Inspiră adânc și gustă cu poftă din liniștea matinală.

Cele două luni de pandemie, care i-a adunat pe toți în casă și i-a lăsat acolo să lucreze și să învețe au stors-o de orice putere și entuziasm. „Pentru mine această perioadă este un șoc emoțional”, oftează Cristina Rus, mamă la trei copii de vârste diferite, de la preșcolari – la elevi de clasele primare. „Eu sunt absolut epuizată. Pentru că într-o zi lucrătoare eu trebuie să fiu mega multifuncțională: mamă, bucătăreasă, educatoare, învățătoare, angajată și studentă. Îmi vine uneori să fug de acasă. În timp ce explic tema unui copil, altul face ce vrea. Copilul din clasa a III-a își bagă mereu nasul în temele fratelui mai mic, din curiozitate, dar și pentru că exercițiile sunt mai ușoare. Între timp, copilul de clasa întâi își închipuie peste fiecare două secunde că creioanele sunt avioane. Preșcolarul caută joacă și atenție și îi sustrage mereu pe cei mai mari. Am impresia că mă aflu la război, pe fronturi diferite”, povestește Cristina. 

Pe lângă haosul care îi dă târcoale de la primele ore ale dimineții, trebuie să se mai gândească cum să-i ajute pe copii să participe la lecțiile online atunci când nu are tablete sau telefoane pentru fiecare. Iar singurul laptop din casă i-a devenit biroul ei de lucru, la care încearcă să se concentreze în timp ce creioanele zboară prin casă, cel mic caută mai multă atenție, trăgând-o de haină, iar fiica mai mare o roagă să-i explice cum poate să rezolve o ecuație. 

Lecțiile online

Cristina spune că în această perioadă de educație și de lucru la distanță a descoperit mai multe platforme și tehnologii. A reușit să remarce eficiența evaluărilor făcute prin Google Forms și să se indigneze din cauza fișelor cu exerciții transmise de către învățători prin viber. „Mi se înnegrește în fața ochilor când ni se transmit link-uri pe YouTube, pentru că de calculator am eu nevoie pentru a lucra, nu pentru a-l transforma în tablă interactivă pentru copii”, oftează ea. Iar momentul ei ușor de răgaz îl inspiră cu poftă atunci când cei mici se adună în fața televizorului și privesc entuziasmați lecțiile explicative, realizate de Ministerul Educației. „Este minunat pentru cei care nu reușesc să se conecteze la lecțiile online prin Zoom”, remarcă ea. 

Pentru a-i face mai responsabili și pentru a nu le permite să se distragă atât de ușor de la ore, femeia a cumpărat și un clopoțel cu care sună de fiecare dată când începe sau se încheie lecția. „Dar nici asta nu ajută”, constată ea. Mama spune că nici studiile pedagogice nu o ajută, când în casa transformată clasă are elevi de diferite vârste. „Eu nu sunt robot transformer”, râde ea.

„Îmi vine să fug de acasă”

Cu aceeași situație se confruntă și Ludmila Ignat care spune că această perioadă, pe lângă grija pentru sănătatea copiilor și a celor apropiați, a consumat-o cu orele la care trebuie să participe activ împreună cu cei trei copii ai ei. „Îmi vine să-mi iau lumea în cap și să fug de-acasă”, recunoaște ea, criticând într-un fel declarațiile unor învățători sau educatori care le spun că această perioadă le va permite părinților să înțeleagă cât de greu este să lucrezi cu cei mici. „Dar noi, acum, trebuie să învățăm o grămadă de teme ca să le putem explica copiilor și nu mi se pare corect că trebuie să facem munca în locul cuiva, atâta timp cât trebuie să ne concentrăm și la serviciul nostru”, adaugă ea. 

Cel mai ușor trec peste această perioadă preșcolarii, care nu simt nicio tensiune, în timp ce părinților cu elevi mici le este foarte greu, pentru că într-o clipă au trebuit să-și atribuie și mai multe roluri: să lucreze, să devină pedagogi și să mai facă și treburile casnice, este de părere Corina Vasilache, psihologă la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor „Accept”. Cu toate acestea, ea le recomandă părinților să-și păstreze calmul, iar atunci când simt că încep să se enerveze să-și spună „stop!” și să iasă din odaia în care copilul continuă să facă nazuri. „Tensiunea se resimte atunci când ai mai multe activităţi, iar dacă le ordonezi într-o oarecare măsură atunci e mai uşor să faci faţă lucrurilor”, subliniază specialista. 

Învățătorii din casă

Maricica Panas este mamă a doi copii: unul de 18 ani și altul de 10 ani. Ea povestește că în această perioadă de învățământ la distanță încearcă continuu să împartă singurul calculator din casă cu cei patru membri din familie și de multe ori, nici internetul nu a mai făcut față solicitării mult prea mari. „Sunt teme care pot fi foarte greu explicate la distanță și rezultatele sunt verificate prin fotografii sau video. Lecțiile online sunt practic imposibil de desfășurat”, spune femeia. Cu toate acestea, un plus al învățământului online, susține Ala Revenco, una dintre fondatoarele Grupului „Părinți Solidari”, este că au fost create biblioteci de lecții video pentru toate clasele. Însă, unii părinți și pedagogi susțin că imposibilitatea de a pune întrebări creează dificultăți în asimilarea materialului predat în filmulețe.

Diana Anghelenici este mama unui elev de clasa a III-a. Ea spune că lecțiile și exercițiile sunt transmise de profesori pe viber, iar copilul trebuie să le facă singur. „În cazul orelor de muzică, copilul învață cântecul și eu îl filmez cât cântă, iar la orele de artă plastică fotografiem desenul și-l trimitem profesoarei”, explică Diana. Însă, această metodă de predare, spune o altă mămică, Carolina Lungu, nu este gândită până la capăt. „Da, unii profesori se străduie să facă ore online, la fel de bune ca cele reale, să le explice elevilor temele noi. Dar, sunt prea puțini de aceștia. În rest, îți transmit pagina, exercițiul și încearcă să-i explici singură copilului ca după aceasta nici măcar să nu verifice cât de corect le-a făcut”, constată ea. Galina Tugulschi recunoaște că vrea ca lucrurile să funcționeze ca înainte, atunci când copiii mergeau la școală. „Acum copilul stă lipit de calculator și în fiecare seară are ochii roșii și obosiți”, remarcă mama. 

Plusurile pandemiei

Cu toate acestea, pandemia, spun unii părinți, le-a oferit posibilitatea să petreacă mai mult timp cu cei mici și să descopere pasiunile comune, de a comunica și face schimb de păreri. „Acum fac bucate împreună cu copilul. Se implică și ne distrăm împreună. Organizăm programul zilei în funcție de dispoziția și poftele celei mici. Rezolvăm exerciții, învățăm lucruri noi și citim mult”, povestește entuziasmată Ela Gheiceanu-Păunescu. 

„Carantina are şi plusuri, nu numai minusuri. Minusurile ar fi că copiilor le-ar lipsi socializarea, dar plusurile sunt că ne face mai responsabili pe noi şi pe copii noştri. Copiii vor deveni mai independenţi. Doza de independenţă trebuie oferită celui mic. Da, nimic nu se face într-o zi. Treptat învățăm unele lucruri care ne vor fi de mare ajutor în viitor”, subliniază psihologa Corina Vasilache. Totodată, ea spune că copiii trebuie să primească și responsabilități casnice, nu doar cele ce țin de școală și să iasă la plimbare, pentru a interacționa cu natura. 

Obosiți, dar responsabili de educația și sănătatea celor mici, părinții trebuie să continue să facă singuri față acestei perioade instabile și fără o percepere clară a ceea ce va fi în următoarele săptămâni sau luni.  

Material realizat de Mirela Gandraman și Tatiana Beghiu

Citește mai departe

Social

De ce deputații au pensii mai mari decât oamenii care au lucrat toată viața în colhoz

Publicat

pe

PE SCURT

În timp ce unii deputați primesc pensii de peste 6 mii de lei, unii bătrâni care au muncit toată viața la colhoz abia primesc 1500 de lei. Bani care le ajung, de la lună la lună, pentru mâncare, medicamente și alte necesități.

De fapt, specialiștii spun că atât deputații, cât și bătrânii ies la pensie după aceeași formulă și toată diferența este în mărimea salariului.

PE LUNG

Fiecare oră lucrată în colhoz se scria în registre, atât în timpul URSS cât și după destrămarea ei. Norocul nostru a fost să o întâlnim pe Lidia Brânză, secretara Consiliul local Văleni, (s. Văleni, r. Cahul) care ni le-a deschis și explicat cum se muncea pe atunci.

Ne-a arătat cartea de salarii pentru muncitorii la ferma de vaci pentru anul 1989, luna februarie.

Majoritatea lucrătorilor primeau peste 100 de ruble, pentru 14 zile de lucru. De exemplu, Vera Vodă a primit 246 de ruble pentru 196 de ore muncite în 14 zile. Dacă facem un calcul, această femeie a lucrat câte 14 ore în fiecare zi, timp de 14 zile.

Pentru aceleași ore de muncă, Maria Boeru, colega primei, a primit un salariu de 160 de ruble. Pe atunci, salariile acestor femei erau considerate mari. Totuși, cei care au muncit la fermă, în colhoz sau în fabrici pe timpul URSS și după, au o pensie mai mică decât deputații sau miniștrii.

Enlarge

20190211_143948
Foto: Tatiana Beghiu

Mihai Dogotar a ajuns la Curtea Europeană pentru că a fost plasat forțat într-un spital de psihiatrie, după ce a lovit-o pe Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei de atunci. Era anul 2014. A lovit-o după ce acesta îi ceruse ca pensia de 1000 de lei să-i fie recalculată. Citiți cazul lui Mihai Dogotar: Radiografia drepturilor omului în Republica Moldova. De ce pierdem la CtEDO?

Cum se explică asta?

Deputatul PDM Dumitru Diacov are o pensie lunară de aproape 9 700 lei. Fostul deputat PL, Mihai Ghimpu s-a plâns recent la o televiziune că pensia… „ei, îmi este rușine să spun. E mică. 6 000 lei am”, a spus Ghimpu. Fostul președinte al Republicii Moldova  o peste Vladimir Voronin primește o pensie de peste 23 de mii lei, iar președinta parlametului, Zinaida Greceanîi, are aproape 21 de mii lei.

Prin urmare, bătrânii care au lucrat la fel ca Maria Boeru și Vera Vodă au astăzi pensii mici din mai multe cauze. Legea 156/1998 privind sistemul public de pensii spune că pensiile pentru limita de vârstă se calculează din venitul mediu lunar avut după 1 ianuarie 1999 până la atingerea vârstei corespunzătoare, luându-se în considerare stagiul de cotizare total.

Legea funcționează pentru toată lumea, cu funcții înalte sau fără. Asta înseamnă că:

  1. nu se calculează salariul avut înainte de 1999
  2. pentru perioada muncită înainte de 1999, se ia în considerare doar stagiul de cotizare și se adună cu stagiul avut după 1999

Totuși, de ce deputații au pensii mai mari decât oamenii care au muncit toată viața la colhoz, întrucât și anii munciți de aleșii poporului înainte de 1999 sunt calculați la fel? Sunt două răspunsuri.

  1. Începând cu 1 aprilie 2017, s-au produs modificări în legislație, iar deputații și miniștrii nu mai primesc pensii speciale. Înainte de 2017, pensia lor consituia 42% din salariu și unii au rămas cu pensia stabilită prin formula veche. Acum, calculul se face la fel ca la restul cetățenilor, conform legii menționate mai sus.
  2. Mărimea salariului. Cu cât salariul este mai mare, cu atât pensia este mai mare.

Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, zice că formula actuală de calcul a pensiei este una foarte bună și este una pentru toți, în afară de judecători.

Înainte erau vreo 15-16 sisteme de pensii. Fiecare se străduia să aibă sistemul său, și procurorii, și judecătorii, și miniștri, și vameșii, și alții. Ulterior, s-a unificat. Acum condițiile sunt egale pentru toți. Chiar dacă avem vârstă egală de pensionare, stagiu egal de muncă, formulă egală pentru toți, pensia este diferită, pentru că salariul este diferit.

De exemplu, ca să înțelegem despre cum aceste pensii se calculează, ne dă niște exemple:

Exemplul 1

Un bucătar la grădiniță primește un salariu mediu de 3 mii lei. Se iau anii de cotizație – 37 de ani. Se înmulțește cu 1.35% (rata de acumulare care este aceeași pentru toți). Obținem 49.95 % – rata de înlocuire a salariului cu pensia. Asta înseamnă că pensia bucătarului de la grădiniță va fi de aproape 1500 de lei (49.95% din salariul de 3 mii lei).

Exemplul 2

Dacă un deputat are un salariu mediu de 10 mii de lei și rata de înlocuire a salariului este de 50%, asta înseamnă că el va avea o pensie de 5 mii de lei (în condițiile în care el a muncit, pe parcursul vieții, la fel ca bucătarul – 37 de ani).

Totuși, o pensie de 1500 de lei este insuficientă pentru oameni. Un sondaj din 2017 scoate la iveală faptul că 44% dintre respondenți, cei mai mulți, au nevoie în jur de 10 mii de lei lunar pentru a nu fi nevoit să plece peste hotare să muncească.

Sondajul a fost realizat de CBS-AXA, la comanda IDIS Viitorul” în perioada 9-20 septembrie 2017, pe un eșantion de 1109 de persoane. Marja de eroare este de 2,8 procente.

Citește mai departe

Cultură

Sângur câte greșeli faci când ești servit? / Vorbim despre limba română

Publicat

pe

De către

Ce pacoste s-au încetățenit în limba română vorbită pe teritoriul Republicii Moldova? Calchieri din rusă, argouri inspirate din aceeași parte, rusisme, cuvinte de umplutură. Cum să ne lecuim de aceste boli? Prin lectură, desigur. Un alt remediu e curiozitatea, interesul față de neologisme. Am mai putea încerca să fugim de discursuri și exprimări simpliste, să nu ne fie rușine să rostim cuvinte sofisticate, de exemplu.

Aceste recomandări și opinii vin de la Irina Condrea, doctoră habilitată (cu care am discutat și despre feminizarea funcțiilor, dar despre aceasta vă voi povesti în alt material) în filologie la Universitatea de Stat din Moldova. Ea fost una dintre primii profesori care a vorbit despre influența limbii ruse asupra celei române în primii ani de Independență, a educat o pleiadă de studenți care, la rândul lor, au devenit profesori de limbă română.

Au trecut 30 de an de la adoptarea Legii privind revenirea la alfabetul latin, ce îi lipsește moldoveanului ca să vorbească limba română corect?

Nu e chiar așa de dramatic. S-au schimbat foarte multe în acești 30 de ani. Cum era situația atunci și ceea ce este acuma, sunt lucruri foarte diferite. S-a schimbat spre bine, chiar dacă noi mai cârcotim. În primul rând, mai multă lume vorbește româna. Mai multă lume este interesată de exprimare, mai multă lume își pune întrebarea: „dar oare este corect sau nu este corect?”. Deja este un indiciu foarte bun. Când lumea se oprește și își spune: „Stai, că nu e chiar așa”. Prin urmare, cred că nu aș dramatiza. Noi suntem într-o zonă geografică care are niște particularități.,, Așa este situația. Cu cât mai multă lume conștientizează că trebuie să vorbească corect, că acesta este un element de cultură, educație, cu atât mai bine este.

Deci, suntem pe drumul cel drept?

Da, cred că suntem pe drumul cel drept, dar ceea ce lipsește este cultura și interesul foarte scăzut față de ceea ce numim cultură generală. Cultura nu este printre priorități. Dacă facem topul, atunci în capul listei sunt banii, interesele, furtul, tot ce vreți, numai nu interesul pentru cultura adevărată. Mulți consideră că cultura un concert de tra-la-la și tănănică. Nu este așa. Deci, asta ne lipsește… Lumea s-a detașat de viața spirituală și acest lucru e cel mai grav.

Care sunt greșelile pe care le auziți de zi cu zi, pe stradă, la televizor, în transportul public?

Pentru noi etalonul este limba care se vorbește în România. Dar nici acolo nu se vorbește perfect și peste tot. Așa este viața. Și în România, și în Rusia, și în Franța sunt regiuni și fiecare regiune are particularitățile sale, are regionalisme, are niște obișnuințe de exprimare. La noi s-au concentrat un pic mai multe decât în alte zone,  dar trebuie să înțelegem care este esența. Și dacă vorbim despre greșeli, eu le-aș numi „obișnuințe de exprimare”. Printre concetățenii noștri există apetitul acesta pentru cuvintele rusești folosite foarte des. Unii o fac fără să-și dea seama, alții – cu bună știință. În special sunt cuvinte și expresii, pe care noi le numim de umplutură: „Hai, poka”, „Hai, privet” sau „Cum viața?”, care este o calchiere. Nemaivorbind despre cuvintele obișnuite care se înfiltrează foarte des în vorbire.

Am făcut o listă cu rusisme cu studenții. Ne-am mirat cât sunt de multe. De tipul: „sapojki”, „basanoști”,  „blidușkă”, „sumkă”. Unii le folosesc fără să-și dea seama. Deci, calchierile și cuvintele rusești. Pentru că mulți nu cunosc ce e balustradă și folosesc cuvântul „perila”. Și dacă e să facem un sondaj, nu știu dacă din 50 de persoane una va fi ști cuvântul corect. Sunt unele care s-au încetățenit.

Nu mai zic de „kuliok” sau „puciok”, care se aud la tot pasul.

Acum mai avem o pacoste. Mulți tineri folosesc argoul, care este o formă de exprimare  care folosește multe împrumuturi. Și la noi împrumuturile argotice sunt din limba rusă. Ei știu foarte bine limba română, dar folosesc rusismele cu sens argotic. De exemplu: „Acesta se prikălește” sau „Ăsta-i ceainik”. Cuvintele vin prin filiera rusă. Deci, calchierile, rusismele, argourile urâțesc foarte mult exprimarea. În afară de rusisme de care unii nu se pot debarasa și spun și acum și „spravkă”, și „krîșă” și „krăscuiește” și „zabor”, vin și aceste prin intermediul argoului. Tinerii nu vor spune „Eu am krăscuit zaborul”. Nu, ei așa nu vorbesc. Dar în schimb o să spună că „Am o tacikă tare kliovaia”.

Deci, poți auzi un dialog între două persoane și dacă nu știi limba rusă, nu înțelegi că acestea sunt elemente de argou și au altă semnificație, poți să nu pricepi ce spun.

După cum ați menționat și dvs., sunt tot mai multe persoane care încearcă să fie mai atenți la felul în care se exprimă. Totuși, uneori, o fac foarte neîndemânatic. Ce le lipsește lor?

Ce le lipsește? Lipsesc lecturile. Lipsește un interes pentru exprimarea nuanțată și mai elegantă. Toată lumea se mulțumește cu cuvintele care au sens obișnuit. Puțini mai au grijă să folosească și niște neologisme, niște cuvinte mai savante, poate mai selecte. Deci, se simplifică foarte mult limbajul, pentru că lumea nu citește. Lecturile sunt la pământ. Acum, până și pe rețelele de socializare dacă textul e un pic mai mare, nu-l citește nimeni. Dacă vrei să publici o informație, trebuie să ai grijă să nu aibă mai mult de 5-6 rânduri.

Dacă e să vorbim despre cele mai frecvente greșeli ale moldovenilor, să facem un top, atunci…

Sunt anumite nuanțe care marchează discursul basarabenilor. Și pe primul loc de mai mulți ani, nu numai eu, dar și mai mulți specialiști, numesc utilizarea cuvântului „careva” cu sens de adjectiv. De la Vlădică până la opincă poți să auzi cuvântul „careva” pus pe lângă un substantiv. Am explicat, am scris la acest subiect, dar nu știu de ce nu se dezobișnuiește lumea.

„Careva” apare sub influența limbii ruse. Noi nu avem nevoie de acest „careva”. Limba română are articolului hotărât și cel nehotărât. Și avem și forma substantivului hotărât și nehotărât. Prin urmare, când spunem: „Au venit niște copii”, nu mai este nevoie să spui altceva. dar rusa are nevoie de această categorie: „пришли какие-то дети” sau „купил какие-то продукты”. Ei trebuie să spună ceva. noi nu avem nevoie, Noi dacă spunem: Am cumpărat alimente. aceasta e suficient, pentru că este forma nehotărâtă și generalizatoare. Nu știu cum am putea influența publicul ca să nu utilizeze acest cuvânt.

A doua greșeală care este foarte supărătoare și este omniprezentă. Este vorba despre „s-a expus”: „Curtea Constituțională s-a expus”, „Președintele s-a expus în legătură cu….”. Este o greșeală foarte urâtă. Ascultați știrile de la București și eu vă asigur că nu veți auzi expresie de genul acesta.  Sunt alte forme:  „Curtea Constituțională și-a expus părerea, a spus, a declarat”.  Aceasta în contextul în care acum se enunță niște decizii, hotărâri . Aceasta e greșeală gravă. e o calchiere. „A se expune unui pericol”. aceasta e forma cea mai des folosită în forma literară.

Trei. Sunt formele de adresări reverentioase. La noi practic nimeni nu spune „Domnia sa”. Nici vorbă – „Dumnealui” sau „el”. Putem să auzim în discursuri, la televiziuni, că „ambasadorul a ținut un discurs și el a spus cutare”. Nu se spune așa. Acesta este „Excelența sa”. Sunt lucruri care trebuie cunoscute pentru anumite situații. Avem o mare problemă cu exprimarea obișnuită. Trebuie să știm că tare des se folosește pronumele „dânsul”, dar dânsul nu e așa simplu cum se pare. Pentru că el intră în categoria pronumelor de politețe. Prin urmare, putem spune: „La ora 10 a venit directorul. dânsul a vorbit despre planurile”. Adică, „dânsul” este preferabil decât „lui” în acest caz. Chiar dacă nu vrei să zici „Domnia sa” este bine să zicem „dânsul”. Deci, trebuie să ținem cont că „dânsul” este de fapt pronume de politețe. Însă, mai mare greșeală decât faptul că nu se folosește acest „dânsul”, că este folosit ca pronume în locul unui nume, de nume comun. Deci, „dânsul„ poate fi folosit doar în legătură cu persoanele și niciodată cu obiectele sau animalele. Nu pot să spun;„Am luat câinele și m-am dus cu dânsul la plimbare”. Asta ar însemna „Domnia sa” sau „Domnia lui”. Sunt echivalente. Sau este greșit să zici: „Ia scaunul și așează-te pe dânsul”. Este o maniera regională, moldovenească, deci nu este maniera literară. Ar fi bine de utilizat pronumele „el”. Ei bine, la noi pronumele „el ”nu se prea folosește. Va spune cineva la noi că„ m-am întâlnit cu fratele meu și m-am dus cu el la piață”?. Nu.  se folosește „m-am întâlnit cu fratele meu și m-am dus cu dânsul la piață”. Dar fiindcă că ești frate și ești în relații absolut frățești, atunci nu ai trebui să folosești pronumele dânsul. Aceasta e realitatea.

Și mai avem noi o situație cu pronumele de politețe. Avem un pronume de politețe absolut inedit. Este vorba despre „sângur” în loc de „dumneata” sau „dumneavoastră”. Vorbești cu un vecin, să-i spui „dumneavoastră”, parcă nu iți iese, să-i spui „dumneata”, la noi nu e prea folosit, deși ar trebui folosit mai des… Și atunci auzi „Am fost pe la sângur”, „Dar sângur ce mai faci?”. Dar de fapt „singur” este adverb. Asta e o formă regională. Și după forma aceasta de a utiliza cuvintele, imediat se pune ștampila de unde ești. Ești basarabean…

Mai este verbul „a servi”. „Eu dimineața servesc o cafea”, „Dacă nu servesc cafeaua, nu mă simt bine”. Verbul „a servi” care, de fapt, înseamnă a da cuiva ceva să mănânce sau să bea. Și există așa o dorință de exprimare mai elegantă, probabil, pentru că să spui simplu că „el a băut cafeaua”, parcă e prea simplu, hai să zicem mai delicat. Da, poate i se părea cuiva, dar nu e corect. Am văzut că foarte mulți vorbesc în felul acesta.

Dar mai sunt și alte cazuri și exemplele din mediu basarabean care chiar sunt haioase.Cuvântul „a servi” mai este folosit cu sensul de a bea alcool. Deci poți auzi: „Vecinul meu servește”. Deci din start se presupune că el bea, este bețiv. Am auzit chiar odată: „Vecinul meu servește cam des și când e servit sare la bătaie”. Sunt niște lucruri specific basarabene.

Aș mai menționa un lucru. Influența limbii ruse se manifestă și la nivel frazeologic. Și cel mai supărător este când auzi la televizor cum:„ S-au făcut multe lucruri, dar carul nu s-a mișcat din loc nici acum”. Carul acesta este din limba rusă „а воз и ныне там” din fabula lui Krîlov.  Dar noi îl avem pe Donici și dacă vrei să-l citești pe Donici, acolo nu era vorba despre car, ci de sac.

„Racul, broasca și o știucă

Într-o zi s-au apucat

De pe mal în iaz s-aducă

Un sac cu grâu încărcat.”

Și acum se face un amalgam între secvențe din rusă și cu context de limba română.

Politicienii de noua generație vorbesc o limbă română foarte bună. Mi se pare? Ar putea fi ei un exemplu pentru societate?

Mi-am pus și eu întrebarea. De multe ori generația tânără, dar și în general societatea are nevoie de un etalon, pe care să-l urmeze. Eu nu știu dacă cineva din parlamentarii noștri poate fi considerat un etalon, așa cum era cândva Grigore Vieru. Și aceasta e problema, pentru că persoana prin faptul că vorbește corect trebuie să fie etalon și în sensul acesta îmi pare rău să zic nu prea sunt personalități carismatice, să fie demne de încrederea întregii societăți. Și atunci ar fi un etalon pentru felul de a vorbi, de a gândi. Acum politicienii au înțeles și și-au făcut lecția foarte bine. Au înțeles foarte bine lucrurile: dacă nu vorbește corect, atunci va fi taxat și foarte dur și de societate, și de filologi și de jurnaliști și de aceea au învățat lecția. Asta e foarte bine. Acum numai niște comuniști mai în vârstă mai fac paradă din exprimări populiste de tip: „Ei, și mare treabă că este Serioja”. Lumea mai zâmbește, dar aceasta nu mai este o problemă. Deci, politicienii au învățat lecția și asa e foarte bine. Măcar dacă spun lucruri, din punct de vedere al cuiva idioate, cel puțin le exprimă într-o formă corectă.

Ar mai trebui să facem modificări în legislația lingvistică?

În primul rând, articolul 13 din Constituție, unde e scris limba moldovenească. Apoi, avem o legislație lingvistică învechită. Este legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești, care este din 1989 și este în vigoare și acum. Și nu s-a mai modificat nimic. Demult nu mai este RSS Moldovenească, demult nu mai sunt realitățile de acolo, dar legea este în vigoare. Și ea dă preferință limbii ruse ca limbă de comunicare internațională și toate inscripțiile trebuie dublate în rusă. Această lege e făcută mai mult pentru limba rusă. Limba RSS Moldovenești – limba moldovenească, este, așa, într-un fel subordonată. Și ea este în vigoare. Și dacă vrea cineva să dea în judecată pentru că nu e respectată, poate s-o facă în baza acestei legi. Legea este în vigoare. Eu cred că ea nici nu va fi modificată în curând, pentru că problema denumirii limbii s-a politizat.  În opinia mea, în ceea ce privește denumirea limbii, trebuie lăsată lumea în pace. În școală ea e denumită corect, intelectualii știu ce vorbesc. Deci, cine vrea s-i zică moldovenească, să zică așa. să nu-i punem pumnul în gură. Nu trebuie exacerbată problema aceasta. Eu zic că ar trebui să instituim un moratoriu. Un politician care se apucă să vorbească despre denumirea limbii, pur și simplu trebuie dat în judecată sau altceva. Nu e problema lor. Ceea ce este acum… Sigur articolul 13 din Constituție, sigur legislația, dacă se poate schimba se poate, dacă nu, măcar să nu deranjăm, pentru că putem să facem și mai rău.

Efectul invers?

Efectul invers se poate întâmpla. De la un timp, m-am convins că dacă un politician vorbește despre denumirea limbii, înseamnă că el nu mai are despre ce vorbi. Înseamnă că el ca politician nu mai are ce spune și se apucă de vorbit despre limbă.

Dar moratoriul până când ar trebui instituit?

Nu știu. Dar cel putin trebuie un timp lăsată în pace chestia aceasta. Să nu vorbească politicienii. Pentru că lingviștii vorbesc, ei ceea ce au avut de spus, au spus. Să tacă în privința aceasta politicienii pentru că toarnă gaz în foc. Și e urât de tot.

Aveți un mesaj de Ziua Limbii Române?

Cetățenii să conștientizeze că limba română este un element de cultură. Și trebuie de înțeles acest lucru ca atare. Să avem grijă s-o protejăm, să fie o limbă curată. Așa cum este o haină, pentru că de haine avem grijă, de haina vorbirii, se uită. Prin urmare, este bine că omul este frumos la port, dar și la comportament și la vorbire. Și asta e mesajul meu: să avem grijă de felul cum vorbim.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle3 ore în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

Social5 ore în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 55% din pacienți au fost tratați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

EconomieO zi în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

EconomieO zi în urmă

VIDEO/ Suport în valoare de 3,6 milioane lei. Acțiunile Kaufland Moldova pe timp de pandemie

Întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, continuă să lupte cu pandemia cauzată de noul Coronavirus. De la începutul crizei generate de...

IstorieO zi în urmă

„După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”: al Doilea Război Mondial, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

PE SCURT Astă-seară, la 17.00, Radio Europa Liberă vă invită la o nouă dezbatere online, organizată în cadrul proiectului multimedia...

SocialO zi în urmă

28 mai 2020: COVID-19, PE SCURT: Opt persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

PoliticăO săptămână în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031