Connect with us
"
"

Social

Pedeapsa fostului premier Vlad Filat a fost redusă cu 682 zile. Cum motivează Judecătoria Chișinău

Publicat

pe

PE SCURT

Pedeapsa cu nouă ani de închisoare pe numele fostului premier Vlad Filat a fost redusă cu 682 de zile. La 30 iulie 2019, Judecătoria Chișinău a pronunțat o încheiere prin care a constatat că Vlad Filat a fost deținut în „condiții inumane și degradante”, între 23 octombrie 2015 și 30 iulie 2019, și a recompensat aceste prejudicii prin reducerea cu 682 de zile a pedepsei cu închisoarea.

Respectiv, fostului premier, care mai ar mai avea de ispășit cinci ani și două luni de închisoare, i-a fost redus termenul de detenție cu un an și zece luni, scrie Ziarul de Gardă.

PE LUNG

În plângerea depusă în instanță, pe 26 aprilie 2019, avocații lui Filat au descris în detalii condițiile în care fostul prim-ministru este deținut în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Ziarul de Gardă scrie că, după o săptămână de la reținere, timp în care s-a aflat în izolatorul CNA, Filat ar fi stat într-o celulă destinată anterior pentru vizite și care nu era adaptată condiţiilor de deţinere a persoanelor în arest preventiv.

Ulterior, acesta a fost transferat într-o celulă cu o suprafaţă de 8,2 m.p., destinată pentru deţinerea a două persoane, dar, în care, de fapt, erau plasate trei persoane.

„În perioada respectivă domnul ***** a primit multiple scrisori din partea altor deţinuţi, care conţineau ameninţări cu răfuială fizică. Această stare de fapt i-a insuflat teamă pentru viaţa şi securitatea acestuia, solicitând, în acest context, un notar pentru a întocmi un testament”, este menționat în încheierea motivată”.

La o lună de când a ajuns în Penitenciarul nr. 13, Filat a fost transferat în cea de-a treia celulă, din subsolul Penitenciarului, ale cărei condiții ar fi similare celor „de carceră” și unde avocaților le-a fost refuzat accesul.

În perioada aflării în greva foamei Vlad Filat a fost transferat într-o altă celulă, care însă ar fi fost, la fel, într-o „stare deplorabilă, murdară, cu un nivel de umeditate ridicată, iar pe pereţii celulei puteau fi observate pete de mucegai, insuficienţă a lumii pentru citit sau scris”.

În instanță, potrivit actului judecătoresc, reprezentantul Penitenciarului nr.13 din Chișinău a solicitat respingerea plângerii privind reducerea termenului de detenție ca fiind neîntemeiată. Potrivit acestuia, condițiile de detenție „corespund minimului necesar conform condiţiilor izolatorului de urmărire penală”. Textul integral al articolului poate fi citit AICI.

Vlad Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de corupere pasivă și trafic de influență.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Economie

Deținuții unui penitenciar învață să facă vin și câștigă până la 40 mii de euro 

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Gorgona, cea mai nordică insulă din arhipelagul toscan de pe coasta de vest a Italiei, găzduiește închisoarea cu același nume. Insula este mică – are o suprafață de doar o milă pătrată – la fel și închisoarea, unde se află în jur de 100 de deținuți. Penitenciarul se află într-o fostă mănăstire medievală, care încă mai păstrează o parte din arhitectura inițială. Teritoriul închisorii include și o mică podgorie. În închisoarea de la Gorgona deținuții învață să facă vin.

Această închisoare italiană le permite deținuților să învețe vinificația ca parte a reabilitării lor. Pe insulă se face totul – de la presarea strugurilor, fermentarea sucului în cuve de oțel inoxidabil și îmbătrânirea vinului în butoaie de stejar. Cu ajutorul acestui program de reabilitare, deținuții câștigă până la 40 000 de euro, ceea ce le permite să se pună pe picioare odată ce ies din închisoare, scrie weforum.org.

PE LUNG

Gorgona este locul unde Lamberto Frescobaldi, președintele Grupului Frescobaldi, care include mai multe vinării din Italia, își desfășoară proiectul său de suflet: îi învață pe deținuți bazele viticulturii și vinificației. Programul le permite persoanelor de aici să însușească abilitățile necesare, dar și să depună economii pentru viața de după eliberarea lor. De asemenea, ei fac un vin alb respectabil, un amestec de Vermentino și Ansonica, care se vinde chiar și în Statele Unite.

„Oamenii văd lucrurile ca fiind albe și negre, dar nu este așa: este multă culoare între ele ”, spune Frescobaldi. „Într-o zi, acești oameni vor pleca din închisoare. Trebuie să acceptăm că ei nu rămân acolo pentru totdeauna. Trebuie să le oferim acestor oameni oportunitatea de a nu eșua din nou, de a nu se mai îndrepta spre crimă”.

Nimic din toate nu ar fi posibil dacă Gorgona nu ar fi un alt tip de închisoare. Spre deosebire de majoritatea închisorilor din Italia, Gorgona le permite prizonierilor să se plimbe liber pe insulă, dar ei trebuie să se întoarcă  la ora stabilită după ce clădirea este blocată. Și aceasta nu pentru că deținuții de aici nu ar fi comis acțiuni grave. Mulți sunt acolo pentru crime sau droguri. Dar distanța de 20 de mile a insulei de uscat face ca acest traseu să fie extrem de dificil. De fapt, nimeni nu a scăpat vreodată. De asemenea, paznicii monitorizează insula și docurile. O barcă vine o dată pe săptămână pentru a aduce produsele necesare, dar ea nici măcar nu navighează până în doc. Gardienii pleacă spre navă.

Deținuții sunt totuși la Gorgona pentru că au demonstrat un comportament exemplar în timpul detenției. Acest fapt le oferă privilegiul de a se afla în aer liber, de a se bucura de lumina soarelui și de a lucra în podgorie.

Acest lucru l-a inspirat pe Frescobaldi să-și implementeze proiectul de vinificație pe insulă. El recunoaște că nu a fost ideea lui: cineva de la închisoare i-a cerut opinia ce să facă cu cele două hectare de podgorii situate acolo. El a făcut o călătorie pe insulă în 2012 pentru a se întâlni cu inițiatorul și a avut o conversație cu un deținut care a constituit un adevărat factor pentru inițierea afacerii. După ce a degustat vinul pe care îl făcuseră deținuții, unul dintre ei i-a cerut părerea lui Frescobaldi.

„Am început să-i spun părerea mea, dar la un moment el m-a întrebat: „Dar de ce l-ai scuipat?”, povestește Frescobaldi, referindu-se la exercițiul obișnuit al vinificatorilor de a scuipă vinurile, după ce gustă din mai multe rezervoare. El i-a explicat apoi deținutului diferența dintre a degusta și a bea vin. „El a privit în ochii mei și mi-a spus:„ Am nevoie să învăț multe lucruri de la tine”.

Din acel moment el a știut că trebuie să facă parte din reabilitarea acestor deținuți. El a lansat Frescobaldi pentru Inițiative Sociale, o colaborare dintre penitenciarul Gorgona și Grupul Frescobaldi. În fiecare an, Frescobaldi alege o parte dintre deținuții de la Gorgona pentru a face parte din grupul de vinificație.

Și în fiecare zi, acești deținuți au grijă de podgorii cu ajutorul lui Federico Falossi, managerul de proiect al lui Frescobaldi și al lui Nicolo D’Afflitto, vinificatorul Frescobaldi care supraveghează programul. Ei sunt responsabili de orice, de la tăierea viței de vie până la recoltarea strugurilor. Apoi, deținuții ajută la procesul de vinificație.

Vinul alb rezultat are un gust mineral, are o aciditate ridicată și prospețime, ceea ce îl face ușor de băut într-o zi caldă. Pentru unii, poate fi greu de imaginat că munca prizonierilor a intrat în frumusețea acestui vin, dar tocmai asta îi place lui Frescobaldi în acest proiect. Deținuții nu sunt definiți de ceea ce au făcut, ci de modul în care vor să se miște înainte. Frescobaldi spune că programul deocamdată nu se recuperează din punct de vedere financiar, dar „este pe drum”. Între timp, el majorat suprafața plantației viticole și a livrat echipamentul necesar – ceea ce nu a fost o sarcină ușoară, adaugă el. Au fost restaurate mai multe clădiri vechi. Extinderea le va permite să producă mai mult vin și, la rândul lor, să angajeze mai mulți deținuți pentru eticheta de vin Gorgona.

De asemenea, este important pentru el ca deținuții să fie plătiți pentru munca lor și să-i compenseze cu o sumă respectabilă. Frescobaldi spune că deținuții au buzunar între 10 000 și 40 000 de euro prin acest program de reabilitare, sumă care le permite să se pună pe picioare odată ce ies din închisoare. „Să fii plătit pentru ceea ce faci demonstrează respect”, spune Frescobaldi.

Încercările lui par să funcționeze. Ca și în SUA, majoritatea italienilor aflați în închisoare se reîntorc în închisoare după ce au fost eliberați, aproape în proporție de 85 la sută, spune Frescobaldi. Totuși, astfel de programe scad foarte mult acest număr. Dintre cei care au trecut prin programul său de vinificație, niciunul dintre deținuții care a fost eliberat nu a ajuns din nou în închisoare.

O parte din acest succes poate fi atribuită structurii programului. După eliberare, Frescobaldi le propune foștilor deținuți locuri de muncă în vinăriile Frescobaldi. Nu toți acceptă, spune el, dar cei care sunt de acord lucrează de obicei de la unu la doi ani. În această vară, el a avut opt foști deținuți care au lucrat la recoltarea strugurilor.

Cu siguranță, pentru mulți este dificil să înțeleagă de ce Frescobaldi vrea să ajute deținuții. Pentru mulți italieni, deținuții trebuie să stea în instituții penitenciare, ca loc de penalizare pentru faptele lor. Ei nu merită o altă șansă. Pentru Frescobaldi, totuși, ei merită o șansă pentru refacerea vieții lor.

„Oferim acestor oameni oportunitatea de a vedea din nou viața într-un mod nou”, spune Frescobaldi.

Citește mai departe

Social

De ce este importantă educația în penitenciare

Publicat

pe

PE SCURT

Deținuții sunt stabili emoțional, dacă sunt ocupați în penitenciare. Obținerea unei profesii în penitenciare îi ajută să se angajeze mai ușor după ce își ispășesc pedeapsa. Odată cu educația și angajarea în câmpul muncii, există o probabilitate mai mică de a reveni în penitenciar.

Potrivit autorităților din domeniul penitenciarelor, rata recidivei în Republica Moldova a scăzut cu un punct procentual, ajungând la aproximativ 58%. Despre aceste lucruri s-au povestit în cadrul panelului de discuții „Educație mai bună în penitenciare” dintre asociația Inițiativa Pozitivă și autorități.

PE LUNG

„Oamenii care sunt ocupați în penitenciare sunt stabili emoțional. Educația contribuie foarte mult la sănătatea mintală și la reducerea recidivei. Părerea mea este că educația valorifică relațiile umane în penitenciar: condamnați și educator”, zice Iuliana Curea, șefa Direcției Generale Detenție în Administrația Națională a Penitenciarelor. Specialista mai spune că societatea are o atitudine negativă față de faptul că autoritățile încearcă să le creeze deținuților condiții bune de trai, iar educatorii care urmează să-i instruiască trebuie să aibă o altă atitudinte față de ei, dacă-și doresc să reușească.

5717 – condamnați în penitenciarele din Republica Moldova

Una dintre probleme este integrarea socială a foștilor deținuți. Împreună cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării am lucrat la un regulament și am încercat să diversificăm oportunitățile profesionale pentru deținuți. Totuși, doi ani în urmă s-a făcut un studiu cu privire la categoriile de oameni care întâmpină greutăți la angajare. Cel mai greu se angajează persoanele cu dizabilități și apoi foștii deținuți”, a menționat șefa Direcției Generale Detenție în Administrația Națională a Penitenciarelor.

Enlarge

72455210_2441234475994620_852227940815994880_n
Iuliana Curea
Foto: Facebook/ Inițiativa Pozitivă

„Toți oamenii sunt egali, atât în fața legi, cât și în fața educației”, zice Cristina Denița-Boțolin, șefa Serviciul de învățare pe tot parcursul vieții, Ministerul Educației. Specialista zice că Ministerul de resort poate să examineze și să confirme experiența și cunoștințele pe care le au foștii condamnați. În acest caz, Ministerul emite un certificat care are aceeași forță juridică ca un certificat de studii, cu aceleași drepturi.

De asemenea, foștii condamnați nu știu cum să se comporte corect la un interviu – aceasta este constatarea Vioricăi Melnic, specialistă HR la „ORBICA MA SRL”„Ar trebui să fie o organizație care să le ofere suport și noi, compania, să-i integrăm ulterior. Mai este nevoie de o caracteristică atunci când vine să se angajeze. Da, omul a făcut ce a făcut, dar trebuie să știm ce studii are, ce profesie a dobândit în perioada de detenție, ce știe să facă, ce experiență are, cred că asta este foarte important”, spune specialista în resurse umane.

Panelul de discuții din cadrul campaniei „Educație mai bună în penitenciare”, care se desfășoară în perioada 13 – 20 octombrie.

Geplaatst door Initiativa Pozitiva op Donderdag 17 oktober 2019

În Statele Unite ale Americii, procentul celor care se reîntorc în detenție este de aproximativ 43%. În Republica Moldova, rata de recidivă în rândul adulților a fost de mulți ani 59%, însă recent a scăzut aproximativ cu un punct procentual, potrivit Iulianei Curea, Șefa Direcției Generale Detenție, Administrația Națională a Penitenciarelor.

Citește mai departe

Social

Fostul șef al Penitenciarului nr.13 urmează să fie deținut în instituția pe care a condus-o

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Igor Pântea, fostul șef al Penitenciarului nr.13 din Chișinău, urmează să fie încarcerat în instituția pe care a condus-o timp de aproape trei ani. Aceasta după ce Curtea de Apel Chișinău a schimbat, joi, măsura preventivă pentru Igor Pântea, eliberând pe numele său mandat de arestare pe un termen de 30 de zile.

Instanța de apel, la solicitarea procurorului, a anulat decizia Judecătoriei Chișinău privind plasarea lui Pântea în arest la domiciliu. Totodată, fostul șef al închisorii din Chișinău urmează să fie dat în urmărire generală, scrie Anticorupție.md.

PE LUNG

Igor Pântea și fostul său coleg din poliția criminală, Octavian Sârbu, sunt învinuiți de aplicarea torturii, în aprilie 2009. Inițial, Pântea și Sârbu au fost condamnați cu suspendare, dar Curtea Supremă de Justiție a transmis dosarul la rejudecare în instanța de fond, unde se află de 6 ani.

Igor Pântea mai este învinuit de procurorii militari că, în aprilie 2009, a maltratat un protestatar, aflat în custodia poliţiei. Instanţa de fond, iar ulterior şi instanţa de apel, l-au condamnat pe Pântea la cinci ani de închisoare. Curtea Supremă de Justiţie a dispus însă trimiterea dosarului la rejudecare pentru elucidarea unor circumstanţe. În prezent, dosarul se află pe rol la Judecătoria Chișinău. Totodată, la CEDO se află o cerere, depusă de avocaţii victimei lui Pântea, mai scrie sursa citată.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social2 ore în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

Social3 ore în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

Social6 ore în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 369 cazuri de infectare și 13 decese în weekend

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

LifestyleO zi în urmă

Recomandare Moldova.org / 5 experiențe pe care poți să le ai ca turist în Moldova, de la Cristina Ostapenco

Gazda rubricii cu recomandări din această săptămână este Cristina Ostapenco, travel consultant la Go Travel. Nu stă o zi locului,...

Sănătate3 zile în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică3 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment3 zile în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031