Connect with us
"
"

Opinii

Partea nevăzută a actualei crize politice din Moldova

Publicat

pe

Ultimele câteva zile situația în Moldova a fost extrem de tumultoasă. Sâmbătă a fost anunțată crearea unei noi coaliții de guvernare, însă duminica o curte a suspendat președintele și a desemnat un fost prim-ministru în calitate de președinte interimar, cel din urmă anunțând alegeri anticipate care ar împiedica noul guvern să intre în funcție. Țara se află acum într-o criză constituțională.

Impasul și luptele politice nu sunt o premieră pentru Republica Moldova, care rareori ajunge în atenția opiniei publice internaționale. Însă ceea ce s-a întâmplat weekend-ul trecut în această țară mică din Estul Europei, cu o populație de 3 milioane de oameni, are implicații regionale și transatlantice.

La ultimele alegeri parlamentare din februarie curent, socialiștii, cunoscuți ca un partid pro-rus, a obținut 32 procente din voturi, blocul pro-democrat ACUM – aproape 27 procente, iar Partidul Democrat condus de Vladimir Plahotniuc – cel mai puternic oligarh din țară, s-a plasat pe locul 3 cu 24% din voturi. Aproape 3 luni de negocieri au rezultat în faptul că cele 3 partide nu au reușit să negocieze o coaliție și să ofere țării un nou Guvern.

Cu toate acestea, sâmbătă ACUM și socialiștii au reușit într-un final să formeze o coaliție, uniți în scopul lor de a scăpa țara de influența lui Plahotniuc, omul care a capturat instituțiile statului și care în mod practic controlează statul. La câteva minute după aceasta Curtea Constituțională controlată de Plahotniuc a declarat noul guvern neconstituțional, iar Partidul Democrat a înaintat un guvern alternativ. De asemenea, Curtea Constituțională l-a suspendat pe Președintele Igor Dodon pentru o presupusă încălcare a procedurii parlamentare care a permis blocului ACUM și socialiștilor să formeze coaliția parlamentară.

Ceea ce este extraordinar în legătură cu evenimentele din acest weekend este faptul că majoritatea parlamentară formată de către blocul ACUM și socialiști și guvernul votat de aceștia este susținut de UE, Statele Unite ale Americii și Rusia. Ambasadorii acestor state au fost prezenți la ședința parlamentului și au emis comunicate de presă în care și-au exprimat suportul pentru noul guvern. Acest lucru este foarte neobișnuit pentru o regiune în care Rusia și comunitatea transatlantică luptă pentru influență și sunt în contradicție.

Cooperarea dintre Rusia, Statele Unite și UE în acest caz nu trebuie interpretate drept o realiniere sau început al unui nou parteneriat. Deși este adevărat că Plahotniuc a devenit incomod pentru Rusia, dat fiind atitudinea sa ostilă manifestată recent, ar fi nevoie de metode mult mai creative de a scăpa de personaje indezirabile decât o coaliție cu UE și Statele Unite. Rusia colaborează acum cu SUA și UE în ce ține problema Moldovei doar pentru că se așteaptă la cooperare sau bunăvoință în legătură cu alte subiecte.

Mulți se tem că Rusia va pleda pentru federalizarea țării care va oferi regiunii separatiste Transnistrene, care este controlată de Rusia, drept de veto în privința deciziilor geopolitice și celor de securitate a țării.

Având probleme economice și sociale acasă, Rusia ar putea miza pe actori mai mari decât Moldova. În condițiile alegerii unei noi conduceri a Uniunii Europene alese în urma alegerilor în Parlamentul UE, schimbarea conjuncturii politice în Germania, dar și Franța care niciodată nu a fost foarte dură cu Rusia, este foarte probabil ca aceste gesturi pozitive ale Rusiei sunt menite să îmbunătățească relațiile cu Rusia și să asigure că ulterioarele discuții – fie că e vorba de ridicarea sancțiunilor, a problemelor din Orientul Mijlociu sau Ucraina, sunt recepționate cu mai puțină rezistență. Este foarte probabil ca acțiunile Rusiei urmăresc îmbunătățirea imaginii Rusiei în Statele Unite care este văzută acolo ca un „băiat rău” și să contribuie la o conversație mult mai relaxată privind tranzacțiile dintre cele două state. Cooperarea în Moldova va oferi Rusiei o monedă pe care aceasta o va folosi ulterior în propriile interese.

Susținerea Rusiei pentru guvernul ACUM-PSRM vine de asemenea cu un mesaj pentru regimurile din regiune că acestea nu mai pot pedala pe conflictele dintre comunitatea transatlantică și Moscova. Cât de reală, semnificativă și dificilă ar fi – intervenția Rusiei în politica internă a unor state a fost deseori folosită de guverne din regiune ca o scuză pentru propria lipsă de voință în ceea ce ține de implementarea reformelor. Agresivitatea Rusiei și utilizarea metodelor ilegale de a interveni în politica interne nu ar trebui să fie o scuză pentru corupția sau capturarea instituțiilor de stat în Moldova, Ucraina sau Georgia.

În același timp, etichetarea simplistă a partidelor și politicienilor din regiune ca fiind fie pro-occidentale sau pro-ruse nu mai este valabilă. Cum a demonstrat coaliția formată dintre ACUM și PSRM există probleme care transcend această dihotomie. Această abordare trebuie să fie utilizată pentru a promova interese naționale ale țărilor. În toate sondajele realizate în ultimii ani moldovenii au indicat corupția și sărăcia drept principala problemă, nu Rusia. Același lucru l-au menționat ucrainenii, georgienii și cetățenii tuturor statelor din regiune.

Pe cât de neobișnuit și riscat ar părea, coaliția ACUM-PSRM în Moldova este un exemplu bun al circumstanțelor în care politicienii din regiune au pus interesul național deasupra diferențelor geopolitice. Sperăm că acesta este un semnal al maturității regiunii.

Autoarea: Alina Inayeh, directoarea Black Sea Trust
Traducere: Cristi Mariuța

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Alegeri

Cota de încredere între PSRM și ACUM „este la nivelul zero”

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Cota de încredere între cele două formațiuni „este la nivelul zero”, declară Andrei Năstase, și doar dacă aceasta va crește, se va putea ajunge până la votarea unui guvern minoritar sau unul majoritar. Politicianul este de părerea că un Guvern minoritar poate fi pe deplin funcțional, în ciuda faptului că socialiștii nu doresc să meargă pe această cale.

Declarația a fost făcută la emisiunea punctul pe AZi de la TVR MOLDOVA.

PE LUNG

„Când ajungem acolo, putem să discutăm și dacă lucrurile merg foarte bine, realizăm cu toții un guvern funcțional.”

Liderul PPDA a remarcat faptul că dorința socialiștilor pentru funcții s-a mărit de la două ministere (Externele și Apărarea) la patru (Externele, Apărarea, Internele și vicepremierul pentru Reintegrare). Mai mult, acest consideră că se merge intenționat spre blocajul adoptării legilor în Parlament și astfel se merge către alegerile anticipate.

În același timp, liderul PPDA a se arată nemulțumit de faptul că „din retorica PSRM și a lui Igor Dodon lipsește chestiunea anulării votului mixt”.

„Să ne spună socialiștii foarte clar dacă se dorește dezoligarhizarea, reluarea ședințelor Parlamentului și anularea votului mixt. Până când nu am auzit răspunsuri. Haideți să vorbim de pachetul de legi, care am înțeles că poate fi suplinit cu un pachet suplimentar propus de socialiști”, a mai spus Năstase.

Citește mai departe

Opinii

Mici concluzii după rezultatele turului I și preconizări pentru turul II

Publicat

pe

De către

1. Orașul va fi administrat de opoziție, adică PPDA sau PSRM
2. Prezența la alegeri e mai mică, crește scepticismul în rândurile cetățenilor din capitală. O bună ocazie de a introduce o nouă mișcare politică cu o retorică nouă. Sper la o stângă progresistă non-putinistă.
3. Unionismul a strâns doar 8 procente, ceea ce înseamnă 2 lucruri:

  1. Unionismul nu mai are aceași forță de mobilizare;
  2. Unionismul nu poate trăi separat de ideea de integrare europeană care era inclusă în retorica veche a PL-ului;
  3. Codreanu blamează veche administrație a Chișinăului pentru un număr atât de mic(35%) prezent la secțiile de votare, făcând aluzia la ideea că anume cei care nu s-au prezentat la vot și ar fi restul segmentului unionist nemulțumit de politica PL-ului. Deci, vom avea din partea PUN-ului, până acum aparent pasiv, atacuri constante asupra PL-ului ca cel care a compromis mișcarea unionistă, ceea ce va fi destul de interesant de urmărit.

Preconizări:

1. Silvia Radu se retrage din viața politică și nu va susține nici un candidat în turul 2, deci este incert cum acele 17,6% vor fi împărțite între candidații rămași în turul 2.
2. Este incertă și poziția unioniștilor. Mai ales că PL-ul, până la alegeri, constant îl atacau pe Năstase. S-ar putea să avem parte de un al doilea episod de „susținem numai dacă recunoaște Unirea” ca la prezidențiale. Nici reacția PUN-ului nu e una preconizabilă, mai ales că această mișcare e susținută de pseudo-intelectuali alde Petru Bogatu care lansează constant articole denigratoare la adresa lui Năstase sau Sandu.
3. Cel mai probabil, PD-ul va declara că îl susține pe Năstase, acesta va spune că nu acceptă susținerea lui Plahotniuc, iar GMG-ul îl vor ataca pe Nastase zi de zi.
4. Indiferent de cine va câștiga, scorul va fi strâns.
5. Petru Bogatu și alți „analiștii politici” vor declara în orice caz că:

  1. Năstase a câștigat datorită electoratului unionist și PD-ului care nu a participat la alegeri.
  2. Năstase a pierdut pentru că nu a acceptat ajutorul PD-ului și nu a declarat că este unionist.

Citește mai departe

Alegeri

Electorala 2018 // Situația partidelor unioniste. Unionismul suicidal (I)

Publicat

pe

De către

O incursiune în istoria alegerilor locale generale. Cazul Chirtoacă

Poziția partidelor unioniste e clară. Atât Partidul Liberal, cât și Partidul Unității Naționale, mizează pe alegătorii fostului primar Chirtoacă. Problema e că aceștia abordează acest electorat ca pe unul exclusiv unionist. Ceea ce nu este tocmai adevărat.

tricolorul și panglica Sf.Gheorghe, sursa:flux.md

În cadrul alegerilor din 2007, Dorin Chirtoacă câștigase alegerile cu un slogan care încă nu făcea trimitere la Unire. „Un primar tânăr, o echipă liberală — o capitală europeană!”, anunțau bilboard-urile. Chirtoacă prezenta pentru mulți antiteza perfectă pentru climatul politic de atunci – PCRM era încă la guvernare și în plină forță, Serafim Urecheanu devenise deputat, iar PPCD dezamăgise pe toți prin alianța cu PCRM. Dorin Chirtoacă era un politician tânăr, în care alegătorii Chișinăului investiseră speranțe. Era perceput ca o întruchipare a renașterii politicului autohton. Chiar dacă PL era cunoscut pentru simpatiile sale față de cauza Unirii, acesta încă nu se manifesta ca un partid exclusiv unionist.

În 2011, liberalul câștigase încă un mandat. Sloganul de atunci al acestuia era „Împreună cu Dorin Chirtoacă pentru Chişinău!”. Numele lui era deja bine cunoscut. Acesta era perceput de toți ca un primar care nu a putut să se manifeste la potențialul maxim din cauza guvernării comuniste, care îi crea tot felul de impedimente. Un primar care a fost de partea protestatarilor pe 7 aprilie. Alegătorii i-au mai oferit o șansă. În acea perioadă PL, la fel, încă nu miza pe slogane unioniste. A fost chiar și un episod când Chirtoacă a purtat de 9 mai, două panglici – tricolorul și panglica Sf.Gheorghe.

În 2015, Dorin Chirtoacă lua al treilea mandat. Se întâmpla în contextul în care PD și PLDM aveau imaginea pătată din cauza miliardului furat, iar PL era încă în relații bune cu Platforma (pe atunci) Civică „Demnitate și Adevăr”, care încă mai avea puteri să adune oameni la proteste. Ce a urmat a însemnat declinul Partidului Liberal.

Mihai Ghimpu agresat de protestatari, sursa: realitatea.md

PL a intrat în conflict cu Platforma DA, iar în ianuarie 2016 a votat investirea guvernului Filip. Apoi, la alegerile prezidențiale de anul trecut, în loc să-și reabiliteze imaginea, liberalii au participat la alegeri, iar Mihai Ghimpu a acumulat doar 25 de mii de voturi. Apropo, au fost primele alegeri când PL a folosit slogane exclusiv unioniste „Moldova are viitor în România!”, „Uniţi pentru Unire!”. PL, cu alte cuvinte, în vremurile sale de criză, s-a transformat într-un soi de PNL al Vitaliei Pavlicenco.

Rigiditatea politicului autohton

Marșul Centenar, martie 2018. sursa: pl.md

Imaginația liderilor noștri politici este extrem de limitată, rigidă, deci lipsită de flexibilitate. Adică exact contrariul a ceea ce presupune implicarea în jocurile politice. Partidele noastre  nu mai știu cum să obțină capital politic. Toate mizele lor se rezumă la același format vechi Est/Vest, Pro Europa/Pro Rusia. Acest format a fost epuizat la extreme și nu mai poate genera noi voturi. Opoziția dată este mult prea bine conturată pentru a permite, de exemplu, unui alegător PSRM să voteze un candidat proeuropean sau invers. Și cum în fruntea orașului s-a aflat mai mereu un candidat cu viziuni „pro-occidentale”, anume acest segment are cel mai mult de pierdut. Susținătorii așa-ziselor partide de stânga, în lipsa altor alternative decât Vest/Est, sunt mult mai motivați să iasă la vot. Câștigarea alegerilor locale înca mai prezintă un deziderat nerealizat. Aceștia încă nu au apucat să trăiască experiența regretului pentru votul acordat.

După Marșul Centenarului de pe 25 martie, cum era de așteptat, cei care se întitulează stataliști și ceilalți care se prezintă drept unioniști s-au angajat într-o discuție, nu atât tâmpită, cât reprezentativă pentru modul în care se discută și se practică politica la noi în țară. Asemenea adolescenților, aceștia s-au angajat în dezbateri despre numărul celor prezenți la manifestare – o luptă pentru niște abstracțiuni de valoare, poate doar în contextul în care aceasta s-ar fi desfășurat într-o grădiniță sau în clasele primare. Nu și în politică.

Nu poți obține un avantaj politic ignorând cifrele, un lucru pe care ambele tabere refuză să-l facă, mizând pe succesul de scurtă durată pe care această ignoranța le-ar oferi-o. Partidele unioniste refuză să îmbrățișeze realitatea. Nu mă refer la idealurile invocate de ei, ci la cum aceștia luptă pentru putere, pentru realizarea acestora.

Ceea ce lipsește curentului unionist este o bază materialistă. Refuzul de a se adapta la realitatea schimbătoare e în dauna acestei mișcări, ce încă mai prezintă un mare potențial de a aduna oameni. O caracterstică esențială pentru un grup care își propune schimbări revoluționare. Însă unionismul pierde teren. Pierde din cauza propriilor gafe.

Partidele Unioniste la ora actuală

Un bun analist unionist și-ar fi început pledoaria în modul următor:

„De ce au fost atât de puțini oameni în Piața Marii Adunări Naționale? De ce au participat, preponderent, doar persoane de vârstă medie sau înaintată? Care sunt cauzele reale a unei prezențe atât de mici?” Însă acest bun analist unionist întârzie să apară.

În climatul politic actual, unionismul nu mai este o prioritate. Tinerii care susțin unirea, nu sunt neapărat adepți ai partidelor unioniste, iar majoritatea din ei sunt plecați peste hotare.

Ce comportament manifestă partidele unioniste? Poziția PUN e clară. Principalele sale avantaje politice sunt Băsescu și imaginea șifonată a PL. Aceștia mizează pe pasivitate și pe acțiunile autocompromițătoare ale partidului. O poziție destul de rațională în contextul în care PL, în mare parte, cam cu asta se și ocupă. Candidatura lui Munteanu nu face decât să confirme și mai mult statutul de partid aflat în cădere liberă a PL. Valeriu Munteanu nu are nici imaginea și nici capacitățile necesare pentru a acumula capital politic. Munteanu s-a aflat mereu sub tutela lui Ghimpu. Acesta s-ar putea aștepta, cel mult, la un transfer de imagine din partea lui. Un lucru care nu-l avantajează în niciun fel. Cea mai rațională mișcare politică ar fi fost să nu participe la alegeri, speculând pe lipsa de onestitate și legalitate a acestora, făcând, totodată, apel la demiterea prematură a lui Chirtoacă. La justiția selectivă din Republica Moldova. Acest lucru le-ar fi oferit o perioadă de reabilitare necesară pentru a-și spăla imaginea și a identifica un nou lider. Totodată, aceștia ar fi putut folosi această perioadă pentru o analiză adecvată a PUN. Ba mai mult, lăsându-i să se compromită în cadrul alegerilor, și-ar fi confirmat statutul de prima preferință a simpatizanților Unirii.

Nici poziția PUN nu e una destul de promițătoare. Riscul e mare, iar dacă două partide unioniste nu vor obține un scor bun, atunci acest curent cu greu își va restabili dezirabilitatea. Liderii de opinie unioniști ca Petru Bogatu, care îndeamnă electoratul unionist să voteze candidatul PUN, își dau prea bine seama că mulți simpatizanți PL nu vor accepta un asemenea gest. Aceștia fac nimic altceva decât jocul Partidului Democrat de a șlefui calea Silviei Radu, candidatul neoficial al lui Plahotniuc, spre turul II. Iar cel din urmă, cu regret, este singurul lider politic care ține cont de dinamismul conjuncturii politice.

Situația electoratului unionist este una delicată, dar nu fatală. Uneori, trebuie să faci un pas înapoi pentru a vedea mai bine lucrurile, dintr-un unghi mai mare. Nu trebuie de renunțat la Unire. Nu-i acesta mesajul pe care încerc să-l transmit. Ceea ce ar trebui să facă electoratul unionist, după părerea mea, e să nu renunțe la Unirea prin integrare europeană. Ceea ce ar presupune și anumite schimbări de rang social. Schimbări palpabile inclusiv pentru locuitorii Chișinăului. Pentru a menține un asemenea curs e nevoie de oameni. Puterea se obține prin votul oamenilor, dar aceștia au nevoie de condiții materiale adecvate. Ideile izolate ce nu pot fi puse în practică sunt inutile. Capitala are nevoie, în primul rând, de un bun administrator cu un program electoral bine definit. Unul care va ști să-și instrumentalizeze activitatea în folosul tuturor cetățenilor. Un candidat care va crea acele condiții necesare pentru ca cetățenii să-și dorească să trăiască în continuare în acest oraș.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie3 ore în urmă

Cât costă să imporți o mașină în Republica Moldova

PE SCURT Guvernul Chicu a aprobat o hotărâre în luna noiembrie prin care anulează reducerea de 50% la importul mașinilor...

Social5 ore în urmă

În scaun cu rotile, pentru dreputurile omului. Cum luptă Dmitri Kuzuk

PE SCURT Dmitri Kuzuk este un activist pentru drepturile omului și pentru persoanele cu dizabilități din Bender. De-a lungul timpului...

Istorie7 ore în urmă

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

PE SCURT Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria...

IstorieO zi în urmă

Cine este Nadia Comăneci, cea care a stricat computerul olimpic cu cele mai bune rezultate

PE SCURT Nadia Comăneci a rămas în istorie după ce, la 14 ani, a fost prima care a luat 10...

LifestyleO zi în urmă

Cum au reacționat brandurile moldovenești și alții la banana lipită de perete

PE SCURT Acum o săptămână, o banană dintr-un magazin a fost lipită cu bandă adezivă și apoi a fost vândută cu...

CulturăO zi în urmă

Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit după o luptă îndelungată cu cancerul

PE SCURT Cântăreața suedeză Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit luni, la vârsta de 61 de ani, după o...

EcologieO zi în urmă

Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

PE SCURT Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare...

Advertisement

Politică

PoliticăO zi în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

JustițieO săptămână în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

PoliticăO săptămână în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031