De Christoph Hasselbach, Maria Pascu, Ovidiu Suciu
Problema unei mai stricte reglementări a pieţelor financiare este tema principală a următoarei reuniuni la vârf a G20, care va avea loc la 11 şi 12 noiembrie la Seul. Parlamentul European a dezbătut miercuri, 20 octombrie asupra liniei comune europene în această problemă.
Majoritatea deputaţilor din Parlamentul European, Comisia Europeană, dar şi multe din ţările comunitare consideră că reuniunea G-20 este cadrul potrivit pentru a discuta despre o reglementare a pieţelor financiare internaţionale.
Secretarul de stat european, Oliver Chastrel, a declarat ca reprezentant al Belgiei, ţară care deţine în prezent preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European: "Reuniunea de la Seul trebuie să accelereze eforturile pentru consolidarea creşterii economice echilibrate şi durabile. În prezent ne confruntăm cu pericolul de a pierde startul."
Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso a somat de asemenea ţările G-20 să acţioneze concertat: "Reuniunea la vârf are loc într-un moment critic. Va fi o probă care va dovedi dacă G-20 poate decide măsurile coordonatoare de care are nevoie economia mondială. Trebuie să continuăm cooperarea, ceea ce înseamnă şi că trebuie să acceptăm că dezechilibrele globale sunt o problemă pentru toţi, la a cărei soluţionare trebuie să contribuie toate marile economii ale lumii."
Prin "dezechilibre", preşedintele Comisiei Europene face trimitere la diferenţele dintre ţările cu un surplus substanţial al exporturilor, precum China, şi cele cu un deficit uriaş în acest domeniu economic, precum Statele Unite.
Comisarul european pe probleme monetare, Olli Rehn, a solicitat din partea ţărilor cu surplus în exporturi să investească mai mult în consolidarea cererii interne iar din partea ţărilor cu un deficit al balanţei comerciale să se concentreze pe sporirea exporturilor. Nu trebuie pierdut însă din vedere că dezechilibrele din balanţele comerciale sunt cauzate de valori diferite ale valutelor. În prezent, multe mari economii, printre care China dar şi alte ţări emergente, păstrează valoarea monedei naţionale la un nivel scăzut pentru a susţine exportatorii.
"Europa şi partenerii ei, mai ales Statele Unite, trebuie să reamintească ţărilor emergente că poartă o răspundere. Războiul valutelor, cu efectele sale sociale negative, nu mai poate fi tolerat", a declarat în context Joseph Daul, şeful fracţiunii populiste din Parlamentul European.
Europa are în numeroase privinţe multă influenţă în G-20, influenţă care poate fi exercitată numai în cazul în care europenii cad de acord asupra unei linii comune. În problema reglementării pieţelor financiare, Uniunea Europeană poate în prezent da exemplu prin reglementările impuse la nivel continental privind activitatea fondurilor de investiţii.
Însă, în alte domenii, statele comunitare par a nu fi capabile să cadă de acord. De pildă, introducerea unei taxe pe tranzacţii financiare, solicitată mai ales de Germania, a fost repinsă de Comisia Europeană şi de alte ţări membre ale Uniunii Europene, pe motiv că o astfel de taxă poate fi aplicată doar la nivel mondial.
