Connect with us
"
"

Lifestyle

Pandemia ne-a mutat la sat

Publicat

pe

PE SCURT

Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că o viață în sat ar fi mult mai atrăgătoare pentru ei. Se pare că pandemia e fost exact impulsul de care mulți aveau nevoie pentru a înțelege că viața în sat poate avea farmecul ei, mai ales atunci când plăcerile orașului cum ar fi teatrele, cinematografele, concertele sunt interzise.

Atât în Republica Moldova, cât și-n alte țări, agențiile imobiliare au înregistrat un interes sporit față de casele la sol, în sate, dar și creșterea prețurilor acestora.

Astfel, pandemia de coronavirus a modificat relația noastră cu propriul spațiu de locuit.

PE LUNG

Diminețile Rodicăi Chitic arată diferit acum. Deschide ușa și lasă să intre în casă ciripitul păsărilor și mirosul de primăvară. Privește în jur și se simte împlinită: în fața ei se întinde o frumusețe nemaipomenită. Pisica se apropie și se gudură drăgăstos la picioarele femeii. Rodica se grăbește să hrănească animalele trezite odată cu răsăritul. Apoi coboară în grădină, verifică căpșunile și se uită la ceapă. Este recunoscătoare.

Până în 2017, femeia a locuit în apartament în orășelul Drochia, acolo unde timp de 35 de ani a crescut și educat două fete, unde a fost profesoară de limba engleză și directoare a Liceului Teoretic „Bogdan Petriceicu Haşdeu”. Acolo a legat prietenii, și-a făcut fini și cumetri.

Dar într-o zi de vară femeia a fost întrebată la un moment dat de ginerele ei, încântat de locurile frumoase din Văratic: Voi ați vrea să trăiți la țară? Tu ai vrea să revii în satul tău? Să te gândești la propunerea noastră!

Enlarge

foto-FAMILIA
Sursa: Facebook/Casa Varatic

Ideea a încolțit cu trei ani în urmă, în 2017, când Rodica și întreaga ei familie au mers la Văratic, la dorința fiicei Laura să o viziteze pe bunica ei și să petreacă timp împreună, toate cele patru generații. Laura planifica să stea o singură zi în sat, pentru că era conștientă de condiții: toaletă afară, fără apă caldă la robinet, fără aparat de cafea și televizor cu ecran plat. Însă o zi s-a transformat în trei. Copiilor le-a plăcut libertatea de a zburda dis-de-dimineață desculț pe malul Ciuhurului, calul, gâștele, pisica, puii, păscutul vacilor. Tot atunci, ginerele Rodicăi, soțul Laurei, încântat de locurile frumoase din Văratic, a întrebat-o: „voi ați vrea să trăiți la țară? Tu ai vrea să revii în satul tău? Să te gândești la propunerea noastră!”

Atunci a încolțit ideea. Fiica Rodicăi, Laura, și soțul ei s-au gândit că bucuria unei vacanțe la țară, pe malul apei, ar trebui împărtășită și cu alte familii. Așa au motivat și părinții să se mute la țară și așa au construit de la zero două case de vacanță (Casa Văratic), duș și apă caldă, toaletă în casa, mașină de spălat vasele, aparat de cafea, dormitor cu pat mare și un teren de joacă în fața casei.

„Bine, ne ducem la țară și ce facem noi acolo? Noi de treizeci și ceva de ani nu mai știm cum se ține un pui, o găină, o rață, o gâscă, un iepure, cum se prășește?!” îi spune soțul Rodicăi. Dar bucuria de a-i vedea pe nepoți jucându-se pe iarbă cu animalele ori pe malul râului, așa cum a copilărit Laura, i-a motivat încă mai mult pe soții Chitic să renunțe la viața de apartament și să se mute la țară, acolo unde acum „dau un sens vieții”.

Enlarge

IMG-1aab78df0a96b9857de8d33edfcf15a4-V
Foto: Rodica Chitic, Casa din Văratic înainte să fie renovată, 2017

Casa a fost construită în anii ‘50 ai secolului trecut de medicul șef al satului – Piotr Procopovici – din lampaci (cărămizi de lut) cu poduri înalte de trei metri, cu sobă și verandă. Au reparat acoperișul, au schimbat câteva geamuri cu altele din lemn, au făcut o construcție adiacentă pentru duș și toaletă ca să aibă condiții în casă, au pus podele noi din scândură, au curățit soba și au zugrăvit pereții interiori. „Meșterii ne-au îndeplinit poftele de o casă bătrânească, însă cu condiții moderne”, spune Laura în grupul Mă mut la țară – Moldova.

Cât despre pandemia de coronavirus care ne-a închis în case, Rodica Chitic spune că aceasta ne-a trezit la realitate și pe unii i-a pus pe gânduri, să ne întrebăm „dacă este bine să ne blocăm în cutiile acestea betonate, care creează un mare disconfort”.

Enlarge

2020
Casa în care locuiesc soții Chitic, 2020

Mă mut la țară

Comunitatea de pe facebook Mă mut la țară – Moldova, a fost creată recent de Nata Albot, „încurajând în conaționalii noștri dragostea de viață la țară. Satele noastre merită o a doua șansă. Ele au nevoie de entuziaști, cu vise mari și niște rezerve financiare pe care să vrea să le investească pentru a renaște viața de la țară”.

În această comunitate am găsit-o pe Laura, împărtășind din dragostea ei față de casele la țară. „Eu cu soțul ne gândim la bătrânețe sa ne mutam la Văratic”, scrie ea într-un comentariu pe Facebook.

Pandemia de coronavirus a determinat oamenii să fie mai interesați de casele la sol, în sat. Dacă înainte de pandemiei tendința era mutarea din blocuri vechi în cele noi, acum toți se orientează spre casele la sol, explică Iulia Herța, directoarea departamentului de marketing și relații cu publicul a agenției imobiliare Proimobil. De asemenea, clienții preferă apartamentele lângă parcuri sau să aibă terase.

Agenția imobiliară a sesizat un interes sporit față de suburbiile Chișinăului: Tohatin, Durlești, Pădurea Domnească, Dumbrava. „Interesul este mult mai mare. Toată lumea a început să lucreze remote. Și ei nu mai au atât de mare nevoie să se deplaseze undeva în oraș și preferă să aibă o casă cu o curte unde să poată ieși să se plimbe”, explică Iulia.

Dacă este cerere și prețul crește. Iulia spune că o casă în suburbie costă de la 40 de mii de euro în sus, cu condiții decente de trai. Cam atât costă și un apartament cu două camere în Chișinău. Dar prețurile au crescut pentru casele la sol, situate în suburbia Chișinăului. „Acum este mai simplu să vinzi o casă decât un penthouse”, spune Iulia. „Se întâmplă ca la o casă să fie câte 2-3 clienți și unul dintre ei să propună mai mult. Oamenii caută case alături de natură unde să poată ieși să se plimbe sau să aibă o curte mai mare”, concluzionează Iulia Herța de la Proimobil.

„De două luni huzurim”

Actrița Olesea Sveclă împreună cu soțul ei, Anatol Durbală, s-au mutat pe 22 martie din Chișinău la Șoldănești, acolo unde părinții Olesei au casă la sol. După două săptămâni de autoizolare în apartament în care cei doi copii mici erau foarte greu de stăpânit, familia a ales curtea de la Șoldănești.

„Am noroc că mama gătește. Noi mai mult avem grijă de copii. Eu hrănesc copiii, pe urmă Anatol are ore cu Casandra, învață poezii sau ghicitori, ca să nu stea pe afară prin glod și prin țărână. Seara ne ducem și alergăm pe stadion cu toții. Cumva, noi ne-am luat un respiro, de care noi aveam nevoie demult de el, dar aici cumva ne simțim bine, mai ales că sunt și mama, și tata și sunt foarte happy că sunt cu nepoții și ei cresc aici în libertate, la aer curat”, explică Olesea. „De două luni huzurim, cum se mai spune”, glumește ea.

Olesea presupune că după încetarea restricțiilor, ar putea fi organizate câteva spectacole, însă faptul că ele adună foarte multă lume și ar exista un risc sporit de infecție, teatrele ar putea rămâne închisă până la toamnă. În așa caz, dacă familia nu va putea merge la mare, vor sta în continuare la Șoldănești. „Practic, ne-am adus aici toată casa”, spune actrița.

Această perioadă a determinat-o pe Olesea să se gândească că dacă ar putea schimba locuința de la Chișinău, ea ar opta pentru o casă mai mare și o curte. „În caz de o pandemie, este sănătos din punct de vedere psihologic și fizic la casă pe pământ decât în apartament”.

Și-n alte țări există cerere pentru case la sol, în sate

El Pais scrie că spaniolii au început să se mute din centrele urbane în sate. „80% din cererile pe care le primim sunt de la clienți care doresc să părăsească orașele în care operează, Madrid, Barcelona și Malaga”, spune Enric Jiménez, fondator și CEO al companiei imobiliare SomRIE din Spania. Tot el spune că clienții vor să se mute și-n suburbiile orașelor, nu doar într-un sat îndepărtat și a sesizat că în timpul carantinei, cererea pentru casele conectate la internet a crescut. Asta se datorează în mare parte și joburilor care pot fi făcute la distanță, având doar acces la internet.

În Marea Britanie se vorbește deja de „renaștere rurală”. Potrivit unui sondaj făcut de o companie de imobiliare din Marea Britanie, Savills, aproximativ 49% dintre cei chestionați au spus că vor fi mai înclinați să lucreze de acasă chiar și după ridicarea restricțiilor.

„Este clar că actuala criză i-a determinat pe oameni să se gândească mai mult la spațiul în care locuiesc, la lucrurile pe care le prețuiesc cel mai mult într-o casă și, în unele cazuri, unde vor să locuiască”, a declarat Lucian Cook, reprezentantul companiei Savills.

De asemenea, sondajul a descoperit că 71% dintre clienții care au până la 40 de ani este important să aibă o grădină sau un spațiu în aer liber. Aproape patru din 10 (39%) oameni au declarat că acum li se mare mai atrăgătoare o casă la sol, în sat.

Jurnalistă și racheta redacției, omul cu idei și cu metode verificate de a le aduce la viață. Nu există subiect pe care să nu-l îmblânzească Georgeta, cu viteză, talent și atenție la detalii.

Social

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

235 cazuri noi de infectare

235 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova.  Dintre acestea, 4 cazuri sunt de import (Federaţia Rusă-1, Polonia-1, Italia-2). Total teste efectuate în această zi – 1 647. Din numărul total de cazuri din această zi, 15 sunt lucrători medicali.  Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 18 141 cazuri.

Totodată, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat despre înregistrarea altor cinci decese provocate de COVID-19. Bilanțul victimelor a ajuns la 603. Până la ziua de azi, 11 241  persoane au fost tratate de COVID-19.

Studiu: Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra populației

Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra populației Republicii Moldova. Impactul este
sesizabil până în prezent, la nivel economic, social, dar și psihologic, arată un studiu sociologic prezentat de compania Date Inteligente. Potrivit respondenților, principalele efecte negative ale pandemiei COVID-19 sunt: lipsa de comunicare (33.8%),  limitarea deplasărilor (33.6%), dar și reducerea veniturilor (23%) .  Un procent mare din respondenți (30%) au declarat că nu au observat consecințe negative. Totodată, respondenții au menționat că printre efectele pozitive au fost: petrecerea mai mult timp în familie (45.7%), au reușit să facă anumite economii, datorate reducerii consumului (17.3%) și 14.8% din respondenți au spus că au mai mult timp pentru hobby-urile lor.  Cercetarea a fost făcută pe un eșantion din 1511 persoane, în perioada 20 iunie-4 iulie.

Va fi instituită indemnizația urmașilor personalului medical decedat de COVID-19

Urmașii personalului medical decedat ca urmare a desfășurării activității medicale în lupta cu COVID-19 vor primi o indemnizație acordată din bugetul de stat. Comisia de control al finanțelor publice a avizat pozitiv un proiect de lege în acest sens. De dreptul la indemnizație vor beneficia soțul supraviețuitor pentru o perioadă de 5 ani de la data decesului întreținătorului, copiii până la vârsta de 18 ani sau, dacă își continuă studiile în instituții de învățământ de zi (secundar, mediu de specialitate și superior) – până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 23 de ani. În cazul în care nu există urmași din categoria celor menționați mai sus, indemnizația se acordă unuia dintre părinți. Cuantumul indemnizației se stabilește în funcție de categoria de urmași. Astfel, pentru soțul supraviețuitor – în mărime de 50% din baza de calcul; pentru copii – în mărime de 75% pentru fiecare urmaș; pentru părinți – în mărime de 50% din baza de calcul.

Totodată, proiectul prevede că cuantumul indemnizației calculate nu poate fi mai mic de 50% din mărimea salariului mediu lunar din economia națională la data calculării indemnizației.

Air Moldova: Este obligatorie completarea fișelor pentru călatorie

Compania aeriană Air Moldova a anunțat pasagerii că, pentru a putea călători spre mai multe destinații, este obligatorie completarea fișelor solicitate de autoritățile tărilor spre care intenționează să călătorească. Este vorba despre zborurile spre Frankfurt, Paris, Dublin, Lisabona, Istanbul, Federația Rusă, Italia, Londra.

În acest context, compania a rugat călătorii să tipărească și să completeze din timp, declarațiile. Acestea pot fi descărcate și completate AICI. 

De asemenea, pentru toate zborurile spre Republica Moldova, este obligatorie completarea fișei epidemiologice. Fișa epidemiologică trebuie printată și completată din timp de fiecare pasager, înainte de zbor. La aeroport în ziua zborului pasagerii trebuie să prezente fișa completată.

Ședința CMC, amânată. Un consilier municipal a fost testat pozitiv la COVID-19

Ședința Consiliului Municipal Chișinău (CMC), care urma să se desfășoare pe 7 iulie a fost amânată. Decizia a fost luată de Biroul Permanent al CMC, după ce un consilier municipal a fost testat pozitiv la COVID-19.

Totodată, la propunerea primarului general, Ion Ceban, membrii CMC, care au fost în contact cu alesul local la ultima ședință a forului municipal, inclusiv persoane terțe, care au participat la ședințele comisiilor de profil, urmează să fie testate la coronavirus. Următoarea ședință a CMC este planificată pentru joi, 09 iulie 2020, ora 10:00.

29 de pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată. Trei persoane au decedat

391 de pacienți cu COVID-19 sunt în stare gravă, dintre care 29 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 1083 sunt în stare de gravitate medie, a anunțat în dimineața zilei Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 din Chișinău, au fost internate 69 persoane cu suspecție la COVID-19. Până la ora actuală, în Republica Moldova au fost confirmate 17 906 cazuri de infecție cu noul Coronavirus. Alte 194 persoane au fost tratate şi externate. În total, 11 241 persoane au fost tratate de COVID-19. Totodată, au fost înregistrate trei decese noi, cauzate de COVID-19. Bilanțul victimelor a ajuns la 598.

Citește mai departe

Social

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

Publicat

pe

De către

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți moldoveni la fel de disperați și nedumeriți ca ei. Au fost duși în locuri neprietenoase, geroase, fiind pedepsiți pentru simplul fapt că au lucrat o viață întreagă și au agonisit bunuri, au studiat și au avut o părere, pe care nu au ținut să o ascundă. A fost un adevărat genocid comis de sovietici, spun istoricii, dar cu toate acestea sunt puțini oameni care știu această istorie, puțini sunt cei care vor să o cunoască și prea mulți care nu vor să audă nimic despre ea. 

Al doilea val al deportărilor din 1949 şi-a lăsat adânc întipărită durerea şi teroarea în vieţile celor care, într-o dimineaţă de vară, au fost duşi departe de casă şi de cei apropiaţi. Potrivit arhivelor istorice, deportările din Basarabia au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autorităţile sovietice. Dezrădăcinarea oamenilor care ocupau funcţii importante şi au contribuit la dezvoltarea satelor şi oraşelor în care locuiau era scopul principal al celor trei valuri de deportări. Cel mai mare val al deportărilor a fost cel din anul 1949, când peste 11.000 de familii, adică peste 35.000 de oameni, au fost duse în Siberia sau Kazahstan. Însă, sursele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă nici pe departe întreaga dimensiune a dramei moldovenilor, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat cu o medie de 3 membri per familie. Se ştie, însă, că au fost ridicate familii cu 7-8 şi chiar 14 copii.

„Собаке-собачья смерть”. Deportați și rămași

Ecoul şi efectele deportărilor din 1949 se resimt şi astăzi în societatea moldovenească. Mii de persoane, fiind pe atunci copii, acum, la apusul vieţii, mai aşteaptă să fie reabilitate, să li se întoarcă măcar o parte din averea confiscată. 

Despre deportări, destine, durere, uitare și nepăsare au discutat pe 3 iulie jurnaliștii de la Europa Liberă împreună cu mai mulți experți și copii ai deportaților în cadrul unei dezbateri online, parte din proiectul multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor”, care face legătura dintre trecutul nu foarte îndepărtat și prezentul pe care îl trăim fiecare chiar în aceste zile. 

Ce au fost și de ce au fost posibile deportările? La șapte decenii distanță, cum au modelat ele destinele celor rupți, peste noapte, de vatră? Anume la aceste întrebări au încercat să răspundă participanții la dialog.

„Generațiile tinere și cele în etate continuă să rămână victime ale neadevărurilor folosite de diferiți actori politici, în pofida faptului că chiar ei sunt copiii deportaților”, susține istoricul și ex-deputatul Ion Vatra. Potrivit lui, în Moldova nu se vorbește despre genocidul la care au fost supuși oamenii. Mai mult, în societatea noastră există încă suficiente voci care găsesc o justificare pentru acele acțiuni – „așa au fost timpurile, la o adică”.

Asumarea trecutului

„Elitele noastre politice suferă de o amnezie crasă și de o nedreptate față de oamenii care nu aveau nicio vină. S-au consumat trei decenii de independență, dar foarte puțini deputați s-au gândit la acești oameni care au fost deportați, lipsiți de bunurile pentru care au lucrat o viață întreagă. Amnezia cumplită și colectivă naște monștri”, susține Ion Vatra. Potrivit lui, anume necunoașterea ne face să propulsăm în fruntea statului clase politice „viciate”.

„Noi învățăm preistoria, antichitatea, istoria modernă, dar de ce nu și ce s-a întâmplat cu trei generații în urmă?”, se întreabă Viorica Olaru-Cemîrtan, cercetătoare științifică superioară și lectoră universitară în Suedia. Esperta susține că foarte mulți ani aceste episoade sumbre erau ascunse, erau subiecte tabu și nu puteai ajunge la arhivele. „Ni s-a ascuns ceea ce li s-a întâmplat părinților și bunicilor noștri”, spune ea. Însă acum, când arhivele au fost deschise, oamenii au început să vorbească, trebuie să recuperăm timpul pierdut. Deşi au trecut 71 de ani de la valul deportărilor, cuvântul „Siberia” continuă să mai provoace amintiri dureroase, lacrimi şi, mai ales, frică. O frică strecurată parcă în fiecare celulă a corpului, de care oamenii care au trecut prin acel calvar nu reuşesc să scape.

„Собаке-собачья смерть”. Durerea celor deportați în Siberia

„Când am ajuns în Siberia, ne mâncau păduchii”, spune Valentina, deportată în Siberia când avea nouă ani. „Toată averea omului era pământul, dar acum stă pârloagă și nu trebuie la nimeni”, concluzionează Ion Botnaru, cel care a trecut prin foamete, acasă, îngrijind de patru frați mai mici.https://reportaje.moldova.org/собаке-собачья-смерть-deportati-si-ramasi/Reportaj de Georgeta Carasiucenco și Louchika Tăut

Geplaatst door Moldova.org op Dinsdag 9 juli 2019

„Geopolitic suntem sub influența Rusiei și acest lucru nu reprezintă un factor care ar stimula procesul de însănătoșire la acest capitol”, subliniază Viorica Olaru-Cemîrtan. 

Deportările au țintit, în special, populația intelectuală şi au avut rolul de a distruge „coloana vertebrală a poporului”, ca să-i determine pe cei rămași acasă să accepte mai ușor colectivizarea și exproprierea de bunuri, susține și Ion Vatra.

Potrivit istoricilor, de obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmaţi şi un lucrător al securităţii (NKVD) bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. Oamenilor li se dădea ordin ca într-un sfert de oră să fie gata. Deportaţilor le era permis să ia câte 10 kg de fiecare persoană. Apoi, erau urcaţi în camioane sau în căruţe, fiind duşi până la gara de trenuri. În staţiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separaţi în felul următor: bărbații într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici şi bătrânii – aparte. Oamenii erau îmbarcați în vagoanele de marfă, câte 70-100 de persoane, fără apă şi hrană. Cei deportaţi în Siberia sau Kazahstan, de la copil la bătrân, erau repartizaţi la muncă în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri şi în cooperative meşteşugăreşti. Pentru munca depusă nu erau remuneraţi echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai. 

De la ore la luni: Ce face foametea din om?

Despre toate acestea adesea se trece cu vederea, amintirile se șterg cu radiera, „pentru că politica și prezentul este mai important”, spun unii deputați, care sunt copii ai deportărilor. 

Citește mai departe

Social

Cum să fii un tată mai bun? Explicăm: preluarea comportamentului copiilor de la părinți

Publicat

pe

De către

Deseori ne trezim că suntem copiii părinților noștri și acționăm în situații importante, asemănător cu modul în care au acționat părinții noștri. Ce preluăm de la părinții noștri?

Ce se întâmplă atunci când părinții au un comportament nociv, preiau copiii aceste modele?

Vorbim cu Adriana Boros și Moşnoi Maxim despre acest subiect.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social7 ore în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment8 ore în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Social12 ore în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EducațieO zi în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

SocialO zi în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

Social2 zile în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 92 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031