Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare a fost înregistrat la 31 ianuarie. Mulți au învinuit autoritățile ruse că ascund numărul real de infectați pentru a demonstra că se descurcă mai bine decât toate țările europene care aveau tot mai puține locuri libere în spitale. Când numărul cazurilor a depășit câteva sute, autoritățile s-au văzut nevoite să întocmească o bază de date și să anunțe o serie de restricții.
„Dacă la început cu toții percepeam pandemia ca pe o glumă, mai târziu ne-am schimbat părerea când am văzut ce se întâmplă în celelalte țări”, povestește Victor Gnatiuc, moldovean stabilit în Sankt Petersburg. El spune că prima reacție a autorităților la răspândirea pandemiei a fost să le spună oamenilor să stea o săptămână acasă. „Lucrau doar uzinele alimentare. În rest, era liniște în jur. Toți stăteau în case”, își amintește bărbatul. Ulterior, săptămâna de stat acasă a fost prelungită cu altele două, apoi încă una și în țară a fost anunțată stare de urgență. Au fost închise hotarele, școlile și grădinițele, centrele comerciale, întreprinderile mici și mijlocii. Cu toate acestea, numărul celor infectați cu COVID-19 creștea zilnic. Au început să se contamineze și angajații sistemului medical. Unii dintre ei s-au plâns de lipsa echipamentelor de protecție corespunzătoare, iar trei au decedat în circumstanțe ciudate: alunecând și căzând peste geam, de la etaj.
https://www.facebook.com/moldova.org/videos/2591959601070069/?__xts__[0]=68.ARDo3fsvOs3tbLeihhIHS4FI7M9fQpx26b_VXf3og_Sf-l_rNTjiUoSPSAReOClHZLCuTokzRDIZ1SCTiRRGJE7jwHVc38Gc4UH6Qhd5XoaRWnTS5kFj6e80S-VPtTOI4FPm4Rg7MVHFXZ3xbGbrkE7uMVZCKKboPtB0PTt9ZEEkL2kAIz4fzauRCvFZxHS5ZZl-NYXdXUYy2USZXfTFYy29Y3IHJidxMaQNuWsHB7uzSNwpmnhmfFMiYden2R81XKRkD21roAD6IDi4w2rFsj66zHx2B30FMZzBtfbLkiZ9MGfZALIxIM11cHFodg91K-Ja1WKCq5mVHQ&__tn__=-R
Victor Gnatiuc povestește că la mijlocul primăverii a „făcut cunoștință” și el cu COVID-19. „Două săptămâni a durat tratamentul”, povestește el. Dacă în primele zile avea puțină febră și se simțea slăbit, în ziua a noua și a zecea de tratament avea frisoane și crampe musculare. Nici nu mai avea poftă de mâncare. „Am mai fost răcit, dar niciodată nu a durat decât vreo trei zile. Acum a fost mai grav. Timp de două zile mă simțeam atât de rău… Stăteam cu telefonul în mână că în caz de ceva să sun la ambulanță”, își amintește el. Când a revenit la fabrică, râde că toți se uitau la el ca la o barză neagră. „Important e să-ți dai seama că nu e o boală venerică sau e ceva rușinos. Da, te-a ajuns, te-a infectat, te-ai tratat. Poate că ai căpătat o careva imunitate și pe urmă te simți bine, dar ai nevoie de ceva timp ca să treci de bariera aceasta psihologică și după ce o treci redevii un membru normal al societății”, spune Victor.
La începutul lunii mai, autoritățile ruse au decis ca oamenii să poarte măști în spațiul public. Ulterior, a fost introdus un program de plimbări pentru locuitorii Moscovei. Aceștia având posibilitatea să iasă din case de trei ori pe săptămână, între orele 9:00 și 21:00. La începutul lunii iunie au fost anulate mai multe restricții. Pe 5 iunie, autoritățile din Moscova au spus că cea mai severă perioadă de restricții a rămas în urmă. Au fost deschise saloanele de frumusețe, sălile de sport, piscinele și terasele. La 3 iulie, Rusia a început negocierile cu alte țări pentru deschiderea frontierelor. Acum oamenii poartă măști doar în spațiile închise și în transportul public, fără să uite să păstreze distanța de 1m.
În aceste cinci luni de pandemie, în Rusia au fost înregistrate circa 714 mii de infectați cu COVID-19, dintre care peste 11 mii au decedat.
