democrația e la ea acasă
O comunitate de prieteni se adună într-un bar din centrul Chișinăului să discute problemele țării, să organizeze proteste sau evenimente caritabile și să joace jocuri de societate
O verandă vitrată se află lângă bancă, iar pe ușa din fața băncii apare o altă inscripție: „Zona Zero (comunitatea cetățenilor responsabili și a businessului onest)". Deschizând ușa se zărește o încăpere al cărui interior are un stil arhitectural brutalist. După bar, rafturi cu sticle de vin, iar o fată șatenă, cu ochii verzi, pregătește paharele.
„Artur în camera aia mică mai e un cuier, dacă ai nevoie să-ți lași haina", spune Zina, una dintre barmanii de la C51. Este de parcă Artur s-ar fi întors acasă. O fată brunetă cu părul scurt intră cu pași grăbiți pe ușă. Este Aliona Rotaru, cea care organizează un atelier de pictură și vin, pentru care a adus foi, acuarelă, guașă și creioane.
Aliona invită participanții să servească ceai sau vin. „Încercăm să educăm în oameni, la C51, gusturile lor pentru vin. Nu ne propunem să promovăm alcoolizarea. Așa precum noi încercăm să promovăm micii producători, noi încercăm să fim mai responsabili față de ceea ce consumă clienții noștri prin a le propune să consume vinuri locale. În plus vinul relaxează și mai ales că nimeni dintre noi nu poate desena. Suntem amatori, este nevoie de curaj ca să desenezi în public", crede Aliona.
Pentru a destinde atmosfera atelierului, Aliona încearcă să aprindă un bețișor parfumat. Pentru că nu reușește, îi cere ajutorul unui băiat brunet cu ochelari și se întoarce la desenul ei. „Vă aduc aici ca la Shamani", apare acesta cu bețișorul parfumat fumegând. Aliona îi zâmbește și îi mulțumește. Apoi zice: „El este…", însă nu își continuă gândul, iar băiatul îmbrăcat à la chef adaugă, zâmbind: „Cristian", apoi dispare.
„Tu aici așteptai că noi o să desenăm frumos, dar...", nu-și termină gândul Aliona.
„Și când colo aici e terapie", glumește Artur, un alt vizitator, care fotografiază cu telefonul atelierul și procesul de creație al participanților.
„… dar noi aici ne jucăm", continuă Aliona.
Fata șatenă de la bar, Zina, a decis și ea să se alăture participanților, fiind intrigată de discuțiile lor.
„Desenele voastre se aseamănă".
„Culorile care au nimerit mai aproape de noi, acelea ne-au inspirat", glumește Aliona.
„Acesta este un apartament?", îl întreabă Aliona pe unul dintre participanți.
„Nu ai vrea aista să fie apartament", răspunde el cu umor. „Aceasta e formula lui Fibonacci".
Ivana îi mulțumește Alionei pentru că a organizat atelierul. Aliona face semnul Namaste. A decis să organizeze acest atelier fiindcă i s-a părut o idee bună să se ocupe cu ceva ce îi face plăcere și și-a zis că ar putea să-l organizeze și pentru alte persoane. Aliona obișnuia să deseneze în copilărie, însă recent a descoperit că se simte bine atunci când desenează, fiindcă e o activitate relaxantă.
„C51 tinde să fie nu doar un loc unde oamenii vin să consume produse alcoolice, ci un loc al întâlnirilor, un loc al prieteniei și al comunității. La C51 e ok să faci lucruri care nu neapărat ies bine, care nu sunt perfecte. Și învățăm prin comunicare, prin discuție cu oamenii. Anume neperfecțiunea asta e o chestie care te relaxează. Poți să te relaxezi și să faci ceva care nu neapărat o să iasă tare bine", spune Aliona.
„Pentru mine a fost o oră de deconectare de la tot. Nu am avut niciun gând în cap, în afară de ceea ce fac pe hârtie. E un mic antistres, un mic restart. Practic precum o vizită la psiholog", este de părere sora Ivanei, Mariana Gaitus. „Atunci când sunt obosită psihologic, mă duc la masa copiilor și-mi dau frâu liber", spune Mariana. A descoperit că desenul o ajută să se elibereze.
Deși a venit pentru prima dată la C51, Ivana Arapu spune că de fiecare dată când va fi în apropiere de Columna 51 va intra să-i salute. „E un local unde te simți confortabil și e o atmosferă plăcută, prietenoasă. Mai rar întâlnești. În alte localuri se uită la tine ca la client și că vii și trebuie să cheltui bani. Aici nu am simțit chestia asta. Aici e un local unde vii pur și simplu să te simți bine și confortabil". Ivana crede că această atmosferă i se datorează cu siguranță administratorului și personalului care lucrează acolo.
Cei de la C51 sunt precum o familie modernă, povestește cu admirație Constanța Dohotaru, care se descrie a fi prima clientă fidelă a spațiului. „Fiecare își iese din minți în felul său. Sergiu pune muzică oribilă și se mândrește cu asta. Petru îmi cere numărul mamei mele. Aliona mă cuprinde prea des. Zina e cea mai zâmbitoare și amabilă. Cât se poate, Zina?! Jennifer, ea mereu experimentează cu coafura și ar fi fain să o vedem mai des la bar. Cristian e costumat à la chef, tare drăguț. Și rămâne Artiom care ne pune cele mai obscure melodii de pe YouTube și mereu are o față gen: asta tu ești lapocika (drăgălașă)".
„C51 este o comunitate. C51 e acel Central Perk din FRIENDS unde ai doar prieteni în jur. Barmanii și barmanițele sunt prietenii noștri, la fel cei ce administrează locul. Comunitatea face locul și acolo mă simt în siguranță deplină. Sigură și liberă de orice prejudecăți, pentru că la C este loc pentru toți", spune Constanța.
C51 a devenit extensia living-ului ei, dar și locul pe care îl numește acasă. Și nu e nevoie să se înțeleagă din timp cu prietenii ei, pentru că oricând nu s-ar duce la C, îi întâlnește acolo. „La C51 fiecare seară e specială și ca acasă în același timp, datorită comunității de prieteni care vin la Columna".

Sursa foto: Facebook/ C51
Doreau să găsească un loc unde să vină la muncă și să fie înconjurați de prieteni, oameni fine cu care să se simtă bine și să-și dorească în fiecare zi să ajungă la lucru, oameni de la care să se inspire și să creeze noi proiecte. „Eu nici nu m-am gândit că asta se va întâmpla cu mine, pentru că eu am venit să promovez și să dezvolt acest spațiu ca și comunitate. Dar așa s-a întâmplat că am beneficiat tare mult personal din asta. M-am implicat într-o grămadă de proiecte. Am luat joburi, am creat C51 împreună", povestește Aliona. „Aici multă lume este implicată și fără restul oamenilor asta nu ar fi existat".
„Am vrut să adunăm nu doar clienți, am vrut să creăm o comunitate, pentru că era important să avem o conversație despre problemele din țara noastră. Noi credem în democrație și am spus că asta o să fie menirea la C51. Nu-i vorba de profituri, e vorba să promovezi anumite idei, idei în care credem".
Astfel Dumitru Alaiba și-a amintit de un loc pe care l-a văzut în 2017, dar care încă nu era gata atunci. I-au scris lui Neil Irwin, proprietarul clădirii, și au mers să vadă clădirea de pe strada Columna 51. Neil spune că a denumit clădirea după numele străzii, pentru că îi plăcea cum sună. „It had a nice ring. A ring which sounded good to the ear".
După multiplele denumiri pe care le-a avut în trecut, strada a fost redenumită, în vara anului 1992, Columna, prin decizia Primăriei Orașului Chișinău. Denumirea străzii provine de la Columna lui Traian, monument istoric înălțat în anul 113, în centrul Romei.
Columna este strada cu care a început construcția „orașului nou", în secolul al XIX-lea. Strada delimita două sisteme urbane diferite: orașul vechi, format spontan, și orașul sistematizat. În prezent strada delimitează două sectoare: Centru și Râșcani. În trecut era cea mai aglomerată stradă din Chișinău, unde se aflau cele mai multe hoteluri, prăvălii și cârciumi. Tot pe această stradă se aflau casele boierilor Vartolomeu, Zamfir Ralli, conacul urban al lui Teodor Krupenski, casa guvernatorului regiunii, casele funcționarilor publici, clădiri ale unor instituții administrative, școli. La începutul secolului al XX-lea, pe aceeași stradă a fost deschisă o linie de tramvai și s-a format un depou de tramvaie.
Fiindcă clădirea era deja intitulată Columna 51, Aliona, Dumitru și Marian au decis să o denumească C51, abrevierea de la stradă, pentru că în cazul în care vor pleca în alt loc, oamenii să-și dea seama că e vorba de ei. „Eventual să putem numi B52 sau C100. Atunci lumea poate să-și aducă aminte că asta e de la stradă și să-și facă legătura că asta suntem noi", spune Aliona.
Spațiul era amenajat să fie un bar, dar încă nu era deschis. „Noi am venit la o etapă în care clădirea era gata de deschis ușile și de început o activitate comercială".
Proprietarii clădirii, cuplul Neil Irwin și Mariana Pasarenco, timp de trei ani, au făcut documentele pentru a transforma clădirea dintr-un spațiu de locuit într-un spațiu comercial. „Nu am plătit mită, din acest motiv a durat așa de mult", consideră Neil. În America această transformare s-ar fi întâmplat în doar șase luni.
„Am fost norocos că am avut bani din alte proiecte din America, din acest motiv nu am renunțat".
Neil Irwin a găsit clădirea în 2013. Abia se mutase la Chișinău și locuia în apartamentul soției sale, dar avea nevoie de un oficiu. Astfel au început să caute un spațiu comercial și au găsit această clădire pe care au decis să o cumpere.
După ce au scos tapetele, au stricat soba, și-au dat seama că locul acesta este prea minunat ca să fie transformat în unul nou, ca să devină un birou. Astfel și-au spus că acest spațiu va fi unul vintage, un wine bar.
A decis să creeze un astfel de spațiu pentru că la Chișinău nu găsea un loc în care să poată să facă cunoștință cu persoane noi. Descoperea doar spații în care oamenii stăteau departe unul de altul și nu puteau să se conecteze. Atunci a înțeles că vrea să creeze un loc în care oamenii necunoscuți să poată să interacționeze. Un spațiu în care să poți să-ți creezi relații fie de business, fie de prietenie. Un loc în care să poți întâlni persoane, care să-ți schimbe soarta; în care un student și-ar putea întâlni viitorul angajator; o cântăreață ar putea întâlni un compozitor.
Designul acestei clădiri vechi a fost creat de Neil pentru ca oamenii să stea în picioare. „Masa aceea înaltă, mesele celea înalte. Ca toți să stea în picioare și să se miște de colo colo și să comunice între ei. La noi oamenii străini intră și încep să comunice. Poți să vii într-un local singur că o să găsești cu cine să vorbești", zice Aliona.
„La C51 am avut prima întâlnire cu alți activiști de mediu din Chișinău. Seara respectivă a fost momentul în care am făcut cunoștință și cu actualul meu șef", își amintește activista Ecaterina Luțișina, clientă C51.
Masa de la bar a fost creată din ușile vechii clădiri, pe care au decis să le reutilizeze. „A fost ideea mea să le transformăm în masă de bar", își amintește Neil. Unii clienții ai C51 se plângeau că masa este incomodă, pentru că deseori își varsă paharele din cauza denivelării ei. Astfel le propuneau tot felul de sugestii: precum acoperirea mesei cu o sticlă sau folosirea siliconului care va lua forma mesei și îi va astupa denivelările.
Neil însă nu a dorit să o schimbe sau să o îndrepte, pentru că C51 își propune să provoace oamenii să experimenteze. Astfel vizitatorilor spațiului li s-a sugerat să încerce să se acomodeze cu condițiile oferite de C51 și să fie atenți cum își pun paharele după ce au sorbit câte o gură de băutură, pentru că de altfel riscă să rămână fără ea.
„Ceea ce e fine la local e că el nu-i dus la capăt, nu-i cu reparații și chestii. E un local nonformal. Este un fel de interior brutalist. Nu există imitații și totul e brut: pereții neșlefuiți, masa aceea făcută din bucăți de ușă. Și în asta este un anumit șarm, mai ales pentru cei care înțeleg filozofia asta. Asta atrage oamenii, în special turiștii. Pentru că turiștii nu vin să vadă pereții șlefuiți, pseudo-luxul ăsta moldovenesc cu flori artificiale", este de părere Anna Vasina, o altă clientă a localului, care a contribuit la designul meniului de la C51.
Pe lângă faptul că este amplasat în centru, un alt plus al spațiului, este că „tot timpul ceva se întâmplă". C51 este pentru ea un loc în care poate să se ducă să discute cu barmanii. „Este interacțiunea asta umană și asta e o chestie psihologică fine". Columna 51 a fost menționată în principala revistă de arhitectură din lume, Architectural Digest, datorită designului pe care îl are.
„Am crescut la țară și designul acestor camere îmi amintește de cel al camerelor din Uniunea Sovietică. Îmi place acest design cu poduri înalte. Și în plus, într-adevăr aici este o atmosferă prietenoasă, fiindcă vorbești cu oamenii indiferent dacă e cineva din colectiv sau e cineva din clienți. Vorbești precum ai vorbi cu un om cunoscut, fără bariera asta de angajat și client. Și asta îmi place aici. Mă simt într-adevăr ca acasă, o a doua casă", spune Zina.
Clădirea nu și-a pierdut din farmecul ei, crede Artiom, pentru că a fost lăsată așa cum a fost. Nu a fost reconstruită. „Îmi place simplitatea și faptul că e mică, e comodă și te simți ca acasă".
„Va trece o perioadă până când această stradă va deveni populară. Este o zonă diferită. Diferit este bine. Este ceea ce face locul unic, special, pentru că nu este pe strada pietonală. Să fi fost pe strada pietonală sau pe bulevardul Ștefan cel Mare, alte persoane ar fi venit acolo și nu ar fi avut clădirea vibrația ei specială. Din acest motiv să vii în această parte a Columnei este deja o aventură", crede Neil.
„Zona e mai specială, pentru că clientul nostru nu-i deprins cu regiunea asta pentru night life. Locația e așa cum este. Ai Piața Centrală. E interesant pentru turiști. E autentic. Ăsta e Chișinăul nostru", spune Dumitru Alaiba.
Deși zona este aglomerată, consideră activista Mihaela Peștereanu, o altă clientă a spațiului, este interesant contrastul dintre strada Columna, situată lângă piaţă şi atmosfera chill din locaţie.
„Are potențial foarte mare zona asta, pentru că e centrul vechi, dar nu e utilizat la maxim", consideră Petru Feghiu.
„Este o onoare pentru mine, un cetățean american, să pot să restaurez o clădire de 200 de ani, pentru că în America totul este nou, iar o clădire de acolo are cel mult 100 de ani. Când găsești o astfel de clădire, este precum o nouă formă de artă. Te face să vrei să te scoli în fiecare dimineață din pat, să vii aici, în pofida birocrației: atâtea ștampile. În mod normal ar fi trebuit să ne descurajeze să continuăm, dar nu ne-a împiedicat asta probabil pentru că eram foarte entuziasmat să restaurez această frumoasă proprietate istorică", povestește Neil.
„Îmi place că este o clădire veche și că partea asta veche, și poate un pic distrusă nu este acoperită, ci este pusă în valoare. Acolo sunt pereții ăștia groși unde se vede că era soba înainte. Și îmi place foarte mult și ograda cum arată, adică inscripția Columna 51 și scaunele de lemn din ogradă. Te uiți și îți imaginezi cum era Chișinău sau cum ar putea să arate Chișinău dacă am avea grijă", spune Rita Vasilașcu, clientă a localului și organizatoare a unei zile de naștere la C51.
Și chiar și dacă locul nu semăna cu un spațiu de lucru, precum și-au dorit, s-au gândit că predispune la ceea ce vor să facă: community building. „Deși afară este Piața Centrală și un domn și-a scos penisul afară, în stradă, în prima zi în care noi am ajuns acolo. Și asta era așa de bizar, și noi ne-am gândit: „O doamne, ce zonă!". Însă după asta am intrat în clădire și ne-am îndrăgostit și eu și partenera mea de acest proiect, Marian", își amintește Aliona.
„Deși e super aglomerată și câteodată e enervant pur și simplu, dar îmi place această zonă, pentru că ea este super vie. Și chiar e un centru de atracție a oamenilor, pentru că are o utilitate nemijlocită", spune Artiom.
„La C51 e ok să te apropii de-un necunoscut și vei fi primit cu un zâmbet", spune Maks Graur, client al C51 și primul organizator de expoziție de caricaturi aici. Ceea ce îl atrage să revină la C51 e atmosfera plăcută și faptul că nu se simte străin. „Toți îs prieteni".
„Chiar de mulți nu mă știu și nici eu pe ei. Între pereții C51 suntem prieteni", zice Maks. „E un punct de întâlnire cu prietenii. De obicei este primul loc unde merg întorcându-mă în țară, iar apoi e ultimul, de unde-mi iau rămas bun de la oameni apropiați".
Trecerea anilor și-a pus amprenta și pe interiorul clădirii de pe strada Columna 51, iar Neil a fost cel care i-a descoperit frumusețea și i-a expus-o. „E mai autentic", spune Dumitru Alaiba. „E un design intenționat, pentru că nu era foarte greu să vopsești pereții ceia și nu era foarte greu să pui o scândură mai ideală. E vorba de a lăsa locul ăsta să se manifeste așa cum este el".
„Locul de afară arată genial, terasa asta de la intrare e foarte frumoasă. Faptul că e micuț și oamenii stau împreună îmbulziți și asta cumva predispune la o anumită atitudine față de oameni. Acolo nu ai să vii ca să ai o conversație în doi, intimă. Acolo vii și te amesteci cu tot restul", mai adaugă Dumitru.
Ideea lor inițială era să creeze un spațiu de coworking, însă din cauza zonei în care era situată clădirea, nu erau prea multe persoane care să-și dorească să lucreze acolo. Din acest motiv au renunțat la ideea de coworking și au decis să dezvolte aspectul de bar - cafenea, pentru care clădirea a și fost proiectată.
„Noi nu am vrut să fim wine bar, dar noi ne-am transformat într-un wine bar. Adică lucrurile au mers invers, de atâta că noi suntem o echipă de hipsteri, dintre care nimeni nu a lucrat în alimentație publică, dar toți vor să facă un produs fine", spune Aliona.
La C51 au fost organizate aproape 200 de evenimente, de la expoziții de fotografie și pictură până la petreceri, de la ateliere de pictură, proiecții, premieră de documentare, evenimente cu scop caritabil la organizare de proteste, de la ateliere de făcut pancarte la întâlniri cu comunități.
Membrii Occupy Guguță, mișcare care a apărut după ce s-au anulat alegerile locale la primărie în Chișinău, din 2018, erau mereu bineveniți la C51. „Acolo făceau pancarte. Acolo aveau discuțiile lor. Ușile întotdeauna erau deschise pentru ei. Când era noiembrie, decembrie și nu aveai unde să te întâlnești, ei veneau la Columna", își amintește Dumitru.
Aliona este membră a acestei mișcării. Occupy Guguță creștea împreună cu C51 și lumea venea la C51 atunci când în stradă, la cafeneaua Guguță ploua. „Îi invitam la noi, pentru că noi voiam să susținem Occupy Guguță. Nu ne era frică, așa precum le era frică altor afaceri. Businessul nu se băga într-o chestie care era tare împotriva guvernului. Și atunci noi am spus că noi nu avem bani să-i susținem, dar putem să le oferim spațiul nostru", povestește Aliona.
O întâlnire neplanificată sau o conexiune cu o persoană la C51 este mai prețioasă decât 100 de întâlniri de genul în New York, spune Neil. „Pentru că totul aici contează mult mai mult. Pentru mine a fost ceva deosebit să pot să ofer persoanelor protestatare un spațiu în care să-și agațe liber pălăria, un spațiu pe care să-l numească locul lor. Pentru că nu cred că ei au mai avut unul până atunci. Noi nu câștigăm bani aici, dar nouă nu ne pasă. Sentimentul pe care îl ai atunci când ajuți pe cineva să crească, când ajuți o țară prin a crea pentru hipsteri, pentru cei care gândesc liber, un spațiu unde ei să poată să evolueze și să-și facă conexiuni, să-și creeze o comunitate, este mai presus de bani".
Deși au fost trei de la început, treptat implicați în afacere a rămas doar unul. Dumitru Alaiba spune că de când a devenit deputat, nu s-a prea implicat în gestionarea Columnei 51. „Nu-i corect să fiu văzut administrându-mi afacerile cât timp eu sunt deputat. Nu mă simt confortabil atunci când știu că este Aliona, este Petru și eu știu că ei îmi plătesc salariul din impozitele lor, ca eu să vin și să gestionez afacerea mea".
A arătat că nu putea să-și protejeze afacerea atunci când în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova a votat o lege împotriva scutirii TVA, lege care era în defavoarea C51. „E o lege controversată. S-a comunicat eu cred că deficient din partea noastră. Dar asta era o reformă necesară, inevitabilă. Nu puteam să nu o facem și a trebuit să votăm".
Votarea acestei legi a făcut-o pe Aliona să participe la un protest în fața Parlamentului. Cu toate acestea, Dumitru spune că relația dintre ei doi nu a fost afectată. „Nu pot să mă supăr pe oameni că își protejează afacerile. Am înțeles și am respectat întotdeauna. Omul își protejează afacerea și el are absolut tot dreptul moral să o facă".
Din februarie 2020, C51 a devenit plătitor de TVA. Plătirea TVA-ul este pentru C51 precum împlinirea celor 18 ani. „Ne maturizăm", spune Aliona cu ironie.
Prin organizarea diverselor evenimente cu subiecte care promovează pro-democrația, anticorupția, stilul de viață sănătos, ei reușesc să adune oameni care cred și militează pentru aceleași valori, creând astfel o comunitate.
Pe unul din pereții camerei mici și puțin mai intime a localului este expusă o lucrare din biletele de la troleibuz, Find Your Luck. Colajul a fost creat de Nata Andreev, „promotoarea înflăcărată a artei femeilor", fondatoarea Her Art. Probabil Nata știa că biletele troleibuzului își vor schimba designul. „Ele au rămas acolo ca o mică amintire a fostului design care acum pare destul de frumos comparativ cu ceea ce avem, biletele noi", zice Aliona.
Fiindcă spațiul a fost dedicat democrației și atitudinii absolut categorice și principiale împotriva corupției, acesta era și tiparul evenimentelor organizate la Columna 51. Freedom Talks (Libertatea Exprimării) a fost o serie de evenimente la care erau invitate persoane de peste hotarele R. Moldova care povesteau experiența lor despre cum au contribuit personal la dezvoltarea democrației în țările în care locuiau.
Prin astfel de evenimente ei încercau să arate exemple rele de democrație, dar și exemple bune. „Arătam că sunt sisteme unde chestiile astea funcționează și noi putem să fim ca dânșii mai mult".
Chiar și dacă lucrurile în societatea noastră s-ar putea să evolueze, Dumitru consideră că C51 ca spațiu își va mai avea sensul, pentru că întotdeauna o să fie nevoie de un loc în care oamenii să se poată întâlni, un loc care îi reprezintă. „Lupta pentru democrație nu are capăt. În orice țară, cât de democratică nu ar fi, întotdeauna există probleme. Localul și ideea o să evolueze, dar întotdeauna o să fie probleme care trebuie adresate".
„Ideea evenimentelor și străduința pe care o depun e de apreciat, pentru că într-adevăr încearcă să facă ceva deosebit, ceva care mai rar întâlnești la noi. Chiar și expozițiile astea, pe care încearcă să le facă, mie îmi par deosebit de interesante pentru că eu nu am văzut localuri care în mod constant să facă expoziții", spune Dumitru Colesnicov, „haterul" C51.
Dumitru Colesnicov este primul critic al C51, dar și primul troll. Cu toate că îi critică uneori foarte dur, el a devenit primul patron C51, după ce spațiul a anunțat lansarea contului pe patreon. Dumitru este și organizatorul diferitor evenimente la C51. A organizat un atelier de făcut colțunași, pentru colectarea banilor și bunurilor pentru adăposturile de câini din mai multe regiuni din R. Moldova. Și pentru ca cei de la C să nu uite de „haterul" lor, el le-a dăruit de ziua unei angajate C51 un tricou cu mesajul „C51 este levâi (de proastă calitate/necalitativ)".
Dumitru a devenit „haterul" localului fiindcă ar avea destul de multe pretenții față de C51, spune el. După ce a criticat o postare pe pagina de Facebook a localului, credea că Aliona va fi supărată, însă ea de fapt i-a încurajat critica.
„Poți te rog să continui în stilul ăsta?", îl întrebase ea. „E bine când există nu numai păreri de bine, dar și păreri controversate. Și el asta și face, deși cred că a devenit vizibil că el totuși se străduie", se amuză ea. Astfel Dumitru a început să critice și constructiv, dar și neconstructiv. „Ca să existe comentarii și ca să fie popularizată pagina, pentru că în general mie îmi place totuși localul".
„Hater-ul" C51 își ia rolul de critic în serios și spune că el nu poate să-i laude, pentru că sunt leneși. „Ambițioși, dar leneși. Adică în unele momente eu cred că ei pot să depună mai mult efort. De exemplu câteodată tu vii și ei nu au un fel de mâncare. Și practic în fiecare zi la dânșii lipsește unul sau două din punctele lor din meniu. Ceea ce nu e ok. Eu tre să știu că eu vin într-un local și mie îmi place de exemplu falafelul și eu tre să știu că ei au tot timpul falafel. Dacă se nimerește o dată din 10 că nu au, asta e ok. Dar când ei peste o zi pot să nu aibă, asta nu e ok".
Oamenii care vin la C51, consideră Artiom, „sunt mai înțelegători și răbdători cu faptul că localul are capacitate limitată. Mulți clienți știu de exemplu că poți să vii și bucătăria să fie închisă sau să vii și altceva să nu fie și reacționează cu umor față de astfel de situații. Și de aia atmosfera e foarte relaxantă, și mai primitoare și față de clienți, și față de angajați".
Clienții nu sunt snobi. Sunt oameni simpli și chiar destul de fideli, este de părere Dumitru. „Pentru că tre să ai o doză de fidelitate ca să vrei să vii în localul dat, pentru că el chiar șchioapătă la multe aspecte".
Artiom își descrie echipa ca fiind una tânără, compusă din persoane diferite, cu vârste și experiențe diferite. „Noi cam toți venim din afara domeniului. Pentru cineva e prima experiență de a avea o afacere sau a administra. Eu nu sunt barman profesionist, dar lucrez la bar. Deci pentru mine asta tot e ceva relativ nou și diferit. Bucătarii care la moment lucrează, ei încă învață la cursuri de bucătari. Deci toți sunt cu experiență mică în acest domeniu și de asta învățăm din mers".
C51 ca spațiu de coworking s-a deschis la sfârșit de iunie 2018, dar ca și bar și ca și local care lucrează în fiecare seară, pe 15 noiembrie 2018.
Astfel pe 15 noiembrie 2019, C51 a împlinit un an. Cei care veniseră la aniversarea de un an a C51 o felicitau pe Aliona de parcă era ziua ei, ziua lor. „Toți ziceau: «Ura, felicitări, felicitări! La mulți ani!». Cineva a venit cu tort. Cineva cu flori".
La aniversarea C51, își amintește Cristi, a fost multă lume și o atmosferă plăcută, pentru că toți cei care veneau se bucurau că C51 are un an. Cristi avea trei săptămâni de când lucra acolo, însă faptul că cei care veniseră în acea seară îi știau prenumele și îi lăudau bucatele, îl făcea să se simtă bine. Motivația lui de a găti mâncare gustoasă crește atunci când clienții sunt mulțumiți și îi laudă talentul. „Bucătăria pentru mine este o artă, pentru că poți să creezi orice dorești din orice poți și nu este o limită. Pentru mine asta-i o plăcere". La C51 Cristian zice că se simte liber. Nu se simte atât de liber nici când se află în bucătărie la el acasă.
Deși acum au doi bucătari, fusese o perioadă în care nu reușeau să găsească vreunul și au încercat să-l convingă pe unul dintre bucătarii care plecaseră, să se reîntoarcă. În acea perioadă au organizat „Bring your food". Eveniment care a făcut-o pe clienta Rita Vasilașcu să-l aprecieze și mai mult ca spațiu, când Aliona i-a spus că deși nu găsesc un bucătar, se simte bine că poate să comande de la localul de vizavi și să-i ajute să facă un ban, pentru că nici ei nu prea au clienți. „Și mi s-a părut foarte drăguț. Adică ei pierd clienți, dar ei oricum se bucură pentru că pot să ajute localul vecin".
„Am hotărât să venim cu produse care sunt mai puțin populare în Chișinău. Și am ales humus și falafel. Astea erau primele produse pe care le-am introdus și ele sunt cele mai populare și până în ziua de azi. Lumea încă vine pentru ele și consideră că asta este semnătura noastră de bucătărie", spune Aliona.
Totodată C51, prin meniul vegetarian dorea să promoveze un stil de viață sănătos. „Ok. Vegetarieni. E mai ușor pentru noi. Riscurile sunt mai mici pentru intoxicații".
Au ales bucate vegetariene din bucătăria bazinului mediteranean, Orientului Mijlociu și Orientului Îndepărtat din dorința de a experimenta, dar și pentru că e mai diferită și mai exotică pentru publicul din Republica Moldova decât bucătăria europeană. „În principiu noi mizăm pe propriile gusturi și pe lucrurile care nouă ne-au plăcut atunci când am mers în alte părți și am gustat mâncăruri", spune Aliona.
„Îmi place ideea că ei sunt vegetarieni ca filosofie și cred că asta de fapt ar fi un punct de atracție pentru viitor ca totuși să vin să servesc ceva bucate", spune Olesea Țerna, participantă a atelierului de pictură, dar și membră a echipei EcoVisio, care a organizat un eveniment la C despre sortarea deșeurilor.
„Eu nu sunt vegetariană, dar mie îmi place chiar dacă bucătăria lor este toată vegetariană. Ei nu neapărat promovează ideea de vegetarianism, dar arată că se poate de mâncat sățios și gustos și fără carne. Și este destul de eclectică. Are și ceva din bucătăria asiatică. Oferă ceva nou pentru Chișinău", spune Rita.
Prin denumirile inițiale ale bucatelor, precum An Oligarch's Soul, An Honest Moldovan's Soul, Electoral Noodles, Your Right To Rice, Pillars Of Democracy, au dorit să promoveze democrația. „Noi am vrut ca oamenii să asocieze asta cu meniul nostru, adică să nu ne perceapă ca bar, mâncare, dar mâncare care are gustul democrației și libertatea de exprimare", menționează Aliona.
„Am încercat să introducem denumiri tematice, pentru că ne vrem asociați cu valorile și cu pro-democrația, dar ele nu neapărat au fost privite și înțelese corect. Lumea și așa nu știe foarte bine ce fel de mâncare noi vindem, pentru că sunt produse mai puțin ordinare și dacă le mai dai și denumiri puțin sugestive, atunci oamenii sunt confuzi". Un alt motiv pentru care au renunțat la denumirile politice, care încă mai pot fi găsite pe site-ul lor, este pentru că oamenilor din R. Moldova nu le place prea des să vorbească despre politică.
Visul lui Neil de a crea relații între oameni și de a atrage în viața lor alți pioni care să-i ajute să facă următoarea mișcare pe tabla de șah a vieții lor treptat s-a realizat, datorită comunității care frecventează localul și datorită personalului care lucrează acolo.
