„Vreau să las ceva frumos în sat”
Cum diaspora dezvoltă fotbalul în Visoca
Chiar de la primele orele ale dimineții, satul Visoca din raionul Soroca a fost acoperit cu un strat fin de zăpadă, pe care vântul rece îl spulberă continuu. E final de noiembrie și o mână de oameni curăță stadionul satului cu lopeți, pregătindu-l pentru meci. Jucătorii își pregătesc echipamentul, își urează succes și pășesc pe teren pentru încălzire. Din cauza vremii, terenul pare să înghită crampoanele ghetelor. După încălzire, jucătorii se aliniază ordonat, iar fluierul arbitrului desemnează oficial începerea jocului. Este ultimul meci din acest sezon, din Liga 2 faza Nord, unde EFA Visoca își dă întâlnire cu FC Zimbru-2. Rezultatul meciului va determina echipa care poate fi promovată în Liga 1.
Mai mulți bărbați așteaptă nervoși pe margine. Unul dintre ei era Ghenadie Mija, cu ochelari fumurii și geacă albastru-închis. Deși este stabilit în Portugalia, meciul de azi se întâmpla, în mare parte, datorită lui. Mija este cel care finanțează și gestionează echipa de la distanță. Pe o altă margină a terenului se află Marin Spoială, partenerul lui de încredere din Moldova.
Ghenadie Mija
„Erau zile când mâncam un baton de pâine la patru”
Ghenadie Mija are 49 de ani și este originar din Visoca. Din februarie 1999 Portugalia a devenit a doua lui casă. Bărbatul spune că, precum mulți alții, nu a plecat peste hotare de bunăvoie.

„Școala și liceul am făcut la Visoca, după care m-am dus la Chișinău. Erau timpuri grele și nu prea îți puteai construi un viitor sigur. De asta am zis că mă duc să încerc peste hotare.”

Din vorbă în vorbă a cunoscut oameni care l-au ajutat să se stabilească în Portugalia. „Am ajuns complicat, prima lună nu aveam de lucru. Am tras foame, bani nu aveam. Erau zile când mâncam un baton de pâine la patru.”

Deși nu avea experiență în construcții, încetul cu încetul a învățat să se descurce în acest domeniu. „Patronul meu de atunci m-a mințit la bani și mi-a spus tăios că dacă ceva nu-mi convine, să-mi deschid firma mea și să lucrez acolo.” La puțin timp, în 2006, Ghenadie Mija își deschidea propria afacere în domeniul construcțiilor. La aproape două decenii distanță, compania lui numără deja 60 de angajați.

Soția lui Ghenadie, Ina, originară tot din raionul Soroca, l-a urmat peste un an de la plecare. În Portugalia s-au născut și cei doi copii ai lor, Beatriz și David.
Primul „derby rural”
Ghenadie spune că dintotdeauna și-a dorit să contribuie cu ceva în localitatea de baștină. Nu știa exact ce urma să facă, dar lucrurile s-au derulat în mod natural.

Stadionul pe care Ghenadie urmărește meciul acum este același pe care juca fotbal cu prietenii săi cu 30 de ani în urmă. Pe atunci, stadionul era doar un teren de pământ demarcat cu câteva linii trase de săteni. În 2018, Ghenadie s-a întors acasă și l-a renovat.
La început, bărbatul s-a alăturat inițiativei primarului localității Visoca, Grigorii Pleșca, susținând echipa de fotbal din sat, pe atunci FC Visoca. După mai multe neînțelegeri, în care cei doi nu reușeau să vadă o direcție comună de desfășurare a lucrurilor, Ghenadie a decis să-și creeze propria echipă în 2021, EFA Visoca.

Așa se face că în sezonul 2021-2022, în seria Nord a Diviziei B, au evoluat ambele echipe, iar Visoca a devenit prima localitate din mediul rural care participă cu două echipe în campionatul național. Adică, primul „derby rural” din istoria campionatelor Republicii Moldova.
„În ultimul timp o echipă s-a retras, ca să fie o echipă mai bună. Și suntem bucuroși că domnul Ghenadie se implică și ajută să facem lucruri frumoase”, spune primarul.
Grigorii Pleșca, primarul satului Visoca
Până... în Portugalia și înapoi
Astăzi, în Clubul de Fotbal „Echipa de Fotbal de Amatori Visoca (EFA)” există patru echipe de juniori și o echipă de seniori. O parte dintre seniori sunt jucători experimentați în ligile superioare de fotbal, dar care au decis să renunțe la fotbalul profesionist și să-și continue activitatea mai mult din pasiune.

Printre aceștia se numără: căpitanul Rusu Vasile, care are în jur de 150 de meciuri jucate în Liga Superioară de Fotbal a Moldovei în echipe precum Petrocub, Zarea, Rapid Ghidighici; Apostol Andrian, care a jucat în jur de 60 de meciuri la Academia Chișinău; Godoroja Sergiu și Vasilievschi Vladimir, jucători ai Naționalei Moldovei de Futsal și alții.
Pasiunea pentru fotbal îl însoțește pe Ghenadie și în afara localității de baștină. În Portugalia, donează unei echipe de moldoveni care joacă acolo, FC Algarve, iar fiul său de 13 ani joacă fotbal pentru orașul în care ei locuiesc - Armação de Pêra.
Persoana de nădejde în sat
În prezent EFA Visoca este singura echipă din raionul Soroca care participă la campionate la nivel de republică. „Au mai fost echipe de fotbal din regiune, la Otaci de exemplu, care s-au pornit, dar nu au mai putut continua. Repede au crescut și repede s-au dus. Dar eu nu vreau așa. Vreau cu pași înceți, dar să merg până la urmă”, spune Ghenadie Mija.
În cea mai mare parte a timpului Ghenadie se află peste hotare, dar ajunge des la Visoca. „Mai vorbesc cu unii și îmi zic că 7-8 ani nu au fost pe acasă. Și le spun: «ce v-o făcut Moldova aceea, să nu te duci atâta timp acasă?!»”
El vine în sat de trei ori pe an. „Pur și simplu mereu am de lucru. Iată sunt niște lucrări de făcut pe stadion, îmi iau bilete și mă duc. Drept, că poate sunt unii care nu-și permit așa de des, dar oricum o dată pe an chiar să nu te duci în sat și să-ți vezi rudele, părinții...”

Totuși, are nevoie de o persoană de pe loc care să monitorizeze activitatea echipei pe loc. Iar cel care se ocupă de asta e Marin Spoială.
Marin Spoială
Din portar, în mâna dreaptă
Marin și Ghenadie s-au cunoscut în 2020, atunci când Marin a fost invitat în calitate de portar pentru echipa din Visoca în cadrul Campionatului Raional. Mai apoi, a înțeles că are multe viziuni comune cu Ghenadie și s-a oferit să-i dea o mână de ajutor în procesul de gestionare a noii echipe formate. Tot Marin s-a ocupat și de legitimarea echipei EFA Visoca în Liga 2 după victoria raională.

Marin este stabilit cu traiul la Chișinău, acolo lucrează în domeniul logistic. Ceea ce face la Visoca este „mai mult din hobby și pasiune”. În localitate vine aproape în fiecare weekend, iar în sezonul fotbalistic ori de câte ori sunt meciuri.

Marin spune că primește între 1000-1500 de lei per meci în sezonul fotbalistic. Bani din cei pe care îi trimite Ghenadie pentru finanțarea întregii activități.
Cât costă să susții un club de fotbal în Moldova?
Întreținerea unui club de fotbal, spune Ghenadie Mija, este „o plăcere scumpă”. Lunar, bărbatul ajunge să investească între 5 și 7 mii de euro sau aproximativ 50 de mii de euro anual. „Trimit prin companiile de transfer, dar mă uit să nu întrec limita lunară care diferă de la companie, la companie.”

Uneori apar și cheltuieli neprevăzute. „Iată la stadion am instalat irigare centrală, motoare, fântâni, numai asta a fost peste 300 de mii de lei. Avem și un om responsabil care taie gazonul în fiecare săptămână. Altcineva îl desenează și tot așa. Ne-am format așa un lanț de oameni care ne ajutăm reciproc”, declară Mija.

Economistul Veaceslav Ioniță declară că în 2023 diaspora moldovenească a transferat oficial în țară 1,62 miliarde de dolari, iar în trimestrul III din 2024, valoarea estimată pentru întregul an, pe baza rezultatelor din acel trimestru, a fost de 1,60 miliarde de dolari.


Aceste cifre se referă doar la transferurile de bani oficiale spre Moldova. Estimările totale pentru 2024 ajung la 3.10 miliarde dolari.

Ghenadie și Marin spun că primesc puțină susținere din alte părți. „Ce ține de stat, noi nu prea am avut ajutor. Doar am primit niște bani din partea UEFA, care au fost trimiși către Federația Moldovenească de Fotbal în semn de solidaritate și apoi repartizați pentru școli de fotbal de copii”, menționează Marin.

Ajutorul vine mai degrabă tot din partea diasporei – mai sunt câțiva consăteni pasionați de fotbal care le încurajează inițiativa de la distanță.

„Vara viitoare planificăm cu juniorii un turneu important în Suedia, unde am fost invitați de un fost fotbalist moldovean stabilit acolo. El lucrează la o vinărie locală, promovează produsele noastre și aduce periodic cadouri pentru copii, precum echipamente și mingi. Așa am avut ocazia să-l cunoaștem și să primim invitația pentru turneul din Suedia”, adaugă Marin Spoială.
Meciuri fără spectatori
Spune că are susținere și din partea sătenilor, dar nu chiar atât pe cât și-ar dori. „«Sunt atâtea lucruri de făcut, dar tu vrei fotbal»”, mai auzea uneori. „Și eu le lămuresc că îmi place fotbalul, văd o luminiță în asta, asta e ca o sămânță pe care o las copiilor din sat. Vreau să le rămână ceva care să se poată dezvolta.”
Mija spune că i-ar plăcea și să vadă mai mulți visoceni în tribune la meciurile pe care le organizează. „Băieții vin de la Chișinău, fac 200 de km și facem un joc frumos și când ne uităm acolo pe tribune, stau 10-15 spectatori. [...] De multe ori îi întreb de ce nu vin - au de lucru! Care, sâmbăta, de lucru?! Problema la noi e asta că într-adevăr nu e populație.”

Conform recensământului din 2024, populația în localitatea Visoca numără 1166 de locuitori.

Jocul e în plină desfășurare. Vremea nu se îmbunătățește, dar jucătorii sunt încălziți de-a binelea. După lungi pasări, meciul se apropie de finalul celei de-a doua reprize cu scorul de 0-0. La un moment dat, publicul aclamă zgomotos. EFA Visoca a marcat în poarta oponenților în minutul 48! Gazda conduce cu 1-0 în fața FC Zimbru-2. Miza crește, iar odată cu ea și tensiunea printre spectatori.
Și Andrei Ganea crede în câștigul visocenilor. Este unul dintre cei care pune umărul la organizarea meciului, alături de Ghenadie și Marin, având grijă de stadion. „S-a depus un efort foarte mare pentru a organiza acest meci, unul la sfârșit de noiembrie, în condiții mai dificile”, spune Ganea. Cunoaște toți jucătorii, este permanent implicat și așteaptă rezultatul cu sufletul la gură.
Ghenadie și Andrei Ganea
Irina Pânzari a venit la meci împreună cu Vlăduț, fiul său de aproape 12 ani și alți câțiva săteni. Zice că cei mici sunt încântați când se organizează noi meciuri în sat și se străduie să fie mereu prezenți. Vlăduț e și el parte a fotbalului din Visoca, merge la antrenamente de aproximativ 2 ani.

„Noi ne implicăm financiar foarte puțin, doar când e vorba de mâncare să oferim copiilor. În rest, de tot se ocupă domnul Ghenadie și Marin. Noi ne mândrim că avem o echipă de fotbal în sat și că se pot antrena și copiii de pe loc. Chiar și pentru noi, părinții, este interesant. Călătorind cu ei pentru meciuri am văzut toate orașele din nordul Moldovei.
Irina Pânzari cu fiul său, Vlăduț
„Poate nu toți vor deveni fotbaliști profesioniști”
Ghenadie Mija povestește că în prezent antrenează aproximativ 80 de copii, începând de la 6 ani. Cei între 13 și 16 ani deja sunt încadrați în echipe. „Antrenăm pe toți practic gratuit, avem și antrenori care se ocupă de tot. Ne punem mari speranțe în acești copii, sunt entuziasmați și le sclipesc ochii pe teren”, spune Mija.

Antrenorul juniorilor este Dan Țarălungă, un tânăr de 23 de ani, și el, la rândul său, jucător în echipa de la Visoca. Dan locuiește la câțiva km de sat și face naveta de aproximativ trei ori pe săptămână în sezonul de fotbal și de două ori pe săptămână în afara lui pentru a antrena copiii.
Dan Țarălungă
„Activăm cu copiii timp de 2 ani jumate, jucăm în Campionatul Republicii Moldova pe Nord și avem planuri mari pentru a crește copiii să joace în echipa mare a satului. Anul trecut ne-am clasat primul loc cu categoria U14, care acum sunt deja U15 și anul acesta cu U13, vârsta 2012-2013. Am luat locul 1 din 10 echipe aici pe Nord. Și mai avem două meciuri de baraj pentru a ne califica în turneul final.
Dan spune că nu-și amintește vreodată ca în Visoca să mai fie fotbal la nivelul la care este acum. Vede progrese atât în copii, cât și în echipa mare. „Noi nu punem anume mare accent pe câștiguri, dar pe progresul pe care îl fac copiii aici. Poate nu toți vor deveni fotbaliști profesioniști, dar în acest sport înveți să îți pui scopuri și să le atingi prin muncă și asta ajută în toate sferele.”
Victorie pentru...
Meciul de fotbal se încheie în aceleași temperaturi scăzute exact ca la început. După o egalare din partea FC Zimbru-2, spectatorii urmăresc meciul atent în ultimele minute de joc. Să rămână oare la egalitate?
„Noi eram cu un punct înaintea lor în clasament, aveam 33 de puncte și ei 32. Dar iată câștigul unui meci dă trei puncte”, explică Ghenadie Mija.

„În total suntem 12 echipe care jucăm în Campionatul Republican și cine obține cele mai multe puncte, acela e campionul. Vrem să ne promovăm în divizia A (n. red.: Liga 1), adică mai sus. Acolo este alt nivel, mult mai complicat și mai costisitor, dar ne-am propus asta. Eu sunt mai încăpățânat de fel, dacă vreau ceva, fac din toate puterile să obțin”, zice Ghenadie Mija.
Meciul din 23 noiembrie s-a încheiat cu 2-1 și cu victoria echipei visocene, care a acumulat 36 de puncte în clasamentul național. EFA Visoca va reveni pe stadioane în martie 2025, dar astăzi echipa a mai făcut un pas către Liga 1 - o premieră pentru fotbalul sorocean.
Sursa: Observatorul de Nord
Acest material este rezultatul colaborării între Moldova.Org și Observatorul de Nord și face parte din programul „Mass-media rezilientă pentru cetățeni informați”, al organizației People in Need.
Text de Laura Ghenea
Editat de Anastasia Condruc
Fotografii de Vadim Hîncu
Din 2008 permisele de conducere eliberate în Republica Moldova au termen de valabilitate de zece ani, la fel ca în Uniunea Europeană. Iar pentru preschimbarea acestuia va trebui să treci prin câteva proceduri birocratice care ți-ar putea lua câteva zile sau chiar săptămâni și te vor costa cel puțin 1400 de lei moldovenești.  Agenția de Servicii Publice arată că procedura de preschimbare a permisului de conducere pentru cei cu categoria B a fost simplificată încă în toamna lui 2023. Potrivit modificărilor legislative, procedura de examinare medicală a șoferilor amatori va fi mult mai simplă. „Certificatul medical va putea fi primit direct de la medicul de familie, fără a fi nevoie de a merge la alte instituții medicale”, se arată în lege. Astfel, medicul de familie îți va face o examinare medicală generală. Dacă rezultatele sunt bune, acesta va trimite o solicitare la Centrele de sănătate mintală și la Dispensarul Republican de Narcologie, primind răspuns în maxim trei zile lucrătoare.  Dacă medicul de familie constată că solicitantul se află sub supraveghere medicală pentru una sau mai multe afecțiuni sau identifică riscuri și pericole care pot apărea în timpul conducerii vehiculelor, acesta va trimite persoana să fie consultată de Comisia medicală teritorială de examinare a conducătorilor auto, care include specialiști de profil îngust.  Deși legislația a fost modificată, în realitate, se pare că fiecare medic de familie decide de sine stătător care este procedura pe care vrea să o urmeze. 

Vizită la medicul de familie

În luna decembrie am solicitat și eu, autoarea acestui articol,  preschimbarea permisului de conducere, categoria B. Ca să obțin certificatul medical am „colindat” pe parcursul mai multor zile nouă cabinete, unde mi s-au pus ștampile și am achitat peste 1000 de lei doar pentru examinările medicale. Dar haideți să le luăm la rând.  Primul lucru pe care-l facem când expiră permisul de conducere sau dacă vrem să ni-l facem pentru prima dată este să ne programăm la medicul de familie. Anume acesta va completa formularul F-027e și ne va da îndreptările necesare la controlul general, comisia narcologică, dar și la examinarea psihiatrică. Această examinare este gratuită, fiind acoperită de polița de asigurare medicală.  Dacă medicul de familie alege să ignore modificările legislative din 2023, vei fi nevoit(ă) să parcurgi drumul mai anevoios, așa cum mi s-a întâmplat mie. Iar un lucru bine de știut este că toate examinările medicale pot fi făcute doar acolo unde este viza ta de reședință și în localitatea în care este medicul tău de familie.  Primii specialiști pe care a trebuit să-i vizitez au fost narcologul și psihiatrul. La examinarea medicală generală poți să mergi doar după ce ai trecut cele două comisii și ai primit avize că ești sănătos(oasă) și apt(ă) de a conduce un automobil. 

Examinările comisiilor

Pentru examinarea narcologică am achitat la casă 256 de lei. Cu bonul de plată am mers la un cabinet unde patru membri ai comisiei narcologice mi-au căutat numele în baza de date cu persoane care au consumat substanțe interzise. Pentru că nu m-au găsit, au aplicat pe fișa de examinare narcologică patru ștampile, fără să-mi pună vreo întrebare. Astfel că am fost doar o observatoare tăcută a acestei raportări.  După alți 435 de lei achitați și completarea a două cereri, plus așteptarea de aproape o oră la coadă, am ajuns în cabinetul unde m-am simțit ca într-o cameră a absurdului. Cu tot felul de manipulări, cei trei psihiatri și un psiholog au încercat să mă scoată din zona de confort, să mă irite, pentru a vedea cum reacționez. Pentru că am rămas calmă și stabilă, mi-am luat documentul în care este menționat că sunt sănătoasă din punct de vedere psihiatric și pot merge mai departe.  Aceste comisii trebuie să fie trecute atât de către cei care vor să conducă un automobil, să se angajeze sau cei care vor să dețină arme de foc. 

Controlul medical general

Cu îndreptarea de la medicul de familie, avizul narcologic și cel psihiatric am mers în cabinetul în care mi-au completat fișa de control medical general și am achitat alți 256 de lei.  Pe lângă avizele originale, vei avea nevoie de câte o copie, două fotografii în format 3*4, copia buletinului de identitate, dar și a permisului de conducere care expiră. De acolo vei fi trimis să aduni semnături, ștampile și mențiunea „apt/ă” de la alți medici: chirurg, internist, oftalmolog, neurolog și otorinolaringolog. În timp ce unii dintre medici vor face o examinare pentru bifă, alții s-ar putea nici să nu ridice privirile, aplicând ștampilele ca niște mecanisme la o fabrică.  Toate formalitățile s-ar putea să-ți consume aproape o săptămână, peste 1000 de lei și să te lase cu sentimentul că ai ajuns într-o mașinărie a unui sistem ineficient de birocratic care nu se schimbă și nu se digitalizează încă. 

Programarea la ASP

Cu actul privind starea de sănătate și permisul de conducere expirat vei merge la orice oficiu al Agenției de Servicii Publice și vei completa cererea de preschimbare a permisului, selectând și timpul în care acesta să fie eliberat. Prețul pentru permis variază de la 420 de lei (pentru eliberarea în 20 de zile lucrătoare) până la 2120 de lei (pentru permisul eliberat în ziua adresării). Din acest moment, e nevoie doar să ai răbdare, pentru ca peste câteva zile sau săptămâni să poți urca la volanul automobilului. 
Fotograful Alexandru Vengher, originar din Bender, a documentat viața oamenilor și orașelor din regiunea transnistreană aflată în plină criză energetică. Fotografiile surprind oamenii vârstnici ieșiți la plimbare pe străzile orașelor Bender și Tiraspol, cina de Crăciun cu tradiționalul grâu cu nuci la lumina lumânării, monumentul lui Suvorov și alte monumente din centrul Tiraspolului cufundat în beznă, străzile iluminate slab sau deloc. Federația Rusă a sistat livrarea gazului către regiunea transnistreană pe 1 ianuarie. Locuitorii din Bender și localitățile din stânga Nistrului au rămas fără căldură în plină iarnă, iar energia electrică este sistată câteva ore pe zi pentru a nu încărca sistemul energetic.

Enlarge

DSC_9390
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9387
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9369
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9303
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9272
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9226
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9213
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9210
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9161
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8993
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8945
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8922
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8900
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8871
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8863
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8793
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8768
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8741
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8715-2
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8691
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9723
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9675
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9584
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9395
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8888
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_8789
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9666
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9565-1
Foto de Alex Vengher

Enlarge

DSC_9245
Foto de Alex Vengher
Cum se pregătește Moldova pentru lipsa de apă în viitor
Lipsa apei nu este văzută drept o problemă iminentă de către cetățenii Republicii Moldova, nici măcar după seceta din vara 2024, care a venit și ca o dovadă că încălzirea globală nu ne-a ocolit. Cel puțin așa arată datele Barometrului Opiniei Publice din octombrie curent. Subiectul a fost discutat pe larg în perioada estivală, oficialii au promis soluții, iar specialiștii au răspuns că problema este mai complexă decât pare. Toamna, când s-a răcorit vremea, dar s-au încins spiritele electorale, Maia Sandu spunea că „e nevoie de zeci de miliarde de euro pentru a construi magistrale și e nevoie de sute de milioane de euro pentru a împăduri țara”.
Problema apelor este una stufoasă, fiind interconectată cu poluarea, deficitul pădurilor, insuficiența apeductelor și stațiilor de epurare. Pentru a înțelege dacă sau cum se pregătește țara noastră pentru un viitor cu tot mai puțină apă, am analizat măsurile întreprinse de autorități, ce soluții propun experții în domeniu, dar și cum se pot gestiona eficient resursele de apă din țară.
RÂURILE
În iulie 2024, pentru a îmbunătăți gestionarea și protecția apelor de suprafață și subterane, a fost modificată și legea. Noile prevederi aliniază legislația la directivele Uniunii Europene și includ reglementări pentru zonele protejate și construcțiile hidrotehnice și actualizează Cadastrul de Stat al Apelor.
În Republica Moldova sunt trei surse de alimentare cu apă: bazinele subterane, râurile și lacurile. Cele subterane acoperă 65% din alimentarea populației cu apă, iar cele de suprafață - 35%.
Din cele 55 de orașe și 1000 de sate conectate la sistemul centralizat de alimentare cu apă, Nistru asigură necesarul pentru 39 de orașe și 554 de sate. Restul depind de apa râului Prut sau de fântâni. În țară sunt înregistrate circa 112 mii izvoare și fântâni (publice și individuale) și peste 3000 de fântâni arteziene funcționale, arată datele ANSP.

Peste 3500 din 3739 de râuri și râulețe se confruntă în fiecare vară cu riscul de secare. În august 2024, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis cod roșu pentru patru dintre ele - Lopatnic, Draghiște, Cubolta și Botna, cu un debit de scurgere aproape zero.

În perioada 2011-2019, și debitul râurilor Nistru și Prut s-a diminuat cu circa 25%. În 2024 am fost foarte aproape de o criză a apelor, atât pentru că am trăit cea mai călduroasă vară din istorie, cu temperaturi de 45°C, cât și din cauza rețelei de hidrocentrale de pe Nistru.
Țările care au disponibilitatea mai joasă de 1000 metri cubi pe cap de locuitor/anual sunt clasificate în „zone de risc”.
  • România are 1700 de metri cubi pe cap de locuitor/anual
  • Germania are 1875 de metri cubi pe cap de locuitor/anual
  • Republica Moldova are 500 de metri cubi pe cap de locuitor/anual
NISTRU ȘI PRUT
Victoria Gratii, șefa Direcției politici de management integrat al resurselor de apă de la Ministerul Mediului

Datorită colaborării cu țările vecine a fost posibilă gestionarea secetei din anul 2024. „Colegii din Ucraina s-au deplasat la noi. Au fost examinate diferite scenarii, la anumite debite până când nouă ne ajunge o anumită cantitate de apă. S-a intervenit, partea ucraineană și-a onorat obligațiunile și au deversat volumul stabilit de apă”, spune Victoria Gratii, șefa Direcției politici de management integrat al resurselor de apă de la Ministerul Mediului.
Complexul hidrocentralelor de pe Nistru influențează negativ debitul, calitatea apei și biodiversitate din râu, spune Elena Zubcov, doctoră habilitată în biologie. „Apa din Nistru e permanent transparentă și asta nu înseamnă că e excelentă. Apa în râu trebuie să conțină cel puțin 50 de miligrame per litru de sedimente montane, pe care râul le spală de pe maluri, din izvoare și rocile mamă. Adică, râul trebuie să fie viu”, afirmă Zubcov.
Elena Zubcov, doctoră habilitată în biologie
Savanta menționează că apa râului Prut este foarte poluată din cauza lipsei perdelelor forestiere și lipsa stațiilor de epurare în zona bazinului hidrografic. „Mai sus de la Leușeni [n. red.: râul Prut] devine foarte poluat. Primăvara, în aprilie, când vin marile ape, tot ce este murdar în bazinul hidrografic este spălat și ajunge în râu. Pădurile de protecție din jurul râului au fost aproape complet distruse, ca și cum ar fi fost tăiate cu coasa”, menționează Zubcov.

Conform clasificării apelor de suprafață, apa fluviului Nistru aparține claselor II și III de calitate. În același timp, râul Prut are, pe mai multe sectoare, clasa de calitate V, ceea ce denotă că este foarte poluat. Apa acestuia poate fi folosită doar în scopuri de generare a energiei electrice și de transport.
  • Clasa I
    foarte bună
    ape destinate pentru toate tipurile de folosință
  • Clasa II
    bună
    necesită metode simple de tratare
  • Clasa III
    poluată moderat
    necesită tratarea normală
  • Clasa IV
    poluat
    e nevoie de tratare avansată
  • Clasa V
    foarte poluată
    nu poate fi utilizată în scopuri potabile
PROIECTE ÎN DESFĂȘURARE
În contextul crizei a resurselor de apă, în noiembrie 2024 au fost aprobate proiectele finanțate din Fondul Național pentru Mediu. În perioada 2024-2026 vor fi implementate 27 de proiecte dedicate reabilitării și protecției râurilor și lacurilor, dar și gestionării resurselor de apă din Republica Moldova. Valoarea totală a investițiilor depășește 100 de milioane de lei. Sunt incluse lucrări de curățare, adâncire, consolidare a malurilor și reîmpădurire în jurul bazinelor hidrografice.

Cu toate acestea, multe dintre proiectele aprobate nu par să servească direct protejării mediului. Printre acestea se numără plantarea de buxus, un arbust care consumă foarte multă apă și se usucă ușor, în timp ce un alt proiect a presupus conferințe, sesiuni de informare și distribuire de pliante.
Sursa: Ministerul Mediului
Râul Cubolta din satul Plop, raionul Dondușeni
Cea mai mare finanțare, de peste 17 milioane de lei, va merge către satul Plop, din raionul Dondușeni pentru reabilitarea râului Cubolta. Agenția „Apele Moldovei” va primi 16,8 milioane de lei pentru curățarea și adâncirea râului Lăpușna între lacul de acumulare din Mingir și revărsarea în Prut.

Alte 19 milioane de lei au fost investite în decolmatarea a 30 km din cursul râului Botna, proiect realizat de Agenția „Apele Moldovei”.
Ce este decolmatarea?
Decolmatarea este procesul de curățare a nămolului, nisipului și altor sedimente acumulate în râuri, lacuri sau baraje. Aceste depuneri reduc capacitatea de stocare a apei și pot afecta ecosistemele. Prin decolmatare, se restabilește fluxul normal al apei și funcționalitatea bazinelor hidrografice.
Iuliana Cantaragiu, consiliera prezidențială pe mediu
„Râul cu timpul s-a înnămolit, nu a fost curățat mulți ani la rând. Acum, noi am readus în discuție [n. red.: reabilitarea râurilor]. Mă bucură faptul că am fost auziți și ultimii ani sunt alocați bani pentru astfel de măsuri”, punctează Victoria Gratii, șefa direcției politici de management integrat al resurselor de apă de la Ministerul Mediului.

Totuși, unii specialiști afirmă că decolmatarea nu va crește nivelul de apă în râulețe. Plus la asta mai adaugă că ar fi necesar un studiu complex în acest sens. „Pe termen scurt asta poate să aducă niște voturi, dar ea nu rezolvă o problemă, o problemă care este sistemică”, spune Iuliana Cantaragiu, consiliera prezidențială pe mediu.
PĂDURILE
În 2021, președinta Maia Sandu a subliniat că extinderea suprafețelor împădurite reprezintă o prioritate pentru Republica Moldova. Prin Hotărârea de Guvern nr. 55 din 17 februarie 2022, la inițiativa președintei, a fost aprobat „Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor pentru perioada 2023-2032”, conform căruia au fost alocați 6,4 miliarde de lei pentru a împăduri 145 de mii de hectare.

În 2024 au fost împădurite 7.300 de hectare din 160 de localități, iar în 2023, 7.200 de hectare, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din suprafața indicată în „Planul de acțiuni de împădurire 2023-2027”, conform căruia în 2024 suprafața împădurită trebuia extinsă la 15 mii de hectare.
Sursa: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale
Plantările din satul Mălăiești, raionul Orhei
Pentru a atinge scopul de a împăduri 25% din suprafața țării sau 145 mii de hectare, până în anul 2032, anual ar trebui împădurite 14.500 de hectare. În prezent, suprafața împădurită a Republicii Moldova este de 11%. Media europeană de împădurire este de 35%.

„Ce să facem ca să avem apă în viitor? Programul ăsta răspunde la această întrebare. Nu-i panacee, dar asta este una din șirul de acțiuni care trebuie făcute”, explică Iuliana Cantaragiu.

„Rădăcinile plantelor absorb apa și o duc în subsol, în apele freatice, pentru a le reîncărca și totodată mențin apele de suprafață”, completează Nadejda Andreev, președinta Asociației femeilor în dezvoltarea durabilă a Moldovei (WiSDOM) și expertă în gestionarea resurselor de apă.
INFRASTRUCTURĂ
În Moldova sunt în proces de implementare proiecte cu un buget cumulat de peste 130 de milioane de euro pentru a rezolva provocările legate de aprovizionarea cu apă și canalizare, din fonduri interne și internaționale.

Pentru perioada 2018-2024, au fost alocate 46,4 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare în mun. Cahul și suburbii. În cadrul acestui proiect a fost reabilitată și extinsă rețeaua de apă în Cahul pe o distanță de 9,3 km, dar și cea de canalizare pe o lungime de 14,7 km. În satul Crihana Veche a fost construit un nou sistem de colectare a apelor uzate (de 25,4 km).
Sursa: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale
Apeductul din satul Camenca, raionul Orhei
Între 2019 și 2025, prin intermediul unui proiect în valoare de 25 milioane de euro, se construiește apeductul magistral și se extinde rețeaua de apă în orașele Strășeni și Călărași, precum și în localitățile din raioanele apropiate.

Între 2022 și 2027, Banca Mondială finanțează cu 44,1 milioane de euro în credit și 1,55 milioane de euro în formă de grant, proiectul pentru îmbunătățirea accesului la apă și canalizare în raioanele Cahul, Vulcănești, Râșcani, precum și pentru modernizarea infrastructurii de ape uzate din municipiile Soroca și Comrat.

FÂNTÂNILE
Calitatea apei din fântâni este direct influențată de calitatea apelor din râuri - fenomen care se explică prin legea fizică a vaselor comunicante. „În ultimii ani, în perioadele de secetă îndelungată, mai multe localități au semnalat dispariția apei din fântâni. De ce dispare apa? Pentru că, în același timp, scade nivelul apei din râuri, ceea ce afectează fântânile, chiar dacă sunt surse acvatice diferite”, spune Iuliana Cantaragiu.

Apa din fântâni are un conținut sporit de nitrați, fier, fluor, precum și bacterii. Așadar, conform ANSP, 75% din fântânile din Republica Moldova nu corespund normelor sanitare. Cele mai înalte valori ale neconformității apei din fântâni s-au înregistrat în mun. Chișinău - 71%, mun. Bălţi - 93%. raioanele Drochia - 93% și Anenii Noi – 100%, spune ANSP.
Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu
Specialiștii menționează că nivelul crescut de nitrați provine din activitatea umană: deșeurile de la toalete, excrementele animaliere și folosirea excesivă a fertilizanților în agricultură sunt factorii antropici de poluare a apelor subterane, precizează Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu.

Pe lângă poluarea antropică, există și poluarea naturală din cauza reliefului calcaros. Din cauza acestuia duritatea apei crește considerabil și nu corespunde parametrilor apei potabile. „Noi putem numi asta poluarea naturală, de exemplu duritatea apei ar putea să depășească norma de calciu, fiindcă noi suntem într-o zonă unde este foarte mult calcar”, explică Elena Culighin.
SCENARII PENTRU VIITOR
Nadejda Andreev, președinta Asociației femeilor în dezvoltarea durabilă a Moldovei (WiSDOM) și expertă în gestionarea resurselor de apă
Specialiștii compară rețeaua de râuri și râulețe din țară cu vasele capilare ale unui organism și accentuează că ele ar trebui amenajate și păstrate corespunzător. „Ceea ce acum se face pe râul Bâc, eu nu am văzut așa ceva nici în Kenya, nu mai vorbim de Europa, unde apa din canalizare trece 4-5 filtre până ajunge în ecosistemele acvatice”, punctează Elena Zubcov.

În Moldova zonele cele mai afectate de lipsa apei sunt sud și centru, susține Nadejda Andreev, expertă în gestionarea resurselor de apă. „În perioada secetelor îndelungate scade nivelul apei freatice și este mai puțină apă disponibilă, atât pentru consum, cât și pentru irigare. În plus, atât sursele de apă subterane, cât și cele de suprafață sunt poluate”, explică Nadejda Andreev.
„Debitul Nistrului și Prutului este mare, dar dacă noi neglijăm și nu urmărim cantitatea de apă care este luată din aceste râuri și luăm, luăm fără să luăm în calcul cât și cum, atunci o să ne trezim într-o dimineață că nu o să mai avem apă”, menționează Elena Culighin.

Și Victoria Gratii, șefa direcției Politici de management integrat al resurselor de apă de la Ministerul Mediului, susține că ne vom confrunta tot mai des cu lipsa apelor în Moldova din cauza încălzirii globale. „Pe multe râuri interne, noi vara vedem că nu mai avem apă. Acesta este impactul direct al schimbărilor climatice. Cantitatea de apă a fost redusă drastic în ultimii ani. Din păcate, scenariile nu sunt foarte optimiste, pentru că apă mai multă nu o să avem”, spune Gratii.

„Pentru alimentarea cu apă a populației sunt mai multe proiecte de infrastructură în desfășurare, necesitățile sunt foarte mari, este adevărat că sunt la nivel de miliarde, infrastructura costă”, adaugă reprezentanta Ministerului Mediului.
Sursă foto principală: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale
Sursa foto: Lilian Iațco



Avem prea mulți cerbi pătați în Moldova
Asta afectează pădurile tinere și specia autohtonă de cerb nobil
În prezent în țara noastră se atestă cel mai mare număr de cerbi din ultimii 30 de ani – peste 1000 de exemplare. Deși asta sună a veste bună, experții spun că acest număr este prea mare pentru suprafața rezervațiilor noastre naturale, conform normelor stabilite de Institutul de Zoologie al Academiei de Științe din Moldova.
Numărul prea mare de cerbi are consecințe negative: sunt afectate pădurile, în special cele tinere, iar existența cerbului nobil, specie autohtonă, este pusă în pericol de dezvoltarea invazivă a cerbului cu pete, care a fost adus pe teritoriul țării.
Anatolie Savin, conferențiar cercetător al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe din Moldova, susține că avem în prezent în Moldova aproximativ 360 de cerbi nobili și 900 de cerbi pătați. Aceștia sunt numărați în fiecare an, în luna februarie, în rezervațiile naturale, după urmele lăsate pe pământ sau fiind urmăriți cu drona.

Numărul de cerbi stabilit pentru o suprafață poate varia în funcție de condițiile climatice, capacitate de gestionare a numărului de animale și numărul de prădători. Pentru Moldova limita recomandată de savanți pentru mia de hectare este de 25-30 de exemplare.

Astfel, specialiștii au stabilit limita de 100 de cerbi pentru suprafață rezervației „Codrii Moldovei” de 5177 de hectare. Acum aici sunt peste 500 de cerbi pătați și 50 cerbi nobili, iar norma admisă este depășită de peste 10 ori.

Anatolie Savin
conferențiar cercetător al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe din Moldova
Codrii Moldovei în cifre
  • 5177
    hectare
  • 500
    cerbi pătați
  • 50
    cerbi nobili
Cerbul pătat este o specie originară din Asia de Est. În Republica Moldova această specie a fost adusă de mai multe ori din rezervația Askania-Nova în anii ‘60-’80.

Gheorghe Manic, directorul rezervației „Codrii Moldovei”, spune că în rezervațiile din centrul țării se întâmplă o adevărată invazie a cerbului pătat și hibridizarea cerbului nobil. „Noi tindem ca să fie specia carpatină de cerb, care este mai aproape de codrii sau de zona noastră. La moment, nu avem o linie pură de cerb carpatin. Deci, este un hibrid, între cerbul pătat și nobil”, lămurește Manic.
Sediul rezervației „Codrii Moldovei”
Potrivit specialiștilor, turme pure de cerbul nobil carpatin pot fi întâlnite astăzi doar în Pădurea Domnească și la Tighina.

Anatol Savin menționează că în anii ‘80 în Pădurea Domnească se găseau peste 200 de cerbi nobili, iar acum acolo au rămas circa 60 de exemplare. Asta s-a întâmplat în mare parte din cauza vânatului care a fost permis la începutul anilor ‘90.
Gheorghe Manic, directorul rezervației „Codrii Moldovei”
Cerbul cu pete, cerbul nebun
Specia pătată are toate caracteristicile unei specii invazive. Specialiștii spun că în perioada de împerechere este mai impulsiv. Din aceeași cauză vânătorii l-au poreclit „cerbul nebun”. „De aceea și hibrizii care se formează sunt rezultatul încrucișării între femela cerbului nobil cu masculul cerbului cu pete”, explică Savin.
„Cerbul nobil are un grad de stenotopie, adică atașament la o anumită suprafață și el prezintă o frică mai mare față de oameni. Cerbul cu pete se pare că nu este atât de stenotopic, este puțin mai oportunist și este capabil mai ușor să se adapteze”, spune ecologistul Aurel Lozan. De asemenea, femelele cerbului pătat se maturizează mai repede și nasc mai des câte doi pui, în comparație cu cerbul nobil.

Specialiștii mai menționează că din cauza încălzirii globale, boncănitul sau perioada de împerechere, este mai lungă. „Perioada maximă de sunete care sunt emise de masculi se termina după 5 octombrie. Acum, ultimele vocalizări au fost pe 2-3 noiembrie”, spune Gheorghe Manic de la „Codrii Moldovei”.

Aurel Lozan
ecologist
Mai mulți cerbi, mai puține păduri
Cerbii sunt ierbivore mari. În mare parte ei mănâncă lăstari de arbori și arbuști. „Mai mulți cerbi la o unitate de suprafață înseamnă că ei vor mânca pădurea, în special pădurea tânără”, afirmă Lozan. „Speciile lor favorite sunt stejarul, frasinul și gorunul”, menționează Manic, dar adaugă că: „Administrăm și hrană suplimentară ca să scoatem stresul de pe păduri și de pe arborete.”
„Tot ceea ce este sub arbore, tot ceea ce crește și trebuie să înlocuiască copacii bătrâni, e mâncat. Același lucru este și la Plaiul Fagului, dar nimeni nu intervine”, explică Anatolie Savin.
Gheorghe Manic în muzeul rezervației
Cerbii decimează pădurea tânără atât pentru că o consumă drept hrană, cât și pentru că-și rod coarnele de tulpina pomilor.

Un articol despre rivalitatea dintre cele două specii de cerbi în rezervația „Plaiul Fagului” menționează investigațiile efectuate de grupul de cinegetică a Institutului de Zoologie: „creșterea vertiginoasă a populației cerbului cu pete și hibridizarea dintre speciile de cerbi au urmări negative pentru păstrarea speciei autohtone de cerb nobil.”

Experții consideră că suprapopularea rezervației cu cerbi, căpriori, mistreți produce presiune excesivă asupra ecosistemelor silvice, care duce la subnutriția animalelor, apariția indivizilor bolnavi și distrugerea habitatelor naturale pentru alte animale.

Deși nu există date despre cantitatea de pădure afectată de numărul excesiv de cerbi, experții au menționat că urmează a fi publicat un raport la acest subiect până la sfârșitul anului.
Soluții: ademenirea sau strămutarea
Autoritățile încearcă să rezolve această problemă de mai mulți ani, având la dispoziție mai multe soluții care însă nu aduc rezultate perfecte. Primele ar fi ademenirea cerbilor cu hrană în afara ariei lor protejate și strămutarea cerbilor în alte zone de către om.

De exemplu în 2017 a avut loc programul „Cerb”, prin care mai mulți cerbi nobili au fost mutați din centrul țării la nord, în rezervația „Pădurea Domnească”, iar 100 de cerbi cu pete au fost strămutați din rezervațiile „Codrii” și „Plaiul fagului” spre sudul țării.
Exponatele din muzeul rezervației „Codrii Moldovei”
Gheorghe Manic spune că atât ademenirea, câț și strămutarea sunt soluții dificile și costisitoare. „Nu e ca într-un țarc: te-ai dus, ai prins câteva găini, le-ai pus într-un sac și le-ai dus în altă parte. Acesta este un animal sălbatic. Trebuie să fie echipele specializate, care trebuie să se ocupe de capturare, transportare și menținerea lor acolo pe loc.”

Experții recomandă strămutarea cerbilor în partea de sud și nord a țării, dar și îngrădirea lor în aceste zone. Totuși, ei atenționează că acest lucru nu va fi posibil cu tot numărul de cerbi care sunt acum în păduri și că, în fond, problema ar rămâne nerezolvată.
Prădători naturali
Cerbul nu are prădători naturali pe teritoriul Moldovei. Din cauza lipsei lupilor din 2013, reglajul numeric nu mai poate fi realizat într-un mod natural, spune Manic.

Dar chiar dacă numărul lupilor s-ar mări, nu cerbii cu pete ar fi ținta lor. „Lupul nu reglează selectiv. El o să extragă animalele mai mari. Și am avea un număr mai mare, el se va orienta la cerbul nobil, care este de talie mai mare și poate îndestula o haită de vreo 10 lupi. Nu o să năvălească asupra celui cu pete pentru că e mai mic”, explică Savin.
Vânătoarea, o soluție controversată
În Republica Moldova cerbul nu se vânează deloc. Specialistul principal în cadrul Societății Vânătorilor și Pescarilor, Mihail Șcerbliuc , declară că: „Cerbul este o specie de interes cinegetic dar din motive neclare, în Republica Moldova, nu se permite vânarea lui. Nu se aprobă cotele.” Reprezentantul Ministerul Mediului a confirmat că cotele de vânătoare nu au fost aprobate, dar adaugă că Moldsilva nu a venit cu astfel de solicitări.
Codrii Moldovei
Ecologistul Aurel Lozan crede că vânătoarea selectivă ar putea fi o soluție, atunci când eliminarea exemplarelor bolnave sau hibride ajută la menținerea sănătății și calității populației de animale. „Când spuneți „nu împușcați”, protejați un dușman, de fapt. Cerbul cu pete este venetic. A fost adus în scopuri cinegetice [n.red.: pentru vânătoare]. Și el nu este folosit în scopuri cinegetice. Atunci, pentru ce l-am adus?”

Totuși, vânătoarea este un subiect sensibil în societate, iar grupul de cinegetică a Institutului de Zoologie susține că problema cerbilor are nevoie de o reglementare științifică, iar soluțiile ar trebui „să nu genereze abuzuri și să nu reprezinte un paravan pentru activități de braconaj”.
Drept soluții, specialiștii recomandă capturarea cerbilor cu pete, în special masculi, și eliberarea lor în gospodării silvice specializate, dar și efectuarea analizei genetice pentru identificarea și selectarea cerbilor hibrizi.

Fotografia principală de Lilian Iațco

Fotografii de Ernest Todiev

Editare de Anastasia Condruc

TikTok, aplicația care a cucerit o mare parte din adolescenții din lumea întreagă (circa 45 de milioane) prin videourile scurte și dinamice, a ajuns iarăși în atenția liderilor mondiali.  După ce a fost interzisă sau restricționată în mai multe state pentru că ar colecta date cu caracter personal, aplicația mai este acuzată că s-ar transforma într-o platformă de distribuire a știrilor false, dar și de promovare a unor persoane extremiste.  Datorită TikTok, Călin Georgescu, un candidat necunoscut la prezidențialele din România ajunge în turul doi al scrutinului cu cel mai mare număr de voturi. Ulterior, directorul executiv al aplicației Shou Zi Chew a fost chemat în Parlamentul European să dea explicații, să povestească cum au funcționat algoritmii în acest caz.  

„Nu este vorba despre libertatea de exprimare”

Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, a declarat în cadrul unei emisiuni TV, că aplicația este „un instrument de interferență externă, creat pentru manipulare digitală. […] Platforma nu își transparentizează algoritmii și permite amplificarea artificială a unor mesaje prin conturi create special pentru campanii de manipulare”, susține Liliana Vițu. Potrivit ei, legislația Republicii Moldova cu privire la serviciile digitale ar trebui să fie ajustată cât mai rapid posibil la cea din Uniunea Europeană, pentru a preveni astfel de situații.  Cu toate acestea, în cadrul aceleiași emisiuni TV, Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a declarat că și UE mai are de lucru la completarea Regulamentului cu privire la serviciile digitale. „Noile tehnologii devin un pericol pentru securitatea națională și un instrument de luptă în războiul hibrid. Iar UE trebuie să găsească soluții, pentru a interveni. Nu cred că o soluție în acest caz este închiderea sau interzicerea TikTok. Pentru că în locul ei ar putea să apară peste noapte alte platforme și lucrurile nu se vor schimba. Trebuie să înțelegem că lumea digitală e un nou spațiu de luptă, luptă informațională, luptă hibridă, unde e nevoie să fie păstrat un echilibru între drepturile omului, statul de drept și securitatea națională”, a subliniat expertul.  Declarațiile celor doi vin în contextul anunțării rezultatelor primului tur la alegerile prezidențiale din România, unde un candidat cunoscut doar pe TikTok (Călin Georgescu)  s-a clasat pe primele poziții. La o săptămână distanță de la anunțarea rezultatelor primului tur al scrutinului, șeful statului român Klaus Iohannis a prezentat descoperirile făcute de Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin care s-a stabilit că campania de promovare atât de amplă pe rețelele de socializare a lui Georgescu și aproape invizibilă în afara ei a fost bine gândită și plănuită încă în 2016. Totodată, conform datelor Serviciului Român de Informații, TikTok a primit din partea candidatului cel puțin 381 de mii de dolari SUA, pentru ultimele două săptămâni ale campaniei electorale. 

Rolul aplicației la scrutinul din România

Deși nu neagă rolul important pe care l-a jucat aplicația la obținerea unui rezultat atât de bun de către candidatul Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicație din România (ANCOM) susține că nu poate veni cu restricții împotriva „marilor platforme precum TikTok”, folosit de peste opt milioane de români. Iar marea responsabilitate de a investiga și trage la răspundere sau a veni cu anumite sancțiuni este pe umerii Comisiei Europene, conform Regulamentul privind serviciile digitale (DSA, legea europeană care reglementează activitatea rețelelor sociale și a conținutului online). „Ceea ce s-a întâmplat în România este un alt clopoțel de avertizare pentru noi: dezinformarea se poate întâmpla în toată Europa cu consecințe foarte dăunătoare. Reacția noastră trebuie să fie imediată și puternică[…] De aceea, facem apel la șeful TikTok să vină în Parlamentul European, să vorbească despre această situație. Acuzațiile sugerează că algoritmii aplicației ar fi influențat rezultatele scrutinului”, a declarat europarlamentara Valérie Hayer, șefa grupului liberal Renew Europe.  La rândul său, Paolo Ganino, purtătorul de cuvânt al aplicației, a negat acuzațiile, afirmând că „este absurd să spui că am favorizat un candidat. Nimeni și niciodată nu a fost tratat diferit de aplicație”. 

„Comentarii cumpărate la pachet”

Diana Gălescu, o expertă în comunicare din România, explică într-o postare că „platforma TikTok este mult mai puțin transparentă și mult mai permisivă (dacă plătești bine, mai ales) decât celelalte aplicații, iar cineva a știut și s-a folosit la maxim de asta”. Ea susține că aplicația îți permite să cumperi un pachet de 10.000 de comentarii cu 900 de dolari SUA. „Astfel, algoritmul te va ajuta să-ți crească semnificativ interacțiunile și implicit vizualizările”, explică ea.  Acest lucru este confirmat și de analiza făcută de organizația nonguvernamentală Expert Forum, care susțin că algoritmii aplicației au favorizat mai mulți candidați de extremă dreapta. „Poziția oficială a TikTok este că platforma nu acceptă reclame politice plătite, dar acest exercițiu de PR al lor e contrazis de realitatea în care majoritatea covârșitoare a conținutului rămâne nemarcat. Mai mult decât atât, conturile sunt verificate superficial: ele se declară de divertisment, dar fac propagandă politică la vedere”, susțin autorii studiului. 

Banca de date personale

Nu este prima dată când rețeaua TikTok, deținută de compania chineză ByteDance, este criticată. Aplicația apărută în 2017, după un an de la lansarea unui model părinte Douyin, a devenit cunoscută în întreaga lume, în timp ce nu este disponibilă în țara sa de origine, în China continentală.  Iar asta a determinat mai multe state să se îngrijoreze de siguranța datelor personale furnizate de utilizatorii platformei.  În luna mai 2024, în Statele Unite ale Americii a fost aprobat un proiect de lege care să interzică folosirea aplicației TikTok. Proiectul este cunoscut sub numele de „Legea privind protecția americanilor împotriva aplicațiilor controlate de adversari străini”. Asta după ce în februarie 2023, administrația Biden a interzis TikTok pe dispozitivele folosite de angajații federali. Iar în 2022, BuzzFeed a dezvăluit scurgeri audio de la întâlniri interne care au arătat că angajații ByteDance din China au accesat „în mod repetat” date non-publice de la utilizatori americani, inclusiv jurnaliști. Atunci compania a recunoscut că datele personale și adresele IP au fost accesate de către patru angajați ByteDance, care au fost concediați ulterior după ce a fost efectuată o investigație internă. După anunțarea legii care ar interzice TikTokul în SUA la mijlocul anului 2025, compania a lansat o amplă campanie de publicitate de 2,1 milioane de dolari, în care utilizatorii din SUA povesteau despre modul în care aplicația i-a ajutat pe ei și afacerile lor. De asemenea, reprezentanții TikTok au declarat că vor contesta acest proiect de lege, iar cei 170 de milioane de americani care folosesc aplicația vor putea să o facă în continuare până la încheierea procesului de judecată.  Legislatorii americani recunosc că sunt îngrijorați de faptul că ByteDance ar putea scurge datele utilizatorilor din SUA către guvernul chinez dacă acesta îi va forța.

Restricții și interziceri 

Afganistan, India, Iran, Kârgâzstan, Nepal și Somalia sunt țările care interzic total utilizarea aplicației. În timp ce Australia nu permite ca TikTok să fie folosit pe dispozitive emise de unele agenții guvernamentale. La fel o face și Belgia, Canada, Norvegia, Noua Zeelandă, Taiwan și Marea Britanie. Angajații Ministerului Apărării din Danemarca nu se pot înregistra în aplicație, la fel cum nu o pot face funcționarii publici din Franța pe telefoanele de serviciu. Letonia interzice descărcarea aplicației pe dispozitivele de lucru la Ministerul Afacerilor Externe.  Restricții asemănătoare au din 2023 toți angajații Comisiei, Parlamentului și al Consiliului Uniunii Europene. TikTok fiind prima aplicație care a fost interzisă vreodată pe dispozitivele de lucru ale Comisiei Europene.   
Casa Mărioarei a încheiat anul cu o dedicație puternică pentru scopurile și misiunea organizației, marcând un pas important, alături de partenerii noștri, în lupta împotriva violenței de gen: lansarea a trei spoturi video. Aceste materiale, create pentru a sensibiliza opinia publică, au abordat diverse fațete ale violenței, subliniind importanța implicării fiecăruia dintre noi în prevenirea și combaterea acestui flagel. Scopul campaniei Spoturile video au fost realizate pentru a atrage atenția asupra dinamicii violenței în bază de gen, pentru a încuraja empatia și acțiunea concretă, dar și pentru a rupe barierele tăcerii și ale indiferenței. Fiecare material a explorat o temă distinctă, dar toate au transmis un mesaj comun: violența nu trebuie ignorată, iar solidaritatea poate salva vieți.
  • Primul video a fost emoționant și educativ, menit să ajute publicul să recunoască semnele subtile ale violenței psihologice și să sublinieze importanța cererii de ajutor. Materialul a prezentat situații reale, marcate de comportamente care, deși aparent banale, au ascuns abuzuri.
  • Cel de-al doilea spot video a pus accent pe importanța implicării comunității, empatiei și găsirii de soluții. Povestea a evidențiat că fiecare semn de abuz trebuie să trezească întrebări, că empatia poate face diferența și că fiecare act de sprijin poate schimba un destin.
  • Cel de-al treilea spot video a scos în evidență câteva dintre mesajele clișeice perpetuate în societatea noastră. Acesta a transmis un mesaj puternic: este responsabilitatea noastră să lăsăm în urmă aceste cutume, să acționăm cu fermitate, protejându-ne și refuzând să acceptăm tăcerea, doar pentru că alte generații de femei au îndurat. Spotul a subliniat că astăzi avem puterea de a rupe lanțurile trecutului și de a crea un viitor mai sigur și mai liber pentru fiicele noastre de mâine.
Importanța campaniei Lansarea acestor materiale video a avut loc în contextul marcării a 30 de ani de la semnarea Tratatului de la Viena, un moment simbolic ce subliniază importanța unor acțiuni concrete și durabile pentru combaterea violenței de gen. Tratatul a fost un punct de cotitură în stabilirea unor angajamente globale menite să sprijine protecția femeilor și fetelor la nivel internațional. Mesajul campaniei a fost unul clar și ferm: violența este inacceptabilă și nu există #NICIOSCUZĂ pentru aceasta. Sprijin financiar și disclaimere Acest proiect a fost realizat cu sprijinul financiar al Norwegian Church Aid și HEKS/EPER Moldova. Conținutul acestor materiale aparține în exclusivitate Casei Mărioarei și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale finanțatorilor. Casa Mărioarei, organizație cu o istorie îndelungată în sprijinirea victimelor violenței, a reafirmat prin această campanie angajamentul său de a lupta pentru o societate mai sigură și mai empatică.  




Sebastian și „fluturașii” lui

Tatiana își ține de mână băiatul și intră împreună grăbiți în clădire. Cel mic cuprinde vizual încăperea și se face comod de îndată. Cunoaște locul și pare să nu ezite nicio clipă. Își mută atenția ba într-un colț al camerei de joacă, ba în altul. Mama ia o poziție degajată, dar continuă să-l supravegheze cu coada ochiului.
„Tare mult contează această susținere”
Sebastian, sau Sebi, cum îi zic apropiații lui, are 7 ani și este diagnosticat cu tulburare de spectru autist. Despre diagnosticul lui Sebi părinții au aflat când acesta avea 3 ani.

Cu toate astea, bănuielile au început să se contureze mult mai devreme. „Până la vârsta de 1 an și nouă luni nu prezenta comportamente atipice. Ne recunoștea, se juca cu fratele lui mai mare. Ca într-un moment să observăm că ceva se întâmplă și nu e bine. Așa am început să căutăm răspunsurile și într-un final să le găsim”, spune Tatiana Sedun.

O provocare pentru părinți, pe lângă propriile lor frici, a fost să anunțe apropiații și rudele. „Credeam că o să fie neînțelegeri, dar spre surprinderea noastră a fost o reacție pozitivă, ceea ce pe noi ne-a surprins și ne-a făcut să respirăm ușurați. Rudele ne-au cerut sfatul, să știe cum să se comporte cu el. Tare mult contează această susținere”, vorbește cu recunoștință femeia.
Tatiana Sedun, mama lui Sebastian
„Mama”, rostit la 5 ani
Vestea despre condiția fiului lor i-a debusolat pe părinți la început. Știau că se află pe un teren necunoscut. Un teren pe care urmau să-l parcurgă împreună, umăr la umăr.
Tatiana este îngrijitoarea lui Sebi, ceea ce înseamnă că nu poate avea un loc de muncă stabil. De partea financiară se ocupă tatăl copilului, Sergiu. Cheltuielile sunt mari, dar grijile și mai mari.

Până la confirmarea diagnosticului, Tatiana a hotărât să nu piardă timp prețios și să-și includă copilul în medii unde să poată socializa. Astfel, la 2 ani și două luni Sebi frecventa o grădiniță de stat din Soroca.

„S-a acomodat cam greu, pentru că nu știa absolut nimic, însă treptat, treptat am început să avem rezultate. El își dorea să meargă la grădiniță, se juca cu copiii, nu avea temeri. La 4 ani a început să vorbească și la 6 deja recita poezii în rând cu ceilalți copii. Primele progrese, primii fluturași, cum le zic eu.”
Integrarea la grădiniță, mai spune Tatiana, a fost un pas necesar pentru Sebi. Un succes era că Sebi frecvența grădinița toată ziua, de dimineață până seară.

„Nu a fost marginalizat pentru că este un copil cu cerințe speciale”, spune Tatiana. Asta i-a oferit siguranță și încredere ca următoarea etapă în educație la fel să aibă loc într-o instituție de stat.

Progresele de la grădiniță și de la celelalte activități în care era implicat Sebi se vedeau în multe aspecte. Unul dintre acestea, de care își amintește Tatiana cu ochii înlăcrimați, este primul „mama”, pe care l-a auzit de la Sebi la vârsta de 5 ani.

„E același sentiment ca în ziua în care l-am născut.”
„Învățătoarea m-a liniștit”
Anul acesta Sebi a început școala. Evenimentul este unul important pentru toată familia. Din spusele mamei, chiar din primele săptămâni, băiatul a reușit să „strângă fluturași”. Stă patru lecții de sine stătător, are colegă de bancă și începe să se adapteze cu colegii. Cu toate că schimbarea a venit cu emoții pentru Tatiana, aceasta spune că planifică deja să prelungească timpul lui Sebi la ore. Acest lucru s-ar fi datorat învățătoarei.

„Ea din prima zi mi-a spus îl las singur în clasă. Dumneaei a mai lucrat cu copii cu cerințe speciale și m-a sfătuit cum să fac mai bine. Datorită învățătoarei m-am liniștit, ea mă asigură că mă va ține la curent cu toate.”
Tatiana consideră că integrarea lui Sebi într-un mediu cu copii tipici vine la pachet cu multe avantaje și completează activitățile de acasă și pe cele de după lecții.

„Atât timp cât noi lucrăm cu acești copii să îi putem aduce la un mod de viață cât de cât de sine stătător, 100% că trebuie incluși într-un mediu unde sunt copii tipici, ca să aibă de la cine lua exemplu. De unde altfel să învețe toate abilitățile? Dintr-un mediu doar cu familia sau un pedagog n-o să-și poată lărgi cunoștințele, abilitățile, deprinderile de regim, de școală. Eu cred că e foarte binevenit și ar fi foarte bine dacă toți ar înțelege că acești copii au nevoie de socializare cu copii de seama lor”, spune mama lui Sebi.
Frică și curaj
Dar și activitățile extracurriculare îl ajută. Sebi frecventează, suplimentar, un centru de dezvoltare din Soroca. „El adoră acest centru pentru că are toată libertatea. Îi place să deseneze și să calculeze. La 7 ani știe operațiuni cu cifre mari pe care și eu le greșesc și el mă corectează”, remarcă amuzată Tatiana Sedun.

În pauzele dintre activități, lui Sebi îi place să se cațăre pe bara de lemn din sala de sport. O face ferm, fără frică și cu mult elan.

I am not scared, I am not scared (trad. eng.: nu sunt speriat), repetă el în glas.
Această declarație de curaj, spune Tatiana, este un progres real pe care băiatul l-a obținut datorită mai multor terapii. Inițial, era speriat chiar și de trepte atunci când trebuia să le urce sau să le coboare. „Ceea ce pentru noi pare banal, pentru ei poate fi o povară”, adaugă Tatiana.

Desenul, însă, l-a îndrăgit din prima. Îi place să simtă textura acuarelei și să treacă atent cu pensula pe hârtie. La prima vedere, copilul nu pare să exprime o emoție anume, dar mama reușește să le deslușească pe toate. De fapt, toți membrii familiei Sedun au învățat să-l înțeleagă la perfecție. Alex, fratele de 12 ani a lui Sebi nu face excepție.

„Se înțeleg perfect, se joacă împreună. Alex deja știe ce înseamnă autism și la școală face observații altor copii să nu râdă de cei mai diferiți decât ei”, o spune cu mândrie în glas Tatiana.
Capacități deosebite
Sebi este pasionat și de cifre. Tatiana povestește că lui Sebi îi plac în mod special sarcinile cu fișe la matematică. Găsește soluții rapid și reușește să calculeze în timp ce le pronunță englezește în glas.

„Four plus five plus six plus seven” (trad. eng.: patru plus cinci plus șase plus șapte), rostește el în timp ce își apropie degetul de figurinele din lemn.
„Sebastian are o minte analogică excelent structurată și capacități deosebite de limbi străine. Pronunția este bună și asimilează repede. Îi place să experimenteze și să fie curios”, povestește mai târziu Anastasia Redin, fondatoarea centrului de dezvoltare.

Deși Sebi frecventează centrul de șase luni, despre „doamna Anastasia” știe de mai bine de un an, din perioada când avea ore individuale. „O iubește și o recunoaște”, relatează Tatiana.
Anastasia Redin, fondatoarea centrului
Cot la cot
Pe lângă susținerea de la școală și de la centru, Tatiana spune că îi ajută și discuțiile cu alți părinți care au copii cu cerințe speciale. Vorbesc despre acceptare, dar și despre scenariile de viitor mai puțin optimiste, dar pe care nu pot să nu și le imagineze. „Adică sunt niște chestii care te macină în toată ziua și suntem mămici care una pe alta ne consolăm și ne susținem”, spune ea.

Următoarea mare îngrijorare a Tatianei este perioada adolescenței, care poate fi complet imprevizibilă pentru copiii cu tulburări de spectru autist. Până atunci, însă, nu se dă bătută și îl ajută pe Sebi prin toate resursele disponibile.

„Este un drum lung, dar este un drum posibil și mult mai ușor atunci când ai pe cineva alături”, spune Tatiana Sedun.
UNICEF împreună cu Ministerul Educației și Cercetării și Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică au lansat o campanie națională de schimbare a atitudinii societății vizavi de copiii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale și promovarea educației incluzive, cu sloganul „Învățăm împreună”.

Text de Laura Ghenea

Editare de Anastasia Condruc

Într-o școală dintr-o localitate rurală din Moldova, unde accesul la tehnologie de ultimă oră este încă o provocare, un autobuz alb s-a transformat într-un simbol al inovației. Proiectul STEAM pe Roți, implementat de TEKEDU cu sprijinul UNICEF Moldova, a adus, în 2024, educația modernă mai aproape de 10.094 de copii din Moldova. Laboratorul pe roți călătorește prin sate și orașe, transformând sălile de clasă în spații de experimentare și inovație. Acest concept unic, implementat în premieră în Moldova de către TEKEDU, circulă de doi ani prin țara noastră, aducând educația direct la ușa elevilor. Această abordare inovatoare face ca educația STEAM (Științe, Tehnologii, Inginerie, Arte  și Matematică) să fie mai inclusivă și accesibilă pe tot teritoriul. Echipat cu kituri Arduino, roboți și calculatoare, autobuzul oferă elevilor șansa de a explora gratuit programarea, robotica și alte concepte STEAM. Fiecare oprire aduce noi descoperiri, elevii fiind încurajați să-și imagineze un viitor în care tehnologia joacă un rol central. Gabriela, elevă în clasa a 8-a, din satul Carabetovca, Basarabeasca ne povestește: „Mă bucur foarte mult că acest proiect a fost organizat în localitatea noastră, oferindu-ne oportunitatea de a participa fără a fi nevoie să călătorim departe. Mi-a plăcut enorm faptul că am avut libertatea să scriu orice propoziție pe roboțel, ceea ce a fost foarte distractiv și creativ. În ansamblu, a fost o experiență minunată și mi-ar plăcea să particip la astfel de activități și pe viitor!”. Experiența ei este doar una dintre miile de povești pozitive, care au rezultat din acest proiect. Aceasta este esența STEAM pe Roți: să creeze încredere și să aducă comunități întregi mai aproape de lumea digitală. În 2024, autobuzul cunoașterii a călătorit în peste 200 localități, organizând peste 550 de ateliere interactive. Participanții au învățat să folosească Arduino pentru a programa circuite simple, să creeze obiecte cu ajutorul modelării 3D și să navigheze în siguranță în mediul online. În acest an, peste 54% dintre participanți au fost fete, un rezultat care demonstrează că proiectul promovează împuternicirea fetelor să analizeze oportunități de educație și carieră în STEAM. Transformările sunt vizibile la fiecare pas. Andrei din Fălești, un băiat de 12 ani, visează acum să devină inginer, inspirat de posibilitățile descoperite la atelier. Maria din Ștefan Vodă, care nu considera informatica o opțiune pentru ea, acum a decis să urmeze studii în domeniile STEAM. Aceste istorii sunt doar începutul, fiecare copil găsindu-și inspirația și încrederea într-un viitor mai bun. Proiectul STEAM pe Roți nu este doar despre tehnologie. Este despre a oferi copiilor șansa să creadă în ei înșiși și să își creeze propriul viitor. Și, uneori, tot ce e nevoie pentru asta este un autobuz plin de echipamente, oameni dedicați și dorința de a face o diferență. Proiectul STEAM pe Roți este susținut de UNICEF Moldova și implementat de TEKEDU.