PE SCURT
Criza climatică se lasă tot mai simțită. Aerul devine mai greu de respirat, apele sunt poluate și aproape imposibil de consumat pentru o mare parte a populației de pe întregul glob. Meteorologii folosesc tot mai des atenționările colorate în galben și roșu, iar unele orașe sunt pe cale să dispară sub ape.
Aceasta este și problema Veneției, dar nu singura. Marea problemă a Veneției și a altor câteva zeci de orașe este valul intensiv de turiști, care inundă străzile și sufocă localnicii. Însă, se pare că autoritățile au găsit o soluție.
PE LUNG
Vineri, 15 martie, a fost o zi istorică în Veneția. În fața gării Santa Lucia numărul venețienilor era cu mult mai mare decât cel al turiștilor, caz rar întâlnit. Elevii au fugit pentru câteva ore de la școală, ca să se alăture grevei climaterice globale. Ei țineau pancarte și declarații ironice: „Dacă clima ar fi o bancă atunci ați fi făcut totul ca să o salvați”, „Orașul dispare sub apă”, relatează The Guardian.
Criza este critică, orașul pe lângă faptul că tot mai mult este înghițit de ape, ajunge să se sufoce de valul de turiști. În prezent, orașul pe apă este vizitat anual de circa 25 mln de oameni, iar autoritățile presupun că în 2025, numărul turiștilor va ajunge la peste 38 de mln.
Europa, care este deja cea mai mare piață turistică din lume, a primit 713 mln de vizitatori internaționali în 2018, cu o creștere de 8% față de anul precedent, potrivit Organizației Mondiale a Turismului. În timp ce turismul oferă beneficii economice semnificative – contribuind cu 2 miliarde de euro anual în venituri brute doar la Veneția – activitățile turistice determină orașe precum Barcelona, Amsterdam, Dubrovnik și altele să vorbească tot mai mult despre factorii negativi ai turismului excesiv – degradarea mediului, deranjarea localnicilor, creșterea prețurilor la alimente și chirii, precum și distrugerea locurilor.
În 2016, la Dubrovnik, localnicii s-au indignat când primarul le-a cerut să rămână acasă pentru a evita valul mare de turiști care au venit cu navele de croazieră. De aceea, noul primar, Mato Frankovic, a decis că doar două nave pe zi pot staționa în port, a redus cu 80% numărul standurilor cu suveniruri și a redus cu 30% numărul locurilor în restaurantele din spațiul public.
Numărul prea mare al turiștilor a devenit o problemă care a scos la protest localnicii din Palma de Mallorca, San Sebastian, Praga și Salzburg. Însă, protestul cel mai mare și de impact a avut loc în 2016, când localnicii au îngrădit Canalul Giudecca cu bărci mici de pescuit, pentru a bloca trecerea a șase vase uriașe de croazieră. Mii de oameni au cerut ca aceste nave cu turiști să fie ținute departe de centrul istoric al orașului lagună. Autoritățile venețiene au început să separe turiștii de localnici în timpul perioadelor mai aglomerate.
De asemenea, a apărut o nouă generație de cetățeni și de antreprenori care combină activismul de bază cu inițiative durabile din punct de vedere social, sustenabile pentru salvarea Venției, orășelul în care s-au născut, crescut și de unde nu vor să fie izgoniți de turiști.
„Niciun impozit pentru turiști nu ar mai conta dacă autoritățile locale nu ar depune tot efortul pentru a opri plecarea localnicilor”, opinează Fabio Carrera, omul de știință venețian.
El se referă la faptul că populația Veneției a scăzut, în ultimii 70 de ani, de la aproximativ 175 000 la circa 55.000. Autoritățile au apelat la o soluție pentru a reduce numărul prea mare de turiști și au instituit o listă de amenzi. Pe lângă faptul că fiecare turist trebuie să plătească o taxă de intrare în oraș, iar valoarea acestei taxe depinde de timpul de ședere, turiștii nu pot să se așeze sau să stea întinși pe jos în diverse locuri turistice, cum ar fi treptele catedrale San Marco sau podul Rialto.
Amenda maximă este 500 de euro, cea minimă, 50 de euro. Cei care aruncă lucruri sau resturi de mâncare riscă amenzi între 50 și 200 de euro, la fel fiind sancționați și cei care hrănesc porumbeii. Cei prinși că merg cu bicicleta prin oraș pot fi amendați cu 100 de euro. Însă, Carrera consideră că nici aceasta nu este suficient. Tot mai mulți venețieni pleacă, pentru că alimentele și chiria se scumpesc. Orășelul devine tot mai aglomerat, iar localnicii nu își mai găsesc un loc acasă. Carrera își pune speranțele pe tinerii care nu tac, activ protestează și sunt în căutarea soluțiilor pentru a reduce numărul prea mare de turiști.
