De Luminita Gusina
La 3 iunie 2010, în opinia sa cu privire la codul educaţiei, prim-vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Teodor Furdui, a numit Codul educaţiei drept „un camuflaj pentru scindarea savanţilor şi subminarea AŞM”.
Academicianul consideră că Proiectul Codului urmăreşte crearea unui sistem paralel de gestionare a ştiinţei, inovării şi transferului tehnologic, ceea ce intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei, cu Legea privind actele Legislative, şi principiile de gestionare a ştiinţei, din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare în vigoare.
„Adoptarea acestui Proiect al Codului educaţiei ar fi o greşeală enormă, care va genera coleziuni juridice în lanţ şi va avea un impact nefast nu numai asupra cercetării dar şi asupra viitorului acestui stat, fapt menţionat şi în Declaraţia unui grup de savanţi privind inadvertenţele Proiectului de Cod”, spune academicianul.
Cu privire la discuţiile stârnite în societate de Proiectul Codului educaţiei, premierul Vlad Filat a declarat că problema e mai mult decît importantă pentru ţară şi cetăţenii ei, ea trebuie studiată atent şi cu migală. „În acest scop trebuie să adoptăm un moratoriu pe o perioadă anumită de timp” a spus domnul Filat. Premierul a mai adăugat că Republica Moldova are nevoie de o Academie a sa. Dumnealui declară: „Noi nu vom permite, ca acest templu al ştiinţei să fie la cheremul oamenilor mânaţi de interese meschine de grup şi afaceri lucrative. Totodată cunoaştem că Academia îşi are problemele sale în special la capitolul cadre şi promovarea cadrelor, dar cred că oamenii de ştiinţă îşi pot soluţiona aceste probleme fără amestec din afară”.
Ultimele realizări practice ale AŞM constituie : implementarea noilor soiuri şi hibrizi de culturi de câmp cu o productivitate şi rezistenţă sporita; aplicarea la scară industrială a unor metode noi de prelucrare a materiei prime agricole şi produselor secundare din industria alimentară, oenologică; a tehnologiilor de restabilire şi durificare a pieselor uzate ale maşinilor agricole; a tehnologiilor de producere a materialului pomicol devirozat; a noilor tehnologii cu consum redus de energie în industria materialelor de construcţie.
Au fost elaborate peste 20 de dispozitive şi aparate electronice pentru tratarea maladiilor; substanţe biologic active; noi preparate farmacologice; o minihidrocentrală pentru irigarea şi desecarea terenurilor agricole; motoare electrice cu performanţe tehnice, îmbunătăţite pentru pompe ermetice; metode chirurgicale de tratament; operaţii plastice reconstructive ale aparatului valvular, cu utilizarea homogrefelor decelularizate.
