Opinie / Doriți să creșteți rata natalității? Încercați egalitatea de gen

Multe țări din Europa de Est se confruntă cu ceea ce deseori este perceput ca o criză a populației. Persoanele de vârstă reproductivă, cu un nivel înalt de calificare, își părăsesc țara pentru a căuta oportunități mai bune în altă parte. Printre cei care rămân, ratele natalității se situează sub doi copii per femeie, iar în unele țări ajung chiar aproape de 1.

Aceste tendințe au tras alarma în rândul politicienilor și a publicului larg. Există teama că emigrația și ratele scăzute ale natalității vor cauza reducerea numărului populației, care va fi mai bătrână și mai epuizată.

Sunt aceste frici justificate? Într-o anumită măsură, da. Declinul rapid și îmbătrânirea populației pot determina provocări serioase, mai ales dacă țările, din motive economice sau ideologice, nu pot atrage imigranți pentru a compensa pierderile demografice. În astfel de cazuri, numărul mai mic al populației poate într-adevăr să exercite o presiune asupra economiilor, sistemelor sociale și infrastructurii din zonele slab populate.

Cu toate acestea, rădăcinile multor preocupări aferente acestor schimbări demografice provin din noțiunile perimate de națiune și putere. Cu ocazia Zilei Mondiale a Populației, este important să subliniem faptul că nu dimensiunea populației contează în societățile contemporane. Contează doar capitalul uman al populației, adică nivelul de studii și sănătatea, productivitatea și potențialul său de inovare. Decenii la rând, țări precum Germania sau Japonia au avut rate foarte scăzute ale natalității. În pofida acestui fapt, ele au continuat să prospere. Țări mici, precum Elveția sau Norvegia, mereu s-au descurcat mai bine decât alții s-ar fi așteptat.

Prin urmare, concentrarea asupra cifrelor – fenomen pe care îl vedem uneori în regiune, dar mai ales asupra ratei natalității, nu este productivă. Majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că nu există o rată optimă a fertilității, și că, în orice caz, creșterea ratei natalității nu este o soluție ușoară.

Studiile arată că programele tradiționale, prin care părinților li se oferă anumite stimulente financiare ca să aibă mai mulți copii, au în general un efect temporar. Oamenii ar putea alege să aibă un copil mai devreme decât au planificat, doar ca să beneficieze de aceste stimulente care, inițial, sporesc numărul de nașteri. În general, însă, ei nu vor avea o familie mai mare, motiv pentru care ratele natalității pe termen lung rămân, în mare parte, neschimbate. Nu este deloc surprinzător: chiar și cele mai generoase stimulente financiare vor acoperi doar o mică parte din costurile totale pentru creșterea unui copil.

Mai mult decât atât, dacă nu vom schimba situația în general, orice câștiguri potențiale nu vor însemna altceva decât un număr și mai mare de tineri care nu-și pot găsi un loc de muncă decent sau care nu pot vedea un viitor pe termen lung în țara lor și care se mută în altă parte, luând cu ei investițiile publice făcute pentru studiile lor.

O perspectivă mai promițătoare pentru țările Europei de Est este concentrarea asupra unui fapt adesea ignorat: majoritatea oamenilor din regiune vor de fapt doi sau mai mulți copii. Motivele imposibilității lor de a-și realiza intențiile reproductive sunt elementul fundamental pentru găsirea unor soluții la criza populației din regiune.

Când tinerii nu sunt siguri de viitorul țării lor și de perspectivele lor profesionale, conceperea unor copii este riscantă din punct de vedere financiar, mai ales având în vedere sistemele slabe de protecție socială din regiune. Rata înaltă a șomajului în rândul tinerilor, salariile mici – în special pentru femei – și tendința spre acorduri de muncă mai instabile nu ajută.

Un alt factor major este lipsa de sprijin pentru femeile care lucrează, de la care încă se mai așteaptă să aibă grijă de copii și de gospodărie. Serviciile publice de îngrijire a copiilor mai mici de 3 ani sunt extrem de inadecvate în Europa de Est, iar aranjamentele de muncă sunt dure, forțând multe femei să aleagă între copii și carieră.

Aceasta înseamnă că toate statele, dacă vor să reușească să crească rata natalității aproape de nivelul de fertilitate dorit de oameni și dacă vor să ofere alternative la emigrație, trebuie să creeze un mediu în care tinerii sunt încrezători să-și planifice viitorul și să-și întemeieze o familie.

Pentru aceasta este nevoie de progrese în domeniul bunei guvernări, de creșterea competitivității economice și de corelarea competențelor individuale cu cerințele de pe piața forței de muncă. Mai este nevoie și de un set de politici specifice care să răspundă necesităților familiilor, femeilor, bărbaților și copiilor.

Enlarge

66395508_471861180296697_8221122533361975296_n
UNFPA Moldova. Dan Guțu (2019)

Există un consens larg referitor la elementele pe care ar trebui să le includă un asemenea pachet de politici: Servicii de îngrijire a copiilor de la o vârstă fragedă, care să fie de calitate și accesibile financiar. Concediu de îngrijire a copilului flexibil și bine plătit pentru ambii părinți (cu stimulente care le-ar permite bărbaților să beneficieze de serviciile la care au dreptul). Aranjamente flexibile de muncă și asigurarea egalității de remunerare pentru femei. Programe care să încurajeze bărbații și femeile să divizeze în mod egal activitățile de îngrijire și treburile casnice. Și locuințe la un preț accesibil, precum și asistență financiară pentru familiile cu venituri mici.

În țări precum Suedia, datele arată că variațiile acestei combinații de politici pot contribui la menținerea unor rate ale fertilității mai înalte. Estonia a mers mai departe, schimbând radical politicile privind îngrijirea copilului, și extinzând semnificativ acoperirea cu servicii de educație timpurie. Câteva țări din Europa de Est, la fel, s-au aventurat în această călătorie, beneficiind de sprijin din partea UNFPA, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, și a partenerilor săi.

Nu va fi ușor. Probabilitatea că ne vom confrunta cu rezistență la realocarea resurselor limitate spre politicile familiale, precum și la transformarea normelor sociale tradiționale și a stereotipurilor privind rolul bărbaților și femeilor în societate – transformare de care avem nevoie urgent – este foarte mare.

Pentru depășirea acestor obstacole va fi nevoie de un angajament politic ferm și de o pregătire pentru schimbare. Potențialele beneficii, însă, sunt enorme și nu se rezumă doar la creșterea ratelor fertilității. Pentru că, de regulă, atunci când tinerii au încredere în viitorul lor, iar femeile pot să participe pe deplin în toate sferele vieții sociale, fără să renunțe la nașterea copiilor, începe să crească nu doar populația țărilor, ci și oportunitățile, stabilitatea și prosperitatea pentru generațiile viitoare.

Alanna Armitage este Directoarea Biroului regional al Fondului Națiunilor Unite pentru Populație pentru Europa de Est și Asia Centrală. Tomas Sobotka conduce grupul de cercetare privind fertilitatea și familia din cadrul Institutului Demografic din Viena, Academia de Științe din Austria.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.