PE SCURT
Scena consacrată a Operei de Stat din Viena a văzut multe: superstaruri, premiere, scandaluri și momente din istoria muzicală. Dar în toți cei 150 de ani ai săi, teatrul nu a pus niciodată în scenă o operă scrisă de o femeie. Aceasta se va schimba odată cu premiera versiunii de operă a romanului „Orlando: biografie” al lui Virginia Woolf. Opera este semnată de Olga Neuwirth.
„Vreau foarte mult să scutur un pic acest loc de modă veche, frumos și minunat”, spune compozitoarea austriacă Olga Neuwirth, într-un interviu din culise în timpul repetițiilor în sala de operă. „Orlando”, care a fost primul roman în limba engleză care a abordat tema identității de gen, a fost favorit al lui Neuwirth de când avea 15 ani. „Nu este vorba doar de fluiditatea de gen, ci pune în discuție toate sistemele binare”, declară ea, scrie theguardian.com
PE LUNG
„Orlando este o ființă umană remarcabilă, care pune la îndoială orice fel de dualitate și experimentează un sentiment de „interacțiune ” atât în viață, cât și în artă. Este vorba de libertatea de exprimare, de a fi cine ești, de a alege identitatea care îți place și de a nu fi pus „într-un sertar” dacă ești bărbat sau femeie”.
Orlando începe romanul lui Woolf ca un tânăr în Anglia elizabetiană și îl încheie ca o femeie de 36 de ani în 1928, anul în care a fost publicat romanul.
„În fiecare ființă umană are loc o fluctuație de la un sex la celălalt și adesea doar hainele sunt cele care păstrează asemănarea masculină sau feminină, în timp ce dedesubtul sexului este exact opusul celor de mai sus”, a scris autoarea într-unul din multe pasaje despre sex și sexualitate.
În opera Olgăi Neuwirth, acțiunea va continua până în zilele noastre. Rolul copilului lui Orlando va fi interpretat de artistul transgender de cabaret Justin Vivian Bond, alături de un grup interpreți de operă, care au făcut studii clasice.
Toate rolurile cheie în opera Orlando au fost atribuite femeilor: Neuwirth a scris libretul împreună cu dramaturga Catherine Filloux, regizoarea britanică Polly Graham este responsabilă de punerea în scenă a producției, iar actorii vor purta costume create de Rei Kawakubo, fondatoarea mărcii de modă Comme des Garçons.
În opera scrisă de Olga Neuwirth, alături de orchestra tradițională a Operei din Viena se vor auzi și o chitară electrică și două sintetizatoare. De asemenea, vor fi trei coruri, iar câțiva cântăreți vor fi plasați în candelabrul gigant al teatrului de operă.
La acestea se adaugă mai multe straturi sonice electronice, o trupă de jazz care intră și iese pe scenă pe un podium și ceea ce Neuwirth a descris drept „noisemakers”: se vor folosi recuzite, precum nuca de cocos, pentru a face efecte sonore similare cu cele din filmelor mute.
În plus, violonistii orchestrei vor cânta cu corzile lor acordate pe un sfert de ton. „Lor nu le place foarte mult”, povestește compozitoarea cu zâmbet și a sugerat că există posibilitatea ca unii dintre muzicieni să fie nemulțumiți când vor începe repetițiile complete. Dar în aceasta parțial constă ideea.
„Opera, care a fost considerată cea mai misogină forma de artă din cauza destinelor teribile ale personajelor feminine, se schimbă încet, cu mai mult acces pentru compozitoare și regizoare și datorită tendinței experimentale care implică noi locații și formate”, se arată în articol.
În teatrele de operă mari, tradiționale, lucrurile se mișcă mai încet, deși aici există și încercări ocazionale de redresare a echilibrului. În 2016, Metropolitan Opera din New York a pus în scenă prima sa operă scrisă de o femeie L’amour de loin de compozitoarea finlandeză Kaija Saariaho. La Londra, Royal Opera House a promis să angajeze mai multe regizoare și echipe creative pentru a pune în scenă lucrări clasice în noi formate.
Neuwirth menționează că deși oportunitățile pentru compozitoare s-au îmbunătățit, în raport cu 30 de ani atunci când ea studia, apetitul general pentru investițiile în muzica nouă pe scenele mari s-a diminuat. „Cele mai multe teatre de operă au devenit din păcate muzee, așa că tendința de a crede că compozitorii contemporan pot crea ceva nou cu teme actuale în combinație cu muzică provocatoare a devenit mult mai mică decât în 1970”, a spus ea.
O comisie de la Opera de Stat de la Viena a anulat de exemplu prezentarea unei opere în 2004, după ce a respins libretul scris de autoarea austriacă Elfriede Jelinek, câștigătoarea premiului Nobel. Opera aborda teme ale abuzurilor asupra copiilor de către un medic nazist.
Premiera operei Orlando este programată pentru 8 decembrie, atunci când publicului vienez îi va fi prezentată o experiență nouă. „Nu știu dacă acest public destul de conservator, care dorește să audă același repertoriu de mai multe ori, va fi deschis pentru călătoria neobișnuită a lui Orlando și a muzicii mele”, a spus în încheiere Neuwirth.
