Connect with us
"
"

Politică

Oamenii care iau decizii pentru noi. Cine sunt membrii Comisiei pentru Situații Excepționale a RM

Publicat

pe

PE SCURT

Parlamentul a aprobat pe 17 martie hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în perioada 17 martie – 15 mai 2020. Este prima dată în istoria independenței R. Moldova când se instituie regimul stării de urgență. Hotărârea prevede că dispozițiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităţilor administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova. 

Potrivit aceleiași decizii, toate dispoziţiile emise de Comisia pentru Situații Excepționale intră în vigoare din momentul adoptării. Membrii Comisiei deja au aprobat un șir de 11 măsuri prin care, de exemplu, s-a prelungit suspendarea procesului educațional până pe 31 martie sau s-a dispus achiziționarea în regim de urgență a 640 de mănuși medicinale  250 mii bucăți de măști medicinale. Astăzi, membrii Comisiei au aprobat alte măsuri în diferite domenii. Dar cine sunt cei 26 de membri ai Comisiei pentru Situației Excepționale, care de fapt stabilesc acum principalele decizii ce afectează direct sau indirect viața fiecărui cetățean din țară.

PE LUNG

Cine sunt membrii Comisiei pentru Situații Excepționale 

Comisia pentru Situații Excepționale este formată din 26 de membri. Aceasta este condusă de premierul Ion Chicu

Ion Chicu, deține funcția de premier din 14 noiembrie 2019. Anterior a fost consilier prezidențial în domeniul finanțelor publice (iunie 2019- noiembrie 2019), iar în decembrie – iunie 2019 a deținut funcția de:ministru al Finanțelor. Susține că sectorul economic al țării va fi afectat de epidemia de coronavirus, dar că la colaps nu se va ajunge. „Bineînțeles că ,peste o anumită perioadă, impactul sistării economice din ultima săptămână va fi prezent, dar ținem sub control această situație”, a declarat premierul.. Totodată, la o ședință cu președinții de raioane, premierul Chicu a vorbit despre necesitatea de a aplica foarte atent deciziile Comisiei și de a exclude presiunile nemotivate pe întreprinderi și oamenii de afaceri. „Vă rog să nu admiteți excese și să urmați strict deciziile. Trebuie să avem grijă de operatorii economici, de altfel să nu agravăm efectele situației epidemiologice cu efecte economice nedorite, care pot fi prevenite”, 

Vicepreședinți ai comisiei sunt: vicepremierul pentru Reintegrare Cristina Lesnic, ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuța, ministrul de Interne Pavel Voicu, șeful Inspectoratului pentru Situații Excepționale, Mihail Harabagiu. 

Cristina Lesnic a fost vicepremier pentru reintegrare în Guvernul Filip (din ianuarie 2018) și a  plecat din această funcție odată cu demiterea Guvernului Filip. Pe durata mandatului său anterior, a fost semnat cunoscutul protocol de la Berlin, care presupunea între altele deschiderea podului peste Nistru de la Gura Bîcului și acordarea de plăcuțe neutre mașinilor din regiunea transnistreană. Astăzi, Biroul politici de reintegrare, instituție pe care o conduce, a anunțat că în legătură cu declararea stării de urgență la nivel național, până la 15 mai 2020 se suspendă activitatea punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din or.Tiraspol și Râbnița. De asemenea, a fost agreat, în prealabil, cu Tiraspolul asupra unor măsuri necesare de a facilita circulația categoriilor de persoane care au nevoie de acces imediat la locurile de muncă: medicii și personalul instituțiilor medicale din Zona de Securitate, precum și cei care trebuie să se deplaseze pentru preluarea testelor COVID-19. 

Sergiu Pușcuța, considerat unul dintre cei mai bogați membri ai Guvernului, a fost numit în funcție în noiembrie 2019. Până la deținerea funcției de ministru în anii 20017– 2019 a fost director al Serviciului Fiscal de Stat, șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și director general al S.A. „JLC”. Ministerul Finanțelor, condus de Sergiu Pușcuța, a anunțat pe 19 martie că în urma declarării stării de urgență, Guvernul va aproba în câteva zile un proiect de lege ce vizează unele măsuri de susținere a mediului de afaceri cum ar fi,  introducerea moratoriu asupra tuturor controalelor de stat, pe perioada stării de urgență sau reducerea începând cu 1 mai 2020 cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA.

Pavel Voicu deține funcția de ministru de Interne din noiembrie 2019, anterior a deținut funcția de ministru al Apărării în Guvernul Sandu ( din această cauză în februarie 2020 la ședința Guvernului chiar a greșit denumirea instituției pe care o conduce:menționând Ministerul Apărări, în loc de Interne). La ședința Executivului, când s-a luat decizia de a solicita Parlamentului instituirea stării de urgență, Voicu a preîntâmpinat că  starea de urgenţă va oferi împuterniciri mai largi autorităţilor, inclusiv poliţiei, „Vom avea mai multe împuterniciri şi vor realiza mai cu efect acele propuneri, restricţii cu care o să venim”.

Mihail Harabagiu a fost avansat în funcţia de şef al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI încă din anul 2007. În 2016 a fost avansat în grad de general. După declararea Codului Roșu de alertă privind COVID-19, instituția pe care o conduce  s-a alăturat Campaniei de informare privind prevenirea răspândirii infecției Coronavirus de tip nou. În mod organizat pompierii au venit cu un îndemn față de cetățeni. Aceștia i-au îndemnat să evite ieșirile fără necesitate rugându-i pe oameni să stea acasă  – „Noi lucrăm pentru protecția voastră, voi stați acasă pentru protecția noastră”.

Membrii Comisiei: 

Liliana Iaconi, secretar general al Guvernului, a fost numită în această funcție în noiembrie 2019.  Iaconi a fost șefa Direcției analiză, monitorizare și evaluare a politicilor de la Ministerul Finanțelor. „Este din cadrul Ministerului Finanţelor. Este un profesionist integru. Am avut privilegiul să muncesc într-un colectiv cu această doamnă”, a menţionat la numirea ei premierul Ion Chicu. 

Sergiu Railean, ministrul Economiei și Infrastructurii, a fost numit în această funcție acum patru zile, la propunerea PDM. Înainte de aceasta a fost director al Agenției Servicii Publice, între 2017 și 2019. Până atunci,din 2011, el a fost director al CRIS Registru, fiind adus la instituție de către fostul premierul Pavel Filip. La o primă ședință după numirea în funcție a declarat că este necesar de a analiza, negocia și acționa întru susținerea întreprinderilor, care sunt nevoite să-și sisteze pentru o perioadă activitatea economică.

Oleg Țulea, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, de asemenea a fost numit în această funcție la propunerea PDM acum patru zile.  Anterior, a deținut funcția de deputat în Parlamentul Între anii 2005–2009 și din 20 mai 2011 până în 2014. A fost și viceministru al Tineretului și Sportului între 25 septembrie 2009 și 15 iunie 2011. De la preluarea funcției, potrivit comunicatelor Diplomației de la Chișinău, a avut discuții cu omologii din Turcia, Polonia și Slovenia în care a discutat subiecte legate de tranzitul cetățenilor noștri cu destinația Republica Moldova.

Igor Șarov, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, a fost numit și el la propunerea PDM. Anterior, Șarov a fost secretar de stat la Ministerul Educației din octombrie 2017. A anunțat că își propune să identifice resurse digitale educaționale pentru a  asigura accesul tuturor elevilor la instruirea la distanță. Instituția pe care o conduce a anunțat că a convenit cu „Teleradio-Moldova” asupra difuzării zilnice de către postul public de televiziune TV Moldova 1 a lecțiilor publice de pregătire pentru examenele naționale de absolvire, sesiunea 2020 (clasa a IX-a și a XII-a).

Viorica Dumbrăveanu, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, până la numirea în funcție a deținut funcția de consilier al președintelui Republicii Moldova în domeniul social. În noiembrie 2017 a fost secretar de stat în domeniul asistenţei sociale. Asta după ce, timp de un an, a exercitat funcția de viceministru al Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei. Nu are studii în medicină, După anunțul privind primului caz de COVID-19 în Moldova, iese tradițional de două ori pe zi în fața presei pentru a anunța starea privind răspândirea noului tip de coronavirus. La propunerea instituției pe care o conduce în RM a fost declarată stare de urgență. A fost apreciată de oponenții politici pentru promptitudinea de care dă dovadă în această situație.

Fadei Nagacevschi, ministrul Justiției, Avocat de profesie, a activat timp de peste zece ani în cadrul a două birouri de avocați. În noiembrie 2019,, Fadei Nagacevschi a fost promovat în funcția de ministru al Justiției în noul executiv. Înainte de a propune Parlamentului decretarea stării de urgență, Guvernul a făcut o serie de modificări în legea cu privire la starea de urgență, asediu și război. Fadei Nagacevschi, a propus ca în timpul stării de urgență să fie posibilă adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice. Mai mult, Nagacevschi a propus ca în timpul stării de urgență să poată fi organizate alegeri pentru autoritățile centrale și locale, dar și referendumuri. Ulterior, totuși ultimul amendament a fost retras.

Alexandru Pînzari, ministrul Apărării. Din martie 2016 și până în iunie 2019 a ocupat funcţia de şef al Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne. Acesta a fost demis de Guvernul Sandu, iar câteva luni mai târziu repus în funcția de șef al IGP în urma unei decizii a instanței de judecată. În noua funcție, a dispus crearea unei celule de criză la nivelul instituţiei, formată din specialişti din diferite subdiviziuni ale Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major, pentru a analiza şi monitoriza situaţia la nivelul Armatei Naţionale privind acţiunile de prevenire şi combatere a infecţiei COVID-19.

Ion Perju, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a fost consilierul președintelui Igor Dodon. Anterior, a fost viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, consultant internațional privind politica agricolă și siguranța alimentară la Banca Mondială/.  Imediat după anunțarea primului caz de infectare cu COVI-19 în RM, ministerul a declarat că Republica Moldova este asigurată din punct de vedere alimentar și face apel către populație pentru a păstra calmul, a evita speculațiile prin informare corectă și nedistribuire a informațiilor false.  

Ștefan Crigan, director adjunct al director general adjunct al Agenției Relații Funciare și Cadastru, deține această funcție de 13 ani de zile 

Sergiu Strătan, a fost numit numit în funcție după ce a câștigat concursul privind ocuparea funcției de director al Agenției Rezerve Materiale. Anterior, a activat la AIPA, și la Inspectoratul Național de Investigații al IGP al MAI.

Dumitru Cojocaru, director al Agenției ,,Moldsilva” a fost a fost desemnat în funcție în urma unui concurs organizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Anterior, a deținut funcții în domeniului turismului și serviciilor hoteliere.

Ruslan Flocea, director al Centrului Național Anticorupție, A fost numit prin Hotărârea Parlamentului din 31 iulie 2019. Înainte de aceasta a fost secretar general al Aparatului președintelui Republicii Moldova. În contextul declarării Codului Roșu de alertă și a stării de urgență  instituția pe care o conduce a anunțat că pentru prevenirea riscurilor de infectare cu virusul COVID-19, personalul de la posturi şi din izolatorul CNA a fost dotat cu mănuşi, măşti şi soluţii dezinfectante. Au fost anulate toate instruirile în teritoriu, organizate de ofiţerii CNA. Toate persoanele, aflate în arest, au fost transferate, în conformitate cu încheierea judecătorului, la penitenciarul 13. Înainte de transfer, acestea au fost examinate de medic.

Alexandr Stoianoglo, procurorul general, a fost numit în funcție în noiembrie 2019.  Încă de la inițierea concursului de preselecție a candidaților la această funcție,  presa a scris că Stoianoglo ar fi favoritul socialiștilor. Acesta a negat că ar avea vreo afiliere politică și a dat asigurări că nu va admite implicarea politicului în activitatea sa la Procuratura Generală. În contextul măsurilor anti-coronavirus, PG a anunțat că se suspendă activitatea de relații cu publicul și audiențe în cadrul procuraturilor,iar  rocurorii, în măsura posibilității, vor conveni cu judecătorii, amânarea examinării cauzelor, cu excepția celor în care figurează inculpați în stare de arest preventiv

De notat că în cadrul deciziei cu privire la membrii Comisiei pentru Situații Excepționale alături de Alexandr Stoianoglo figurează în paranteze și numele adjunctului său Iurie Perevoznic.

Alexandr Esaulenco, director al Serviciului de Informații și Securitate, A fost numit în funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova de către Parlamentul Republicii Moldova la 25 iunie 2019. În perioada 1999 – 2019 a deţinut diverse funcţii în cadrul SIS, inclusiv și funcția de director adjunct al instituției Astăzi, SIS a publicat o listă formată din 52 de portaluri care distribuie falsuri privind infecția cu COVID – 19.

Ion Tighineanu, președinte al Academiei de Științe a Moldovei, a fost ales în această funcție în aprilie 2019. Este academician și specialist în domeniul nanotehnologiilor. Acum câteva zile, Prezidiul AȘM a venit cu recomandarea ca cetățenii să se informeze doar din surse oficiale, să fie cooperanți, să dea dovadă de maturitate, să aibă grijă de sănătatea proprie, precum și a celor din jur.

Irina Vlah, bașcan al Găgăuziei, a fost aleasă în această funcție la alegerile din 2015, din primul tur, cu 51,01% voturi. A fost realeasă în aceeași funcție la alegerile din 30 iunie.2019 când a acumulat aproape 92% din sufragii. Ieri ea a convocat primarii locali într-o ședință unde a anunțat că în următoarele 10 zile, în localitățile din Găgăuzia vor fi realizate măsuri dure de combatere a răspândirii coronavirusului. Primarii au fost atenționați că este interzisă încălcarea regimului de carantină de către cetățenii veniți din străinătate. Autoritățile locale trebuie să monitorizeze strict carantina pentru a preveni răspândirea coronavirusului.

Veaceslav Untilă, director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, a fost numit în funcție de legislativ în februarie 2019. Anterior,  a fost deputat, apoi timp de doi ani președinte al Curții de Conturi. După declararea stării de urgență ANRE a suspendat  efectuarea controalelor de către angajații ANRE și audiența cetățenilor în cadrul ANRE, De asemenea, a suspendat procesul de publicare în Monitorul Oficial și punere în aplicare a Hotărârii Consiliului de Administrație al ANRE privind aprobarea tarifelor fixe şi prețurile plafon la energia electrică produsă din surse regenerabile de energie de către producătorii care vor obține statutul de producător eligibil în anul 2020.

Vadim Ceban, președinte al Consiliului de administrație al SA „Moldovagaz”,deține această funcție din septembrie 2019. Anterior, a fost prim-vicepreședintele Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia. A deținut și funcția de director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. După declararea Codului Roșu SA „Moldovagaz” a anunțat că închide toate Centrele relații cu consumatorul din țara începând cui, 17 martie, până luni, 23 martie. Totodată, Moldovagaz a precizat că nu va purcede la deconectarea consumatorilor pentru perioada menționată, iar operatorii de rețea de gaze naturale nu vor executa lucrările planificate,

Trei membri ai comisiei, Ghenadie Dimov director general al ÎS ,,Moldelectrica”, Liviu Oboroc, director al Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112 și  Nadejda Chetraru, șefa Direcției generale planificare strategică și rezerve de mobilizare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, secretar al Comisiei nu au fost afișate cv-urile. 

Care a fost dispoziția nr.1 a Comisiei pentru Situații Excepționale

În Dispoziția nr.1 a comisiei au fost aprobate 11 decizii obligatorii :

Se prelungește suspendarea procesului educațional în cadrul instituțiilor

de învățământ general, profesional și universitar, până la data de 31 martie 2020

În perioada următoare, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va prezenta Metodologia privind asigurarea continuității procesului educațional la distanță în perioada de carantină în scopul coordonării ramurale a acestui proces.

Reluarea, începând cu data de 23 martie 2020, ora 00:00:

– a activității de comerț cu amănuntul a articolelor igienico-sanitare, prin

unitățile comerciale specializate;

– a activității de comerț cu amănuntul prin intermediul magazinelor agricole

specializate ce comercializează semințe, produse de uz fitosanitar, furaje și alte

materii prime și produse necesare în procesul tehnologic și operațional al

producătorilor agricoli și al companiilor din industria alimentară;

– a activității de comerț cu amănuntul prin intermediul magazinelor

specializate a pieselor de schimb și altor produse conexe serviciilor de deservire

tehnică a unităților de transport și utilajului agricol.

Agenția Servicii Publice, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale, va acorda doar servicii de necesitate stringentă: eliberarea actului de identitate provizoriu; înregistrarea decesului; serviciile cadastrale, înregistrarea și licențierea unităților de drept.

Poșta Moldovei”, prin intermediul subdiviziunilor sale, va acorda

doar servicii de necesitate stringentă.

Agenții economici, care desfășoară activitate economică, pe perioada

instituirii stării de urgență, sunt obligați să asigure accesul colaboratorilor Biroului

Național de Statistică, responsabili de înregistrarea prețurilor de consum la mărfuri

și servicii, pentru exercitarea atribuțiilor sale, asigurarea respectării normelor

pentru reducerea răspândirii infecției COVID -19.

Autorizarea tranzitării teritoriului Republicii Moldova, direct, fără oprire,

prin punctele de trecere a frontierei de stat Giurgiulești – Galați și Giurgiulești –

Reni a cetățenilor străini care se întorc în țara de origine sau de reședință, a

membrilor misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare, ai

organizațiilor/misiunilor internaționale, acreditate în țara de destinație, precum și

membrilor de familie ai acestora. 

Autorizarea accesului temporar, în data de 19 martie pe teritoriul

Republicii Moldova, în condiții strict reglementate de autoritățile competente, a

echipajului aeronavei destinate evacuării voluntarilor Corpului Păcii.

Se stabilesc măsuri specifice în domeniul justiției pe perioada instituirii

stării de urgență.

Compania Națională de Asigurări în Medicină, va asigura finanțarea

imediată cu mijloace financiare în sumă de 2.000.000 (două milioane) lei, din

sursele fondului de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină,

pentru achiziționarea în regim de urgență a următoarelor bunuri:

1) mănuși medicale – în cantitate de 640 (șase sute patruzeci) mii bucăți;

2) măști medicale – în cantitate de 250 (două sute cincizeci) mii bucăți.

Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate va asigura

organizarea și efectuarea procedurilor de achiziții publice prin negocieri directe

fără publicarea anunțului de participare, de mănuși medicale în cantitate de 640

(șase sute patruzeci) mii bucăți și măști medicale în cantitate de 250 (două sute

cincizeci) mii bucăți, din sursele Fondului de profilaxie, în scopul combaterii

infecției COVID–19.

Autoritățile publice centrale, autoritățile publice locale, toate persoanele

juridice de drept public și de drept privat înregistrate în Republica Moldova,

indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, precum și toți

cetățenii Republicii Moldova și alte persoanele fizice aflate la momentul actual pe

teritoriul Republicii Moldova, vor asigura executarea tuturor prevederilor

Hotărârilor nr. 1, nr. 2, nr. 3, nr. 4, nr. 5, nr. 6, nr. 7, nr. 8 și nr. 9 a Comisiei

naționale extraordinare de sănătate publică

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Publicat

pe

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

+188 cazuri noi de COVID-19

Astăzi au fost confirmate în Republica Moldova, 188 cazuri noi de infectare cu COVID-19, dintre care 5 în Transnistria. Cu transmitere locală – 187 cazuri și de import – 1 caz (Republica Turcia).

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 8548 cazuri.

Din numărul total de cazuri înregistrate în această zi, 17 sunt angajați ai sistemului medical: medici – 7, asistenți medicali – 5, felceri – 1, personal auxiliar – 4.

Până la ora actuală, 4738 persoane au fost tratate, iar 307 au decedat din cauza COVID-19.

Petiție pentru redeschiderea grădinițelor

Astăzi a fost depusă o petiție către autorități în care părinții cer să fie redeschise grădinițele.

În mod imperativ, specificăm că, pe parcursul ultimelor luni, autoritățile nu au dorit să ia în calcul problemele, generate de adoptarea unor decizii în cadrul Comisiilor menționate, neglijând în mod vădit impactul periculos asupra unor categorii de persoane, în special asupra familiilor cu copii preșcolari, și anume:

  • nu s-au oferit cadrul legal și soluții cu privire la condițiile de revenire în cîmpul muncii a părinților, cu copii ce frecventează gradinițele;
  • creșterea riscului de infectare a copiilor cu COVID-19,
  • expunerea copiilor la pericol pentru sănătate,
  • expunerea copiilor la pericole pentru viață și sănătate,
  • expunerea părinților la riscul de a-și pierde serviciul și sursa de venit, în condițiile când părinții vor fi nevoiți să demisioneze, pentru a asigura supravegherea copiilor preșcolari,
  • nu s-au oferit soluții cu referire la modalitatea funcționării instituțiilor preșcolare, după cum au procedat multe alte state europene.

Repatrierea cetățenilor nu mai are loc în baza listelor

Autoritățile au anunțat că din 17 mai până pe 29 mai au fost repatriați circa 27 de mii de cetățeni. De asemenea, s-a anunțat că nu mai este valabilă procedura de repatriere a cetățenilor aplicată pe perioada stării de urgență, în baza listelor de repatriere. Autoritățile recomandă cetățenilor să apeleze direct la companiile avia pentru a se întoarce acasă.

Încă 116 persoane tratate

În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 Chișinău, au fost internați 94 pacienți cu suspecție la COVID-19.

Starea de sănătate a persoanelor infectate:

255 – stare gravă,

619 – stare de gravitate medie.

Alte 116 persoane au fost tratate și externate. Bilanțul persoanelor tratate de COVID-19 a ajuns la 4738.

Până la ziua de azi, au fost confirmate 1646 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici-387, farmaciști-21, asistenţi medicali-646, felceri-88, personal auxiliar-504 persoane.

Informăm despre înregistrarea altor două decese cauzate de COVID-19:

Deces 306: Femeie de 81, din mun. Chișinău. Internată în stare gravă, la data de 19 mai, la Spitalul Clinic Muncipal Arh. Mihail. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat, angiopolineuropatie diabetică, cardiopatie hipertensivă.

Deces 307: Bărbat de 56 ani, din mun. Chișinău. Internat la la data de 6 mai, la Spitalul Clinic Republican. Comorbidități: cardiopatie mixtă, insuficiență cardiacă cronică, pancreatită cronică.

Frizeri, casieri, conductori, aviatori infectați
după relaxarea restricțiilor

Ieri, directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună a declarat că după deschiderea frizeriilor la mijlocului lunii mai, acum două săptămâni, ieri au fost testați pozitiv cu COVID-19 și frizeri.De asemenea, funcționarul a declarat că avem și aviatori infectați, casieri și conductori infectați cu COVID-19.

Mai mult, după deschiderea Pieței Centrale, Nicolae Furtună se arată îngrijorată de fluxul mare din piață și de purtarea incorectă a măștilor. Restricțiile de până acum nu a fost moftul cuiva. Relaxare a însemnat, în viziunea specialiştilor, ieşirea din starea de urgenţă, dar alături de COVID. Dacă o să continuăm așa, o să ajungem miercuri sau joi când o să se închidă piețele. Oamenii trebuie să înțeleagă că prin neluare act de învățămintele pe care le dă specialiștii, duc la aceea că se va sufoca sistemul de sănătate. Și iată fluxul acesta mare și nebun din Piața Centrală, prin nerespectarea regulilor de conduită, de igienă, în câteva zile o să se reflecte la împotmolirea spitalelor”, a declarat Furtună în cadrul emisiunii Punctul pe Azi de la TVR Moldova, adăugând că activitatea piețelor și a sectorului HoReCa va fi reexaminată.

Ieri au fost confirmate alte 109 cazuri noi de COVID-19. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 8 360 cazuri.

Examenele la șoferie, reluate

De pe 3 iunie se reiau examenele pentru obținerea permisiului de conducere. Serviciile de examinare vor avea loc în baza programărilor online.

Susținerea examenului va fi organizată în cadrul secțiilor de înmatriculare a transportului auto și calificare a conducătorilor auto din mun. Chișinău, Bălți, Soroca, Comrat, Edineț, Orhei, Ungheni, Hâncești Cahul, or. Ocnița, Căușeni, Criuleni, conform programului de lucru stabilit, anunță Agenția de Servicii Publice.

Situația la frontieră

În ultimele 24 de ore, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 6 510 traversări. Pe sensul de intrare în Republica Moldova s-au înregistrat 4 320 traversări persoane, dintre care 3 331 treceri la frontiera moldo-română, 984 treceri la frontiera cu Ucraina și 5 treceri aeriene.

În punctele de trecere a frontierei deschise traficului au fost supuse screeningului 6 510 de persoane și completate 4 320 de fișe epidemiologice individuale. Nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip COVID-19.

În punctul de trecere Otaci, la intrarea în țară au fost înregistrați 310 conaționali, repatriați din Federația Rusă, tranzitând Ucraina.

Citește mai departe

Social

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

Publicat

pe

De către

PE SCURT 

Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele nelocuite Soko din apropierea Hong Kong-ului a făcut înconjurul lumii. Pentru mulți, fotografia a devenit un simbol și un semnal de alarmă că pandemia își va lăsa amprenta negativă și asupra mediului ambiant. 

Experții internaționali atenționează că măștile și mănușile de protecție pe care le folosesc oamenii din întreaga lume pentru a se proteja de COVID-19 devin o problemă pentru mediu, pentru că odată ajungând în natură se vor transforma în microplastice. În Republica Moldova problema măștilor și mănușilor folosite de populație încă nu a ajuns pe ordinea de zi. Nu există statistici în acest sens, iar problema pălește pe fondul cifrelor alarmante a cazurilor de îmbolnăvire. Totodată, unii ecologiștii atenționează că Moldova NU are la moment soluții pentru această problemă. Probabil nu e departe momentul când pe crengile copacilor și pe dealuri vor flutura, pe lângă „tradiționalele” pungi de plastic, și măștile aruncate la gunoiști.   

PE LUNG

Măștile, mănușile, sticlele de plastic de dezinfectant care ne protejează de COVID-19 ajung pe străzi, în mări și în mijlocul naturii sălbatice. Problema este semnalată de orașe din diferite colțuri ale lumii, scrie DW.

În Kalamata, un oraș grecesc cunoscut în mod tradițional pentru măslinele sale, străzile sunt aproape goale. Cu toate astea, mănuși, șervețele și sticle de plastic sunt împrăștiate prin parcuri, trotuare și drumuri. Deșeuri similare provoacă probleme în metropole mai mari, precum New York și Londra.

Problema a lovit chiar și insulele nelocuite Soko. La câțiva kilometri de Hong Kong, Gary Stokes, un activist din grupul de conservare OceansAsia, a găsit aproximativ 100 de măști aduse de ape.

„Nu am mai observat măști până acum într-o locație atât de îndepărtată”, spune Stokes, care suspectează că acestea provin din China sau Hong Kong. „Când le-am găsit, au trecut doar șase-opt săptămâni de când oamenii au început să folosească aceste măști”.

Prea devreme pentru evaluarea impactului 

„Dacă sunt aruncate pe străzi, când va ploua mănușile și măștile vor ajunge în cele din urmă în mare”, spune Anastasia Miliou, biolog marin și director de cercetare la Institutul de conservare marină al Archipelagos din Grecia.

Nu doar mănușile și măștile sunt cele care cresc considerabil cantitatea de deșeuri generate de pandemie. Consumul de plastic de unică folosință din piețe și magazine a crescut, fiind alimentat de frica oamenilor de a se contamina. 

În același timp, purtătorul de cuvânt al Comisiei UE pentru probleme de mediu, Vivian Loonela, a declarat recent că este prea devreme pentru a evalua impactul coronavirusului asupra cantității totale de deșeuri de plastic generate în 2020.

Care e situația în Moldova? 

Iuliana Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, atenționează că problema poluării cu echipamente de protecție utilizate de populație ia amploare. „Evident că s-a majorat consumul de măști, mănuși, respectiv, se majorează în mod automat și poluarea”.În mod normal, pentru ele ar trebui să existe coșuri separate sau să fie colectate de farmacii. Potrivit ei, chiar și în situația de pandemie, autoritățile trebuie să fie inventive. În alte state, autoritățile au instalat în spațiile publice coșuri pentru deșeurile de acest tip, cel puțin ca să nu se amestece cu alte tipuri de deșeuri menajere.

„Pe lângă faptul că sunt sintetice și degradează o sumedie de ani, mai există și pericolul potențial de infectare. Luate de vânt, acestea flutură pe deal și câmpii, un copil poate să ia mănușa sau masca care poate a fost la o persoană bolnavă, care nu știa de asta. Deci este și un eventual pericol de răspândire a bolii”.

„Concluzia este că Moldova, la moment, pentru aceasta nu are soluții”, a adăugat Iuliana Cantaragiu. Ce se poate de făcut? În mod teoretic, se putea de colectat aceste deșeuri, de balotat și de depozitat, până se creează infrastructura de incinerare. Aceasta se poate de realiza într-un an de zile. 

Societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață

Ideea colectării separate a echipamentelor de protecție individuală ce au fost folosite de populație este susținută și de Vladimir Ternavschi, de la organizația Tinerii pentru EcoPlastic.

„Mănușile, măștile de protecție trebuie colectate separat și neutralizate. Ați putut vedea și până acum cum șervețele umede aruncate la gunoi stau la gunoiște zeci de ani și nu degradează. Aceste măști de protecție care sunt cele mai populare sunt din același material. Și ele tot vor sta zeci de ani la gunoiște și vor contamina mediul cu microplastic”.

Microplasticele au devenit o problemă de mediu în lume pentru că nu pot fi colectate de filtre, iar atunci când trec prin apele uzate pot colecta bacterii dăunătoare pe care le pot transporta cu ele. Astfel, atunci când înghițim aceste microparticule de plastic, putem înghiți și bacteri.

Tânărul ecologist susține că după pandemie, societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață și să recurgă la practici mai ecologice: să revină din nou la „torbe” și pachete biodegradabile.

În țara vecină, România, ecologiștii au creat deja o pagină pe facebook cu titlul „ Nu arunca măști și mănuși pe jos”, unde au lansat un apel către cetățeni să nu arunce la întâmplare materialele de protecție personală. Aici au fost postate mai multe poze cu măști și mănuși aruncate pe străzile orașelor, dar și în pădurea din Chiajna sau pe malul Dunării, la Brăila. Totodată, moderatorii paginii au atenționat că aruncarea măștilor și mănușilor folosite în împreună cu gunoiul menajer poate contamina personalul blocurilor însărcinat cu curățarea și manipularea gunoiului precum și operatorii firmelor de salubritate și gropilor de gunoi care preiau aceste deșeuri.

Vlada Balica, de la ABS Recycling, companie specializată în reciclarea deșeurilor de ambalaje PET, ne-a spus că la fabrica pe care o gestionează nu sunt colectate și prelucrate mănușile și măștile de protecție de unică folosință.

„În Moldova nu există soluții pentru acest tip de deșeuri. Nu este de dorit ca acestea să nimerească în deșeuri menajere, mai ales că ele pot fi infectate cu virus sau diferiți agenți patogeni. Ele trebuie colectate separat și incinerate, dar la noi incinerare nu există și evident că soluții nu sunt, de aceea totul merge la depozitare la Țînțăreni”.

Totodată, potrivit ei, pe timpul pandemiei, s-a observat reducerea deșeurilor plastice. Fabrica primește de la Regia Autosalubritate deșeuri menajere mixte, de unde sunt extrase tot ce poate fi valorificat și reciclat. „Dacă vorbim despre cantitățile colectate până la pandemie de autosalubritate și în timpul pandemie, cred că  acestea s-au redus cu circa 30-40%.” Vlada Balica spune că asta ar fi o urmare a închiderii sectorului HoReCa. În plus, foarte mulți oameni au plecat la părinți, la sate. Au plecat și cei care închiriau apartamente în Chișinău, studenții.

Ce se întâmplă cu deșeurile medicale? 

Ministerul Sănătății a precizat anterior că există un plan de management al deșeurilor infecțioase. Conform acestuia, există trei etape – colectarea deșeurilor periculoase din punct de vedere infecțios, transferul separat către un punct comun de colectare, sterilizare și dezinfectare a acestora, iar apoi conform unei proceduri se distrug.  

Alexei Bivol, directorul spitalului Raional Telenești, ne-a spus că aici deșeurile periculoase sunt autoclavate. Autoclavarea este o metodă care se folosește și în țările din Europa. „Avem o autoclavă modernă, care funcționează după principiul sterilizării cu aburi, unde tot echipamentul se sterilizează, apoi se fărâmițează și se aruncă la groapa cu gunoi, inofensiv”, spune Alexei Bivol.

„Instalația are cinci programe, procesul durează 45 de minute și după sterilizare, se include programul de fărâmițare, apoi deșeurile inofensive se aruncă la groapă de gunoi” 

Aparatul este testat, aprobat metrologic. În prezent, instituția are aproximativ 45 de contracte cu instituțiile medicale din raioanele vecine, pentru servicii de management al deșeurilor. 

Soluții globale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pentru DW că spălarea obișnuită a mâinilor oferă mai multă protecție împotriva infectării cu COVID-19, decât purtarea mănușilor de cauciuc în locurile publice, iar centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor afirmă că măștile de pânză lavabile oferă protecția necesară.

Și, în timp ce echipamentele de protecție utilizate în instituțiile medicale nu sunt în mare parte reciclabile sau reutilizabile, apar inovații sustenabile. Astfel, în SUA, producătorul de automobile Ford produce halate de protecție reutilizabile din același material din care se fac airbag-urile. Acestea pot fi spălate până la 50 de ori. Universitatea din Nebraska efectuează testări pentru a vedea dacă lumina ultravioletă va dezinfecta și „va prelungi viața” măștilor medicale și, prin urmare, va reduce deșeurile.

Reprezentanții organizației Zero Waste Europe consideră că țările nu ar trebui să aleagă între protecția mediului și protecția sănătății publice. „Pe viitor, trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru pandemii de acest fel și că suntem gata să le abordăm într-un mod ecologic; nu trebuie să fie una în defavoarea celeilalte.”

Foto: DW, Facebook/Ion Andronache

Citește mai departe

Social

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

S-au înregistrat 109 de cazuri noi și alte șapte decese

În ultimele 24 de ore, în Republica Moldova au fost fiind confirmate 109 de cazuri de infecție cu noul coronavirus, fiind procesate 775 de teste. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 8 360 cazuri.

Din numărul total de cazuri din această zi, 16 sunt lucrători medicali: medici – 4, asistenți medicali – 9, personal auxiliar – 3.

Alte 41 persoane au fost tratate. Bilanțul persoanelor vindecate de COVID-19 a ajuns la 4 622.

MSMPS informează despre înregistrarea altor șapte decese provocate de COVID-19. Este vorba despre șase femei și un bărbat, cu vârste cuprinse între 55 și 83 de ani. Astfel, bilanțul deceslor ajunge la 305 persoane.

În cadrul briefingul din această seară, secretarul de Stat, Constantin Rîmiș, accentuat că situația epidemiologică prin infecția COVID-19 rămâne a fi acută și a reiterat importanța măsurilor de protecție în sănătate publică.

„Constatăm că,  reluarea unor activități economice a fost interpretată de populație ca o relaxare. În acest context venim cu un îndemn către cetățeni, anume acum este foarte important să fie respectate și mai strict măsurile de protecție în sănătate publică”.

Există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an să fie cel mai mic din ultimii 20 de an

Există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an, să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani. Și asta deoarece în anul 2020, sectorul viti-vinicol din Republica Moldova intră în a treia criză care se înregistrează în ultimii 15 ani. Conform estimărilor, acestea pot scădea sub 100 de milioane de dolari. Datele sunt prezentate de către experții IDIS Viitorul, într-o notă informativă adresată deputaților din Parlamentul Republicii Moldova.

În nota informativă se spune că sectorul viti-vinicol este ramura cea mai dependentă de export. Peste 85% din producția viti-vinicolă este destinată spre export. Pandemia provocată de noul tip de coronavirus (COVID-19) și carantina impusă de majoritatea partenerilor comerciali ai Moldovei, pun în pericol această ramură. Astfel, cel mai probabil, în 2020, exporturile care țin de această ramură, se vor prăbuși iarăși, până la nivelul anului 1998, sub 100 de milioane de dolari.

Potrivit experților IDIS, criza exporturilor va afecta nu doar vinificatorii, dar și agricultorii, fabricile de sticlă, transportatorii și alte ramuri conexe. Industria vinicolă din Republica Moldova este unica ramură unde întreg ciclul de producție este autohton.

În condițiile create, susțin experții IDIS, Guvernul Moldovei este obligat să întreprindă acțiuni de susținere a sectorului viti-vinicol. Este vorba de amânări de plată a impozitelor și amânări de plată a accizelor pentru vinul distilat. Alte recomandări țin și de unele măsuri financiare, care pot fi întreprinse. Este vorba de reglementări ale BNM, care ar permite amânări de plată a creditelor bancare; subvenții din partea statului la plata dobânzilor bancare și garantarea de către stat a creditelor bancare pentru micii producători.

Experții IDIS Viitorul susțin că pot fi luate și unele măsuri administrative. Este vorba de obligarea, prin lege, a companiilor petroliere să includă în produsele petroliere o cantitate minimă reglementată de BioEtanol. De asemenea, anual ANRE, împreună cu companiile petroliere și vinificatorii, ar trebui să stabilească prețul de achiziție a BioEtanoului și cantitatea achiziționată trimestrial.

Biserica Ortodoxă își rezervă dreptul să se împărtășească în continuare

„Biserica Ortodoxă își rezervă dreptul, ghidându-se de propriile rânduieli și învățături, să se împărtășească în continuare așa cum a făcut-o și până acum, „ca toți să fie una”, se arată într-o circulară a Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.

Mitropolia Moldovei a precizat că are o obiecție majoră legată de recomandarea Comisiei Naționale de Sănătate Publică privind abținerea de la Sfânta Împărtășanie și amintește doar că subiectul Împărtășaniei este foarte important și existențial pentru Biserică, de aceea „nu poate constitui obiectul unor dezbateri publice și tratat într-o argumentare pur laică”.

„Ea nu poate fi negociată pentru că constituie leacul nemuririi, izvorul luminii, nădejdei și al unirii cu Dumnezeu. Membrii Bisericii cunosc faptul că Împărtășania, este roadă a iubirii și disciplină a libertății, întocmai pentru că înlătură suspiciunea, rezervele și temerile. Discuțiile și opiniile care se vehiculează pe această temă pornesc dintr-o perspectivă diferită și trebuie interpretată într-o abordare duhovnicească”, se mai arată în mesajul Mitropoliei.

La 29 mai Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a decis ca, începând cu 5 iunie se permite oficierea slujbelor religioase în interiorul bisericilor, însă cu respectare anumitor reguli. Totodată, cetățenilor li se recomanda să se abțină de la ritualul sfintei împărtășaniei.

259 de pacienți sunt în stare gravă. Au fost înregistrate alte trei decese

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat că 259 de pacienți cu COVID-19 sunt în stare gravă, iar 26 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată, Alți 638 de pacienți sunt în stare de gravitate medie.

Totodată, în ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 Chișinău, au fost internați 59 pacienți cu suspecție la COVID-19. Până la ora actuală, în Republica Moldova au fost confirmate 8 251 cazuri de infecție cu noul Coronavirus, dintre care 999 în Transnistria.

Alte 41 persoane au fost tratate și externate. Bilanțul persoanelor tratate de COVID-19 a ajuns la 4 622.

Până la ziua de azi, au fost confirmate 1 630 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici-383, farmaciști-21, asistenţi medicali-637, felceri-88, personal auxiliar-501 persoane.

Totodată, MSMPS informează despre înregistrarea altor 3 decese provocate de COVID-19. Este vorba despre doi bărbați și o femeie, cu vârste cuprise între 62 și 80 de ani.

Deces 296: Bărbat de 62 ani, din Cahul, internat la IMSP SR Cahul, pe data de 30 mai .2020. Comorbidități: boală cardiovasculară, hipertensiune arterială cronică, angină pectorală de efort IC gr. IV.

Deces 297: Femeie de 80 ani, din Cahul, internată la IMSP SR Cahul, pe data de 29 mai 2020. Comorbidități: diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială gr. III, AVC.

Deces 298: Bărbat de 68 ani, din mun. Chișinău, internat la Spitalul Clinic Republican, pe data de 22 mai.2020. Comorbidități: insuficiență renală cronică, hipertensiune arterială gr. III, angină pectorală de efort CF II.

Procuratura Anticorupție, în carantină. Șase procurori, infectați cu COVID-19

Începând de astăzi și până la finele acestei săptămâni, Oficiul central al Procuraturii Anticorupție va activa într-un regim special, de la distanță. Decizia a fost luată după ce șase procurori din cadrul acestei subdiviziuni au fost diagnosticați cu COVID-19.
Potrivit unui ordin semnat de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, în această perioadă va fi asigurată testarea organizată la COVID-19 a tuturor angajaților acestei procuraturi specializate.
În cursul acestei săptămâni, Oficiul central al Procuraturii Anticorupție va examina doar urgențele a căror amânare va fi în măsură să prejudicieze interesele justiției.
Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social11 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930