O tânără din Moldova la 22 de ani are deja 3 copii: „Mi-au spus să mă protejez, dar nu mi-au explicat cum”

Maria* a născut primul său copil la vârsta de 16 ani, când majoritatea colegilor săi absolveau gimnaziul. Acum, la 22 de ani, ea are deja trei fetițe și trompele uterine legate – o formă de contracepție permanentă. UNFPA Moldova povestește astăzi istoria ei, de Ziua Mondială a Contracepției.

„Cei care mă văd pentru prima dată nu cred că am trei copii. Au impresia că sunt surorile mele mai mici”. Cu părul prins în codiță și îmbrăcată în pantaloni scurți, ar putea fi ușor confundată cu o elevă din clasa a șaptea, doar că demult nu mai merge la școală.

Pe Victor*, cel care avea să-i devină soț, l-a cunoscut pe când avea 15 ani. A rămas însărcinată la puțin timp după aceea. Pe atunci, nu știa aproape nimic despre metodele de contracepție și nici despre riscurile unei sarcini timpurii.

„Cu mama, nu am discutat niciodată așa ceva. Îmi era rușine. Nici la școală nu am avut educație sexuală. Profesoara de biologie se incomoda să vorbească, așa că am trecut peste asta”, își amintește tânăra.

Fetele care rămân însărcinate și nasc la o vârstă fragedă sunt extrem de vulnerabile. Multe dintre ele renunță la studii și se ciocnesc de sărăcie. La fel, ele sunt mai predispuse riscurilor de sănătate. La nivel global, complicațiile din cauza sarcinilor și nașterilor timpurii reprezintă principala cauză de deces în adolescență.

Maria, într-adevăr, a abandonat școala, chiar dacă îi plăcea să învețe și era printre elevii buni din clasă. Ea a avut și grave probleme de sănătate.

„Mi-au spus să mă protejez, dar nu mi-au explicat cum”

Prima fetiță a cuplului, Eugenia*, a venit pe lume acum cinci ani. Pentru că a născut prin cezariană, medicii au sfătuit-o să aștepte cel puțin trei-patru ani până la următorul copil. „Mi-au spus să mă protejez, pentru că nu am voie să nasc, dar nimeni nu mi-a explicat cum anume”.

Își amintește că, imediat după naștere, i-a fost administrat un preparat injectabil, o metodă de contracepție care durează trei luni. Atunci când a trebuit să meargă la medic pentru o nouă doză, și ea, și soțul au renunțat, iar bani pentru alte anticoncepționale nu aveau. Așa că, la scurt timp, a rămas însărcinată din nou și curând s-a născut Ana*. Peste încă un an și jumătate, a venit pe lume Galina*. Toate nașterile au fost prin cezariană, lăsând-o din ce în ce mai slăbită.

“Am ajuns să cântăresc 48 de kilograme. Am slăbit foarte mult după fiecare naștere. La a treia sarcină, medicii erau foarte alarmați și se temeau că voi muri. Mi-au propus să renunț, dar nu am fost de acord. Le-am spus că voi naște copilul cu riscul propriei vieți”, spune Maria.

Astfel, după a treia naștere și o lungă discuție cu doctorii, Maria a decis să aleagă sterilizarea feminină, care constă în legarea trompelor uterine, o formă de contracepție permanentă. Acum, nu mai trebuie să se gândească la sarcini nedorite, deși problemele ei nu se încheie aici.

La limita sărăciei

Familia se descurcă greu, pentru că soțul are un salariu mic, care abia de le ajunge pentru mâncare și scutece de unică folosință, de aceea în casa lor nu vezi nici jucării, nici cărți pentru copii.

Ziua Mariei se împarte între cele trei fetițe și treburile casnice – hrănește copiii, cară apă de la fântână, spală rufe, gătește și face curățenie.

Cât mama e ocupată cu treburile casnice, Eugenia, de 5 ani, are grijă de surorile mai mici. Deși ar fi trebuit să frecventeze grădinița, ea stă acasă și nu cunoaște nici lucrurile elementare, cum ar fi culorile sau zilele săptămânii.

„Eugenia îmi spune des că vrea să meargă și ea, cu ceilalți copii, la grădiniță, dar nu o pot da acum. Nu avem hăinuțe și nici nu ne permitem să cumpărăm. Poate va merge, dar mai târziu”, zâmbește trist femeia.

Dreptul la planificare familială

Istoria Mariei nu este unică în Moldova. Anual, în țara noastră, circa 2,500 de fete adolescente devin mame. În același timp, 17% dintre femeile de vârstă reproductivă (15-49 de ani) nu dispun de mijloace de contracepție, chiar dacă nu planifică o sarcină.

Cea mai mare nevoie nesatisfăcută de mijloace de contracepție predomină în rândul femeilor tinere, a celor sărace și din mediul rural, arată datele Centrului de Cercetări Demografice.

„Fiecare persoană și fiecare cuplu are dreptul să decidă liber asupra numărului de copii pe care și-i dorește, a intervalului dintre sarcini şi a momentului când să-și planifice sarcina, la fel și dacă vrea să aibă copii. Acesta este un drept fundamental al omului. Prin urmare, fiecare persoană trebuie să aibă acces la informare, consiliere și servicii de planificare familială de calitate, inclusiv la mijloace moderne de contracepție, pentru a-și putea exercita acest drept”, spune Rita Columbia, Reprezentanta UNFPA în Moldova.

În 2018, în Republica Moldova a fost adoptat un Program Naţional privind Drepturile şi Sănătatea Sexuală şi Reproductivă, care este unic în regiune. Programul, elaborat cu asistența Fondului ONU pentru Populație și Organizației Mondiale a Sănătății, va extinde accesul la aceste servicii în mod echitabil pentru toate persoanele, indiferent de vârstă, etnie, mediu de reședință, statut social sau starea de sănătate.

Totodată, va fi îmbunătățit mecanismul de estimare a necesităților de mijloace moderne de contracepție, precum și procurarea și distribuirea gratuită a acestora către grupurile vulnerabile.

Până atunci, Maria, la fel ca și alte tinere în situația ei, este conștientă că nașterile timpurii i-au furat șansa să termine școala și să obțină o meserie. Chiar și așa, ea speră să-și găsească un loc de muncă atunci când copiii vor mai crește. Se visează vânzătoare la unul din magazinele din centrul raional. Primii bani pe care i-ar câștiga i-ar cheltui tot pe copii: „Mie nu-mi trebuie nimic. Vreau ca lor să le fie bine”.

Foto: UNFPA Moldova

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.