De Tatiana Corai
Ziarul Timpul a inaugurat o nouă rubrică: Timpul miniştrilor.
Dat fiind deschiderea de care dă dovadă în relaţiile cu presa noua guvernare, ne propunem să aducem în prim-planul preocupărilor noilor miniştri multiplele probleme cu care se confruntă cetăţenii, mai exact, cititorii noştri.
Or, în fiecare domeniu s-au acumulat munţi de probleme nesoluţionate la timpul lor. Ne-am convins de acest lucru o dată în plus vinerea trecută, când oaspetele nostru, ministrul Educaţiei, Leonid Bujor, a fost pur şi simplu luat cu asalt de întrebările dumneavoastră. Spre satisfacţia invitatului nostru, toate întrebările au fost la obiect. E un semn clar că oamenii aşteaptă fapte concrete de la noii conducători şi sunt gata să facă totul ce depinde de ei pentru a depăşi dificultăţile de moment.
Am primit pe parcursul săptămânii trecute, dar şi în cadrul liniei fierbinţi, un număr-record de întrebări, pe care le publicăm astăzi împreună cu răspunsurile domnului ministru (citiţi pag. 4, 5). A fost destul de dificil să facem loc la toate întrebările, în două pagini de ziar, dar vă asigurăm că dl Bujor le va examina cu atenţie pe toate şi va răspunde la ele. Din acest punct de vedere, considerăm că prima invitaţie la rampă a unui ministru a fost de bun augur. Fiţi pe fază, vinerea viitoare vă aşteaptă un nou ministru!
Leonid Bujor, ministrul Educaţiei, în dialog cu cititorii noştri
Întrebare: Vă rog să-mi spuneţi care e soarta de mai departe a ziarului „Univers pedagogic”? (Ion Iachim)
Răspuns: Tot ce pot să vă spun e că această publicaţie rămâne în continuare în subordinea Ministerului Educaţiei. Există unele probleme, dar ele urmează să fie soluţionate pe parcurs.
Î.: Dle ministru, când pe site-ul www.edu.gov.md limba ROMÂNA va fi una din cele trei limbi de accesare? La moment apare: MD, RU, ENG…
R.: Îmi cer scuze şi vă asigur că în cel mult zece zile vom face modificările de rigoare. Stimaţi responsabili de site, sper să mă informaţi în curând că aţi lichidat această lacună…
Î.: Au trecut două luni de la instalarea noului Guvern, dar Ministerul Educaţiei continuă să stea pe roşu. Când vor fi numiţi noii viceminiştri? (Aurica Strătilă)
R.: A fost deja aprobată structura aparatului central al ministerului. După cum ştiţi, acesta şi-a schimbat denumirea din Ministerul Învăţământului şi Tineretului în Ministerul Educaţiei, schimbare dictată de înfiinţarea Ministerului Tineretului. În scurt timp, conform regulamentului, vom disponibiliza personalul din vechiul minister şi vom face noi angajări, inclusiv la nivel de viceminiştri.
Î.: Credeţi că e obligatoriu să înlocuiţi toate cadrele de conducere din minister? Veţi face noile angajări pe criterii politice?
R.: În toate ţările europene odată cu schimbarea ministrului sunt schimbaţi şi viceminiştrii, cu mici excepţii – unii şefi de direcţii. În rest, dacă specialiştii sunt experţi în domeniu vor rămâne să promoveze reformele şi să asigure continuitatea lor. Dar e nevoie şi de oameni noi.
Î.: Dle ministru, ce facem cu puzderia de universităţi din RM? Aveţi de gând să iniţiaţi o reformă aici? Simpla adoptare a sistemului de la Bologna nu înseamnă şi recunoaşterea diplomelor noastre de absolvire în spaţiul UE. Pe când vom avea măcar o instituţie de învăţământ superior acreditată de forurile în speţă ale UE? Cu respect, Andrei Bunu.
R.: Nu pot să nu fiu de acord cu dumneavoastră. În curând vom avea un nou Cod al Educaţiei care va reglementa situaţia din domeniu. În trei-patru ani cred că am putea avea şi o instituţie acreditată de UE. Nu aş vrea să neg meritele unor universităţi din republică, ştiu că ele încearcă să implementeze standardele europene, dar este nevoie de mult mai multe eforturi în acest sens, inclusiv din partea ministerului.
Î.: Când va fi constituită o comisie pe lângă minister pentru a elabora proiectul Codului Educaţiei? Vor fi antrenate în această comisie şi cadre didactice din teritoriu? (Maria Ciobanu, Nisporeni)
R.: Comisia deja activează. Personal consider prioritar acest Cod al Educaţiei. Parlamentul trecut a examinat, în două lecturi, un Cod al Învăţământului, dar el nu a fost promulgat de preşedintele Voronin din cauza lacunelor grave pe care le avea. Vom decide în continuare dacă vom ţine cont de el, sau vom veni cu un cod nou, la care se lucrează acum în minister. Încercăm să facem acest lucru cât mai operativ. Pedagogii vor avea cel puţin două-trei săptămâni la dispoziţie pentru a-l discuta în cadrul instituţiilor de învăţământ. Propunerile lor vor fi acumulate la direcţiile raioanele, iar cele mai judicioase îşi vor găsi locul în acest document strategic.
Î.: Copilul meu învaţă la liceul „Dante Alighieri” din capitală, în clasa a V-a. La moment are doar o lecţie facultativă de engleză şi două ore obligatorii de rusă. Rusa o cunoaşte de la grădiniţă, dar aş vrea să cunoască la fel de bine şi engleza. Ce trebuie să fac ca părinte – să scriu cerere la liceu, pentru a solicita mai multe ore de engleză? (Vasiliev, părinte)
R.: Nu, pentru că în timpul anului de studii nimeni nu va putea schimba nimic, e nevoie să fie revăzută curricula şcolară. Săptămâna trecută am semnat un ordin privind constituirea unei comisii care se va ocupa de perfecţionarea curriculei pe discipline. Vom ţine cont de doleanţele părinţilor.
Î.: Nu credeţi că programul şcolar este supraîncărcat? Fetiţa mea e în clasa a IV-a şi, sinceră să fiu, de când a păşit pragul şcolii nu mai are parte de copilărie. (Luminiţa Bordea, Chişinău)
R.: Aveţi perfectă dreptate. Suntem una din ţările din Europa cu cel mai exagerat număr de discipline şcolare obligatorii – tocmai 17! Unele din ele ar trebui să devina opţionale, pentru ca părinţii să aleagă ce consideră prioritar pentru copiii lor. Nu avem în această privinţă o poziţie unanimă din partea cadrelor didactice. Mulţi pedagogi se tem că aceste modificări se vor răsfrânge asupra salarizării, a numărului de ore. Dar, în ultimă instanţă, e vorba şi de sănătatea copiilor.
Î.: Ce credeţi despre metoda de evaluare a alolingvilor la examenele de BAC la limba română? Este de râsul găinilor faptul că toţi „iau” examenul la BAC, dar nu ştiu o boabă româneşte…
R.: Din punctul meu de vedere, rădăcinile sunt mai adânci. Nu depinde numai de profesorii de română, ci şi de atitudinea conducătorilor acestor instituţii de învăţământ faţă de locul şi rolul limbii române.
Î.: De cinci ani în sertarele Ministerului Educaţiei se prăfuiesc, aprobate, documentele „Concepţia formării profesionale a personalului din învăţământul preuniversitar”, „Strategia formării profesionale a personalului din învăţământul preuniversitar şi Concepţia evaluării rezultatelor şcolare”, al căror coordonator sunt. Cum înţelegeţi să relansaţi reformele în învăţământ, menţinând sistemul sovietic de formare profesională a cadrelor didactice? (Vlad Pâslaru, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, şef sector la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei)
R.: Domnule Pâslaru, vă promit că voi deschide toate sertarele, dulapurile ministerului, voi găsi aceste documente, le voi şterge de praf şi le voi analiza în ce măsură sunt actuale, dat fiind că au trecut deja cinci ani. Voi lua neapărat o decizie şi vă voi informa.
Î.: V-am admirat la TV, pentru promptitudinea cu care reacţionaţi la multe probleme ce frământă societatea. De cât timp este nevoie pentru a soluţiona problema celei de-a doua limbi moderne la Liceul „M. Eliade”? (Tamara Babuc, Liceul „Mircea Eliade”)
R.: O comisie specială urmează să verifice situaţia din acest liceu, deoarece aveţi şi alte probleme, pe lângă cea de-a doua limbă studiată aici. Mă refer la democratizarea procesului de instruire, la relaţiile din colectiv. Am avut o întâlnire cu patru profesori de la „M. Eliade”, acum îmi programez o întâlnire şi cu colectivul didactic al liceului, pentru a lămuri situaţia împreună.
Î.: Poate ar fi binevenit ca elevii din satele mici să se deplaseze în localităţile mari, unde există cadre şi şcoli mai bune? Aşa se procedează în SUA. Satele în Moldova fiind foarte aproape unele de altele, cheltuielile de transport ar fi mici.
R.: În cadrul Programului anticriză al Guvernului au fost incluse şi măsuri de optimizare a reţelei instituţiilor de învăţământ. De asemenea, a fost prevăzută procurarea mijloacelor de transport. Dar deciziile trebuie să le ia administraţiile publice locale. În republică se desfăşoară un astfel de program-pilot, susţinut de Banca Mondială, în două raioane – la Căuşeni şi Râşcani.
Î.: Mă interesează dacă se va face ceva pentru a introduce studierea religiei în şcoală… (Leonid)
R.: La 2 noiembrie ne-a parvenit la minister o solicitare de la Mitropolia Moldovei de a introduce opţional religia în şcoală. În linii mari, susţinem propunerea mitropoliei.
Î.: Care este soarta de mai departe a Liceului „Ion Creangă” din Bălţi? De aici a pornit o remarcabilă pleiadă de oameni de ştiinţă şi de cultură, cu toate acestea, după evenimentele din aprilie 2009 guvernarea comunistă a pus la cale desfiinţarea liceului şi a sistat admiterea pentru anul de studii 2009-2010… (Marina Morari, director-adjunct, doctor în pedagogie; Nicolae Cazacu, doctor în istorie de la Liceul „Ion Creangă” din Bălţi)
R.: Am analizat cu atenţie petiţiile parvenite din liceul dumneavoastră. Îmi pare rău pentru că aţi avut de suferit. Am semnat deja un demers către guvern, prin care am informat că intenţionăm de la 1 septembrie 2010 să reluam admiterea în cadrul liceului. Situaţia a fost deblocată.
Î.: Grădiniţa nr. 5 de pe str. Bogdan Voievod din Chişinău a fost privatizată ilegal, conform Procuraturii Generale, iar procesul de judecată între SA „Bucuria” şi Primăria Chişinău este în favoarea noilor proprietari ai fabricii. Veţi ceda grădiniţa sau ce veţi întreprinde la modul concret?
R.: Primăria a solicitat transmiterea acestei instituţii în gestiunea Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport, însă SA „Bucuria” refuză executarea acestei decizii. Conflictul dintre SA „Bucuria” şi Primăria mun. Chişinău se examinează în instanţa de judecată. Luăm în calcul şi posibilitatea de a soluţiona pe cale amiabilă litigiul.
Î.: 1. De ce profesorii care au în clasă câte patru-cinci elevi primesc acelaşi salariu ca şi noi, care lucrăm cu 20 şi mai mulţi elevi? 2. De ce la noi se reduc clasele de la 1 ianuarie 2010, iar în şcolile mici de la 1 septembrie 2010? 3. Mulţi profesori rămân fără şarjă didactică deplină. Ce va întreprinde ministerul pentru a le completa şarja? (Gheorghe Blănaru, Liceul „M. Eminescu" din Baimaclia, Cantemir)
R.: 1. În contextul optimizării reţelei instituţiilor de învăţământ examinăm o nouă formulă de finanţare – per elev, dar aceasta numai cu începere din 2011-2012. A doua întrebare: deciziile asupra închiderii unor clase/şcoli mici le iau administraţiile publice locale. 3. Cu referinţă la şarja didactică incompletă, vă informez că sistemul de învăţământ duce lipsă de circa 2000 de cadre calificate anual. Cazurile trebuie examinate în funcţie de situaţiile concrete.
Î.: Ştiţi ce salarii au profesorii universitari la moment? Ele sunt mai mici ca cele ale unui taximetrist. Veţi promova o autonomie reală a instituţiilor de învăţământ superior? (Radu Melniciuc, USM)
R.: Cunosc realitatea, inclusiv din universităţi. Dar vreau să cred că noua guvernare va pune un preţ mai mare pe pedagogi, pe intelectualitate, în general. Însuşi faptul că în condiţii de criză, noi am lăsat în vigoare majorările de salarii pentru pedagogi spune mult. Iar în ceea ce priveşte autonomia reală, vă asigur că până în luna martie, conducătorii din universităţi, cadrele didactice vor avea o astfel de autonomie.
Î.: Sunt mama unui elev care-şi face studiile la Colegiul tehnologic. Vă aduc la cunoştinţă că aici nu se respectă cele mai elementare norme igienice, în special, în căminul nr. 1, unde sunt şoareci, şobolani, gândaci. Ne-am adresat dnei directoare şi ne-a spus că nu are bani ca să pună măcar geamuri la WC. Vă rugăm, luaţi măsuri.
R.: Fiecare conducător poartă răspundere pentru instituţia sa. M-am întâlnit cu conducătorii a opt colegii din Chişinău, cărora le-am atras atenţia nu numai asupra situaţiei din cămine, dar şi a altor lucruri neplăcute. Le-am explicat care este diferenţa dintre salariile lor şi ale pedagogilor, iar dacă salariile sunt mai mari înseamnă că şi atitudinea trebuie să fie alta. În aceste zile întreprindem un control la Colegiul tehnologic. Iar măsurile le voi lua personal.
Î.: De ce reforma sistemului rezidenţial se mişcă atât de lent? (Olga)
R.: Lucrurile nu stau pe loc. Este prevăzută reorganizarea unor instituţii rezidenţiale, ceea ce va permite reducerea cheltuielilor cu 5-10%. Casa de copii din Cernoleuca, Donduşeni, va deveni Centru multifuncţional; Gimnaziul-internat din Cupcini, Edineţ – Centru de plasament temporar. Continuăm şi alte activităţi de reintegrare a copiilor în familie.
Î.: Dle ministru, în universităţi se observă o subapreciere a disciplinelor de contact, cel mai ignorate fiind cele socio-umanistice. Monopolul total asupra formării planului de studii îl deţin facultăţile. Rectoratele numai aprobă, deseori formal. Oare nu e cazul să se introducă obligatoriu (inclusiv la ciclul de masterat) Filozofia, Politologia, Cultura universală, Probleme actuale ale istoriei naţionale? (Un profesor de la Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălţi)
R.: Problema planurilor de învăţământ pentru universităţi va fi examinată suplimentar şi despre rezultate vă vom informa ulterior.
Î.: Cum să procedăm atunci când în şcoală vine un tânăr specialist, iar toate orele sunt deja repartizate unor pedagogi pensionari? (Ion din Făleştii Noi)
R.: Directorii ar trebui să caute modalităţi de a aduce tinerii în învăţământ, mai ales la sate. Pe de altă parte, de la un profesor cu o bogată experienţă de muncă ar avea ce învăţa şi tinerii specialişti. Trebuie să acţionăm în funcţie de valoarea profesională a fiecăruia şi să nu uităm că tinerii sunt viitorul nostru.
Î.: Am pregătit două manuale de chimie, manuscrisele au fost vizate de specialiştii de la catedră, universitate, ambele sunt adresate studenţilor şi elevilor care învaţă chimia generală şi anorganică. Aş vrea să le editez. Cui să mă adresez? (Profesorul Tighineanu de la Universitatea de Medicină)
R.: Domnule profesor, trebuie să depuneţi câte un demers la Ministerul Sănătăţii şi la Ministerul Educaţiei, apoi vor fi examinate posibilităţile financiare. În anul curent de studii au fost editate din bugetul ministerului doar două manuale – „Albinuţa” şi „Букварь”. Deşi erau în plan, nu au fost editate manualele de chimie, fizică, matematică, limba română. Aşteptăm demersul dumneavoastră.
Î.: Nu credeţi că aşa-numitele asociaţii ale părinţilor din şcoli şi licee trebuie urgent lichidate? Dacă cineva vrea să ajute şcoala – să deschidă nişte conturi speciale. În opinia mea, acestea sunt convenabile doar conducerii instituţiilor de învăţământ şi prin intermediul lor se spală sute de mii de lei…
R.: A interzice astăzi asociaţiile părinteşti, din punctul meu de vedere, este prematur. Dar acolo unde vor fi admise abuzuri vom fi foarte duri – până la eliberarea din funcţie şi prezentarea dosarelor la procuratură. I-am prevenit deja pe conducătorii din învăţământ despre aceasta. Noi nu vom tolera acumulările de bani pentru ziua de naştere a directorului sau a profesorului, implicarea acestora în acumularea mijloacelor financiare de la părinţi. De fapt, asemenea donaţii trebuie făcute benevol, iar banii trebuie să fie gestionaţi de părinţi.
Î.: Când o să se studieze în şcoală Istoria neamului? Nu credeţi că ar fi bine să existe măcar un examen la admiterea în universităţi? Aşa, ca să poată beneficia de un loc la buget şi copiii dotaţi, dar care nu au bani.
R.: Voi întreprinde toate măsurile pentru a nu admite falsificări în manualele de istorie. Schimbările în acest sens se vor produce treptat, dar fără întârzieri. Am discutat deja cu istoricii de la AŞM, din universităţi, de la Asociaţia Istoricilor. Vom pune la bază obiectivismul şi vom elimina politicul din învăţământ, în general, nu doar din disciplina Istorie. În ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare, mi se pare şi mie normal să avem un examen, care ar permite aprecierea la justa valoare a fiecărui candidat la studii superioare. Vom discuta despre aceasta la minister.
Î.: La fiecare început de an, cadrele didactice realizează aşa-numita şcolarizare. Fiecărui profesor i se repartizează un anumit sector din oraş şi umblăm de la uşă la uşă ca să aducem toţi copiii la şcoală. De multe ori nu ni se deschide sau de dincolo de uşă ni se răspunde foarte urât. O colegă de a mea a fost muşcată de un câine. Acest lucru uneori ne lezează demnitatea, iar alteori de pune în pericol viaţa. Ce facem ca să nu expunem profesorii la acest chin? (Profesorul Orehovschi, Liceul „Spiru Haret” din Chişinău)
R.: Probabil, este cazul să implicăm aici şi poliţistul de sector. Poate ar trebui să schimbăm în general modalitatea de abordare a problemei şcolarizării. Ne vom gândi la un mecanism mai eficient de depistare a copiilor din familiile dificile. Atunci când pe un sector există mai multe asemenea familii, profesorul nu ar trebui să se deplaseze de unul singur.
Î.: Vă rog să reexaminaţi, împreună cu specialiştii în materie, Ghidul elaborat de Consiliul Naţional pentru acreditare şi atestare al RM, care a intrat în vigoare la 1 septembrie curent. După mine, el trebuie perfecţionat, pentru că neglijează cerinţele UNESCO în domeniu. Şi o întrebare: E posibilă introducerea disciplinelor de Etică, Filozofie şi Logică la nivel liceal? (Vasile Ţapoc, Universitatea de Stat)
R.: Vom studia propunerile dumneavoastră. E nevoie de o abordare competentă şi pragmatică, atunci când e vorba de introducerea unor noi discipline de studii, pentru a nu supraîncărca programa de învăţământ şi, în acelaşi timp, pentru a ţine cont şi de cerinţele timpului.
