Connect with us
"
"

Opinii

Monica Babuc: Lipsa unui mecanism eficient de management al instituţiilor culturale împovărează bugetul statului/ INTERVIU

Publicat

pe

Moldova.ORG a stat de vorbă cu Ministrul Culturii, Monica Babuc, despre problemele din sectorul pe care îl administrează, situația monumentelor de arhitectură, starea lucrurilor în satele moldovenești, autofinanțarea instituțiilor culturale, dar și cum apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană poate dezvolta domeniul culturii din țara noastră.

Acordă Guvernul suficientă susținere (financiară) ministerului pe care îl conduceți? De ce credeți că mai are nevoie Ministerul Culturii pentru a fi mai vizibil și mai implicat în viața societății?

În primul rînd, aş vrea să subliniez că domeniul culturii nu este numai cel care cerșește bani de la buget. El poate și trebuie să se autofinanțeze și chiar să producă venituri pentru buget, aceasta păstrând capacitatea culturii de produs spiritual și social. Poți crea tehnici și tehnologii noi, poți obține succese remarcabile în afaceri și crea tehnici și tehnologii noi de cîștigare a banilor, dar dacă nu te îngrijești de spiritul tău și de cultura ta, un popor riscă să rămână anonim, deoarece cultura este cartea de vizită a unui popor. Cultura este unicul produs care, odată asimilat, crește și se înmulțește.
Din păcate, subfinanțarea e de la sine înțeleasă, un lucru pe care-l accept cu greutate și pentru care caut soluții. Știți, fără îndoială, că bugetul Ministerului Culturii este foarte redus, în vreme ce în alte ţări europene, bunăoară, este de peste 1% din PIB, și care creşte treptat. Dar, dincolo de aceasta, constatăm că încă sunt multiple probleme în sistemul instituţiilor de cultură care, indirect, duc la o slabă finanţare.

În al doilea rînd aş vrea să accentuez că în tot mandatul de ministru al culturii am promovat obiectivul că Ministerul Culturii trebuie să-și recîștige un loc strategic între ministerele oricărui guvern, astfel să dezvolte multiple politici publice axate în primul rînd pe dezvoltarea şi susţinerea produsului cultural şi a oamenilor de cultură. Cred că este foarte important să reuşesc să pun în practică o politică legată de proiectele prioritare – restaurarea şi promovarea patrimoniului cultural şi dezvoltarea sectorului industriilor creative, precum şi de modul în care sunt alocate fondurile pentru instituțiile publice de cultură.

Astfel, şi în continuare vom promova o corelare mai strînsă între obiectivele reformatoare expuse în Strategia Naţională de Dezvoltare a Culturii ”Cultura 2020” şi resursele aflate la dispoziţie, precum şi vom insista pe finanţarea unor noi programe axate pe modernizarea instituţiilor de cultură şi susţinerea sectorului creativ. Vom aprofunda dialogul cu sectorul independent şi cu societatea civilă şi vom continua să modificăm legislaţia naţională. Ameliorarea legislaţiei privind protecţia patrimoniului naţional în vederea salvării, prezervării şi valorificării lui, rămâne de asemenea, o direcţie prioritară a Ministerului Culturii.

 Care este situația de ansamblu a monumentelor istorice și de arhitectură? Cum putem stopa distrugerea lor?

Dacă e să vorbim de situația de ansamblu a monumentelor istorice din Republica Moldova, aceasta este acea cunoscută de toată lumea – nesatisfăcătoare. Or, în condițiile de criză profundă social-poilitică și economică, problemele acumulate de peste două decenii nu puteau fi soluționate peste noapte, mai ales că lipseau premisele necesare în acest sens: instrumentele legale de specialitate și resursele financiare corespunzătoare.

Cu toate acestea, în ultimii ani au fost realizate progrese la compartimentul salvgardarea patrimoniului cultural.

Aici este de remarcat în primul rând, elaborarea în premieră de către Ministerul Culturii a instrumentului legislativ necesar pentru salvgardarea monumentelor istorice și a patrimoniului cultural național, în general. Or, la etapa actuală este elaborat un cod alcătuit din 6  legi de patrimoniu (protejarea patrimoniului arheologic, imaterial, mobil, monumentelor de for public, mormintelor și operelor comemorative de război și monumentelor istorice – ultimele două urmând a fi aprobate în sesiunea de toamnă a Parlamentului). Totodată, a fost modificat Codul Penal și Contravențional la compartimentul patrimoniul cultural, astfel că s-a obținut și instrumentul juridic prin care se va putea stăvili procesul de deteriorare și distrugere a monumentelor.
În același context, remarcăm formarea în premieră a instrumentului instituțional de salvgardare a patrimoniului arheologic – Agenția Națională  Arheologică, care pe parcursul a trei ani de existență a reușit să salveze zeci de situri arheologice și să aducă în patrimoniul muzeal național valori culturale inestimabile.

La același capitol, remarcăm activitatea Direcției Patrimoniu Cultural a ministerului și a Agenției Monumentelor Istorice, de stopare a procesului de demolare a monumentelor de arhitectură, care către anul 2009 luase o amploare îngrijorătoare, fiind demolate în mediu câte 4 monumente anual, acest proces în prezent fiind adus la zero. Pe de altă parte, la ordinea zilei, continuă a rămâne problema deteriorării monumentelor prin lucrări neautorizate de reconstrucție.

Un instrument de protejare reală a patrimoniului construit din Republica Moldova la etapa actuală îl constituie Consiliul Național al Monumentelor, care ține sub control profesionist activitățile de intervenție la monumentele istorice, anual fiind coordonate circa 250 proiecte de intervenții și restaurare.

În lipsa resurselor financiare, în ultimii ani, datorită politicii consecvente a Ministerului Culturii și implicării societății civile, s-a produs o schimbare esențială în abordarea patrimoniului cultural de către autoritățile de diferite niveluri și publicul larg. Astfel, pentru prima dată, prin implicarea directă a Autorităților Locale cu sprijinul Ministerului Culturii, au fost promovate un șir de proiecte de restaurare și reabilitare a monumente istorice, dintre care cele mai vizibile au fost lucrările de la Cetatea Soroca, Conacul Manuc Bey Hâncești și Conacul Pommer – Țaul. În același context pot fi menționate și proiectele de restaurare a sediului Agenție Naționale pentru Siguranța Alimentelor și a Comitetului Național Olimpic.

Totodată, în ultimii doi ani, Ministerul Culturii, având sprijinul Guvernului, implementează două proiecte majore de restaurare finanțate din fonduri oferite de Guvernul României (edificiul central al Muzeului Național de Arte și al Sălii cu Orgă cu un buget de câte 1 mln. euro).
Din fonduri naționale, în ultimii doi ani a fost restaurată Casa-Muzeu Grigore Vieru din s. Pererâta.
Astfel, se poate constata că prin activitățile din ultimii ani, stoparea proceselor distructive din domeniul patrimoniului cultural se află în plină desfășurare, pe anumite segmente fiind constatate mișcări pozitive semnificative.
În același timp, o stopare definitivă a proceselor distructive din domeniul patrimoniului cultural ține de durabilitatea politicilor de salvgardare a monumentelor, implicarea plenară în acest proces a autorităților de toate nivelurile, în special de nivel local și a societății în ansamblu.

 Cum puteți caracteriza situația culturii în satele moldovenești? Cine sunt promotorii ei acolo?

Activitatea dintr-un cămin cultural se împarte pe două laturi: cea cultural-artistică, de cercetare a tradiţiilor, conservarea lor şi pe latura educaţiei permanente. În ultimii ani, am pus un accent sporit pe descentralizarea activităţilor culturale, astfel o serie de evenimente sunt organizate în teritoriu: Târgul Olarilor de la Iurceni, Târgul Olarilor de la Hogineşti sau Ziua Naţională a Portului Popular, pe care am instituit-o prin Hotărâre de Parlament în 2015 şi care a înglobat toate eforturile legate de Ziua Iei, care s-a desfăşurat până în acest an; Târgul Naţional al Covorului, a cărui arie vrem să o extindem în teritoriu. De fapt, oamenii care au păstrat această tradiţie au lucrat anume acolo, în capitală au fost cei care au cercetat şi au depus în monografii şi în arhive aceste tradiţii, ceea ce este, iarăşi, extrem de important. Sunt o sumedenie de festivaluri locale foarte interesante, care au stârnit un interes incredibil: La Nistru, la mărgioară de la Anenii Noi, Festivalul Covorului de la Râşcani şi Ocniţa, festivalurile dedicate personalităţilor din localităţile în care s-au născut şi multe altele.
Dar cît priveşte casele de cultură, în viziunea Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Culturii „Cultura 2020”, vorbim despre transformarea acestora în centre culturale multifuncţionale. Trebuie să remarc că în ultimii ani multe din casele de cultură s-au transformat în ruine care nu ne fac faţă. Şi acest fenomen nu are cum să ne bucure în situaţia în care nu există localuri în care oamenii de la ţară, tineri, copii, oameni în vârstă, să îşi satisfacă necesitatea lor de consum a produselor culturale. Dincolo de faptul că avem o insuficienţă financiară, mai mult de 500 de case de cultură din Republica Moldova necesită o reparaţie capitală. Asta înseamnă investiţii de miliarde de lei, ceea ce la moment bugetul de stat nu poate acoperi. Totuşi, suntem într-o derulare de proiecte, inclusiv şi internaţionale, care vin să investească în centrele noastre multifuncţionale, ca acele case de cultură să devină un loc unde oamenii de la ţară să poată să privească un spectacol, pot petrece o seară de creaţie. Casele de cultură pot avea şi săli prevăzute pentru sport, inclusiv şi anumite centre sociale necesare într-un sat, ca frizeriile. Toate luate împreună, într-un concept frumos şi sănătos, pot aduce aceste instituţii la o situaţie în care ele să se întreţină singure.

Reușesc unele instituții culturale să se autofinanțeze? Dacă da, care sunt acestea?

Da, putem afirma că în ultimii doi ani avem o tendinţă pozitivă în cazul unor instituţii de cultură, care printr-un managment eficient conduc la creşterea profiturilor, dar e devreme să spunem că aceste instituţii se pot autofinanţa doar din activitatea proprie. Sectorul cultural este unul mai specific, la baza acestuia nu pot sta, doar elemnete pur economice, chiar dacă la nivel european există o astfel de tendinţă. Statul trebuie să sprijine acest sector. În acest sens, aș vrea să menționez două provocări importante ale sectorului cultural – prima ține de modul în care sunt alocate resursele în cadrul sectorului cultural, şi cea de-a doua provocare, este gestionarea și administrarea sectorului cultural.
În baza politicii publice „Eficientizarea activităţii instituţiilor teatral-concertistice bazată pe performanţă”, s-a ajuns la concluzia că problema principală cu care se confruntă instituţiile de cultură este ineficienţa mecanismului de management al instituţiilor teatrale şi o situaţie financiară precară. Cauzele care determină problema sunt atît de ordin administrativ, cît şi financiar (mecanismul unificat de finanţare, incapacitatea de generare a veniturilor, infrastructura masivă şi costisitoare), deficitul de resurse umane calitative şi lipsa marketingului teatral. În baza aceleaşi analize, putem menţiona că există unele instituţii care printr-o activitate eficientă generează o creşetere a profiturilor, precum şi altele care din păcate se rezumă la mijloacele primite din partea statului.
În mare parte instituţiile de cultură se confruntă cu diverse dificultăţi generate atît de o administrare slabă cît şi de lipsa unei viziuni de modernizare.
În primul rînd, managementul din instituțiile publice de cultură, nu dispun de o strategie de raportare la piața de consum cultural și la consumatorii specifici. Sunt manageri de instituții de cultură care cu greu fac faţă noilor tendinţe în domeniile dezvoltării audienţei şi antreprenoriatului cultural. De asemenea, încă persistă un dialog scăzut cu reţelele profesionale europene, care ar putea duce la deschiderea pieței culturale autohtone și pentru acumularea unor practici noi de dezvoltare a unor produse culturale de valoare, inovative, creative, care să facă de fapt diferența în relație cu competitorii.

O altă problemă importantă este colaborarea slabă cu mediul privat şi cu comunitățile creative pentru a dezvolta produse culturale complementare cu un plus de inovație.

Care sunt șansele ca România și Republica Moldova să depună un dosar comun la UNESCO în vederea introducerii IEI în lista patrimoniului cultural mondial?

Fară îndoială, sunt ferm convinsă că avem şanse foarte mari să reuşim să includem Ia în lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO. Experţii din cele două Comisii pentru salvgardarea patrimoniului cutural imaterial din Republica Moldova şi România lucrează actualmente la acest dosar, care sper să fie depus în anul 2017.

O reuşită este faptul că am înregistrat un element al patrimoniului imaterial – colindatul în ceata de bărbați – la sfârșitul anului 2013 în lista reprezentativă UNESCO. Pe rol avem dosarul Mărțișorului, dosarul scoarței basarabene și facem eforturi colosale pentru promovarea dosarului Orheiului Vechi.
Trebuie să subliniez că în ultimii ani un proiect reușit inițiat de Ministerul Culturii ține de promovarea costumului nostru popular. Cele mai recente evenimente organizate de Ministerul Culturii, precum Festivalul Iei, Parada Portului Popular, Parada Portului Popular de Iarnă, dar și inițiativele parvenite din partea societății civile, mass-media şi instituţiilor statului de a purta costumul la sărbătorile naţionale, au constituit evenimente cu un impact major pentru societate. Ca rezultat, procesul de reabilitare a portului tradiţional a culminat cu onorarea costumului tradițional în cadrul manifestărilor naționale organizate cu prilejul Zilei Independenţei atunci cînd reprezentaţi din toate raioanele şi-au prezentat costumele tradiţionale în cadrul Paradei portului popular. Recent, la inițiativa Ministerului Culturii, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat o hotărîre, conform căreia în fiecare a patra duminică a lunii iunie va fi sărbătorită Ziua Portului Popular, care are ca scop promovarea valorilor autentice de patrimoniu cultural imaterial, comportate de costumul tradițional.

Cum și în ce pot fi măsurate rezultatele ministerului pe care îl conduceți?

În urma celor 3 ani de activitate în funcţia de ministru al Culturii încep să percep schimbările care se produc la nivel de societate asupra fenomenului cultural, asupra rolului culturii ca factor de dezvoltare şi coeziune. În baza unor noi programe culturale, se constată o creştere a interesului oamenilor pentru instituţiile de teatru, deasemenea, remarcăm un interes sporit al oamenilor pentru evenimentele ce ţin de promovarea patrimoniului cultural imaterial, în special în mediul rural.
Încep să cred că oamenii de cultură din Republica Moldova au simțit o altă atitudine faţă de cultură. Trebuie să remarc că o preocupare constantă este legată de necesitatea de a îmbunătăți condițiile de muncă şi majorarea salariilor lucrătorilor din domeniul culturii. În comun cu colegii de la minister, am finalizat un proiect de act normativ care presupune creşterea salariilor lucrătorilor din domeniu.
Venind în funcția de ministru al Culturii, mi-am propus să dinamizez chestiunea accesării fondurilor externe. Și aș vrea să menționez aici că nu e vorba doar de accesarea fondurilor externe, ci mai ales de calitatea acestei accesări, astfel încît banii care pot veni de la donatori să fie folosiți în obiective stabile, convingătoare, pe proiecte de calitate.

Cu părere de rău, Ministerul Culturii nu dispune de un fond de restaurare a monumentelor istorice, dar în perioada mandatului meu am obţinut primul grant în cultura națională din partea guvernului român în valoare de 2 mil. 800 de euro pentru restaurarea Sălii cu Orgă, a Muzeului Național de Artă al Moldovei și construcția unui teatru. Un alt proiect realizat şi care actualmente îşi demonstrează viabilitatea este restabilirea unei părți a unei săli funcționale, cu 300 de locuri, a Circului din Republica Moldova, care zăcea literalmente în ruine.

Anual, Ministerul Culturii organizează concursul proiectelor culturale desfășurate de asociațiile obștești prin care susținem financiar cele mai bune proiecte. Noi vom pune în continuare accent pe dezvoltarea industriilor culturale (arte vizuale, creație literară și muzicală, film și video, muzică, cărți, patrimoniu cultural, design, arhitectură, meșteșuguri etc.), în care rolul tinerilor cu noi viziuni, proiecte și dorință de muncă să fie determinant și să creeze joburi. Urmînd acest deziderat, am semnat în martie 2015, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Programul UE Europa Creativă, pentru facilitarea accesului tuturor cetățenilor Republicii Moldova la acest program și dezvoltarea în continuare a ideilor și proiectelor din domeniul culturii.

Un alt proiect de care mă mîndresc, este Programul Novateca. Acest emblematic program, ne ajută să transformăm bibliotecile publice în centre comunitare active, unde cetățenii vor beneficia de acces gratuit la tehnologii moderne și servicii de bibliotecă, sub îndrumarea bibliotecarilor înstruiți. Implementarea Programului valorează 12 milioane de dolari SUA, iar în total, prin intermediul acestuia vor fi modernizate circa 1000 de biblioteci publice din țară. Către sfîrșitul anului 2016 rețeaua Novateca va fi formată din peste 750 de biblioteci modernizate, ceea ce reprezintă un pas ferm în transformarea sistemului de biblioteci publice din țară într-o platformă de instituții active și fundamentale pentru dezvoltarea comunităților din Moldova.

În prezent se inițiază proiectul restaurării Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căușeni în parteneriat cu Ambasada SUA în RM, pentru prima etapă (octombrie 2016 –aprilie 2017) fiind oferit un grant de 150 mii dolari.

De asemenea, în 2014, Ministerul Culturii a solicitat sprijinul Delegaţiei Uniunii Europene în vederea implementării unui proiect structural în domeniul protecției patrimoniului cultural național. Astfel, începînd cu anul 2017 vom implementa primul proiect TWINING în domeniul patrimoniului culturral. În acest domeniu, cooperarea tehnică şi schimbul de experienţă între un stat membru al Uniunii Europene și instituțiile culturale din Moldova reprezintă cea mai bună și cea mai sigură modalitate de a obține rezultate.

Ce putem împrumuta de la țările europene în dezvoltarea domeniul culturii din Republica Moldova?

Există mai multe aspecte care trebuie luate în considerare. În primul rînd dezvoltarea sectorului culturii este indisolubil legată de realizarea unei abordări echilibrate între nevoile specifice ale domeniului patrimoniului cultural și cele la fel de stringente, privind susținerea creației contemporane, a proceselor creative, și cu precădere a inovării, a experimentului artistic și cultural În al doilea rînd, preluarea bunelor practici europene este inadmisibil legată de calitatea măsurilor care duc la implementarea acestor practici. Există destul de multe domenii care pot fi îmbunătăţite graţie expertizei europene. Având în vedere gradul scăzut de pregătire profesională a cadrelor din domeniul culturii, este necesară crearea unui cadru instituțional pentru formarea și dezvoltarea profesională a specialiștilor din acest domeniu.Consider că Programul Cultură şi Creativitate al Parteneriatului Estic ar putea oferi posibilitatea organizării și desfășurării unui șir de module de formare, care ar include și schimbul de bune practici europene.
De asemenea, este necesară realizarea mai multor studii, atât cantitative, cît și calitative în domeniul culturii. Pînă la etapa actuală nu a fost elaborat în Republica Moldova un studiu reprezentativ privind consumul cultural sau piața culturală. Acest studiu ar fi necesar pentru elaborarea politicilor în domeniu, ar oferi soluții privind eficientizarea pe domenii a managementului cultural.
Pentru a răspunde provocărilor sectorului cultural, este necesară reformarea instituțiilor publice și promovarea managementului de performanță în instituţiile de cultură. Pentru implementarea acestui obiectiv este necesară realizarea unei cercetări privind situația actuală a instituțiilor publice de cultură. Lipsa unui mecanism eficient de management al instituţiilor culturale împovărează bugetul statului și minimalizează posibilitatea acestora de a promova servicii culturale calitative.

Toate aceste priorități/necesități considerăm că pot fi realizate prin schimb de experiență, diseminare de bune practici și consolidarea eforturilor comune, a tuturor țărilor membre ale Parteneriatului, dar și cu sprijinul Uniunii Europene, astfel încât și domeniul culturii din Republica Moldova să devină unul competitiv, care să suscite interesul larg al publicului, dar și al forțelor guvernamentale.

Ce le doriți moldovenilor în această perioadă a sărbătorilor naționale?

Cu ocazia celor 25 de ani de la declararea independeţei Republicii Moldova, aduc în dar cele mai frumoase urări de bine, sănătate, fericire. Să ne mîndrim cu faptul că suntem un stat independent şi suveran. Să avem încredere în propriile forţe, pentru a făuri un viitor pentru generaţiile următoare. Să ne păstram tradiţiile şi valorile pentru care au luptat strămoşii noştri.

Să ne trăieşti Moldovă dragă!

Citește mai departe
Advertisement

Divertisment

Va interzice Putin curcubeul?

Publicat

pe

PE SCURT

Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție, șefa Uniunii Femeilor din Rusia, Ekaterina Lakhova s-a plâns președintelui Federaiei Ruse de influența pe care ar avea-o înghețata „Curcubeu” și panourile de publicitate în toate culorile pentru copii. Potrivit Ekaterinei Lakhova, curcubeul ar promova „valorile netradiționale”. Discuția a pornit în contextul în care pe 25 iunie Ambasada SUA la Moscova a atârnat pe clădire un drapel în culorile curcubeului pentru a marca Ziua comunității LGBT+.

Citește și: Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei. Cum ar putea influența regiunea transnistreană 

PE LUNG

Nu ar trebui să avem propagandă, dar astăzi avem panouri publicitare în culorile curcubeului, frumoase. Pare a fi insesizabil, cu cuvinte frumoase, de exemplu înghețata care se numește și «Curcubeu», «consumă această înghețată» și așa mai departe. Prin urmare, este indirect, dar totuși îi face pe copiii noștri să se obișnuiască cu acea culoare, cu steagul care a fost atârnat la această ambasadă”, a declarat Lakhova.

Putin a fost de acord și a confirmat că problema „propagării valorilor netradiționale pentru noi” are nevoie de „control”.

„Bineînțeles, știți, aici nu poți urmări pe toată lumea, ce etichetă are și așa mai departe. Dacă există motive să credem că aceasta este propagandă pentru valori netradiționale pentru noi, atunci pur și simplu organizațiile nonguvernamentale care împărtășesc poziția oficială a autorităților ruse, trebuie într-un mod adecvat, dar nu agresiv, să asigure controlul public”, a declarat Putin.

Declarația Ekaterinei Lakhova a devenit rapid motiv de glume la acest subiect. Internauții au mers mai departe și l-au suspectat imediat pe Putin că în curând va interzice curcubeul în Federația Rusă.


Undeva, 100% este o grădiniță cu numele „Curcubeu”

Dacă înghețata «Curcubeu» face «propagandă LGBT», ce face atunci parcul «Curcubeu» din Ekaterinburg? Probabil că acolo au loc adunări ale comunității LGBT. Nu au simț. Nici nu m-au chemat!”

Portalul Meduza a contactat fabrica care produce înghețata „Curcubeu”. Acesta a declarat că dacă va fi emisă o decizie, compania se va conforma și va scoate „curcubeul” din comerț. Totuși, vicepreședintele companiei, Armen Beniaminov, speră să nu fie interzis produsul. „În primul rând, pe etichetă sunt doar patru culori și nu șapte. În al doilea rând, compania ține la valorile familiei, iar curcubeul reprezintă soarele după ploaie și nu drapelul comunității LGBT.”

Isaac Newton inventează homosexualitatea, 1672

Bill Gates radiază cu ajutorul sputnicului locuitorii suburbiei Moscova cu homosexualism. Fotografia e în culori.

La referendumul care a avut loc săptămâna trecută în Federația Rusă privind amendamentele la Constituție, populația a putut vota și pentru introducerea alineatului despre „protecția familiei, a maternității, a paternității și a copilăriei; apărarea instituției căsătoriei ca uniune a unui bărbat și a unei femei; crearea condițiilor pentru o creștere decentă a copiilor în familie, precum și pentru îndeplinirea de către copiii adulți a obligației de a avea grijă de părinți”.

În seria de videouri care promovează modificarea Constituției se regăsește și filmulețul de mai sus care promovează homofobia.

Foto principală: Curcubeu deasupra orașului Kremlin.
Autoare:  Nikki Aaron

Citește mai departe

Politică

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

Publicat

pe

PE SCURT

Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care lucrau în Republica Moldova în perioada pandemiei. După câteva ore de blocare a podului pe Nistru care leagă Râbnița și Rezina, la protest a venit pretinsul ministru de interne, Ruslan Mova.

Acesta a anunțat că organizatorii protestului vor fi trași la răspundere administrativă și le-a zis oamenilor să aleagă: cei din regiunea transnistreană fie să se mute pe malul drept al Nistrului până se termină pandemia, fie se întorc și vor sta în autoizolare timp de 14 zile.

UPDATE: În ziua următoare protestului, pe 3 iulie, a fost arestat Ghenadie Ciorba, președintele mișcării „Transnistria – casa noastră comună”, dar și activist al opoziției. Newsmaker scrie că așa-zisele autorități transnistrene l-au arestat pentru zece zile și nu se știe unde se află acum Ghenadie. Acesta ar fi fost arestat, pentru că el ar fi organizat mitingul împotriva anulării permiselor locuitorilor regiunii transnistrene de a circula în Republica Moldova în perioada stării de urgență.

PE LUNG

Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană au emis o decizie pe 29 iunie în care se anunță că locuitorii regiunii transnistrene au voie să intre și să părăsească regiunea fără a sta în carantină la întoarcere, dacă merg în Republica Moldova timp de 12 ore. Decizia a intrat în vigoare ieri, 2 iulie.

Mai mult, unii cetățeni aveau permise speciale, eliberate în luna mai, pentru a merge pe malul drept, să se trateze sau la înmormântare. 

Enlarge

106513943_3093116890772996_8997304132742953552_o
Foto: Ghenadii Ciorba

Totuși, un grup de locuitori din Râbnița care s-au pornit spre Rezina a fost împiedicat să treacă podul care face legătura dintre cele două orașe, iar permisele lor au fost anulate. Oamenii au protestat decizia, blocând traficul de pe pod.

Peste 70 de oameni au cerut accesul liber spre teritoriul de pe malul drept al Nistrului și să li se respecte dreptul la libera circulație. De asemenea, ei au solicitat anularea obligativității de a sta în carantină pentru 14 zile după revenire.

Enlarge

106516252_3093117190772966_5442950480743598377_o
Foto: Ghenadii Ciorba

Peste câteva ore, la solicitarea protestatarilor a sosit așa-zisul ministru de interne, Ruslan Mova. Acesta a încercat să-i convingă pe oameni să renunțe la plecarea în Republica Moldova și a explicat că granița a fost închisă, din cauza numărului mare de infecții în Republica Moldova. În așa mod, ei argumentează că ar evita al doilea val de infectări în rândul locuitorilor regiunii transnistrene. 

Pe deasupra, așa-zisul ministru de interne a declarat că organizatorii protestului vor fi trași la răspundere administrativă. „Voi aveți dreptul la alegere: puteți să mergeți în Moldova, să lucrați acolo și să rămâneți acolo pe perioada pandemiei sau să plecați în Moldova pentru un timp și când vă întoarceți, să stați în autoizolare timp de 14 zile. Alegeți, noi nu vă limităm în totalitate”, a declarat Mova pentru protestatari.

Unul dintre cei mai activi protestatari a fost Ghenadii Ciorba. Acesta a scris astăzi pe pagina personală de Facebook că este urmărit de o mașină „cu niște băieți zdraveni”. Ulterior, acesta a lăsat numărul de contact al soției lui și apoi a anunțat că-și șterge contul de Facebook.

Ciorba a fost șeful serviciului de comunicații de stat când Evghenii Șevciuc a fost lider al regiunii transnistrene.

Pe site-ul agenției PMR Novosti a fost publicată o știre cu titlul „Blocaj în Râbnița. De ce pe podul de pe Nistru s-a format ambuteiaj”. „Oamenii care lucrează pe teritoriul statului vecin aveau permise. Când au început să verifice documentele, s-a dovedit că trecerile lor au fost anulate. Drept urmare, s-a format coadă, din cauza căreia s-a format și ambuteiaj”, a declarat așa-zisul șef al poliției din Râbnița.

„Atât timp cât situația epidemiologică nu se normalizează în statele vecine, restricțiile privind normele de trecere a frontierei transnistrene ar trebui să rămână neschimbate”, a declarat liderul transnistrean, Vadim Krasnoselskii.

Tot ieri, Krasnoselskii a declarat că locuitorii regiunii separatiste pot pleca la odihnă „peste hotare” fără a avea permisiunea așa-ziselor autorități. La revenire, ei vor sta în autoizolare timp de 5 zile și ulterior vor trebui să facă un test la COVID-19.

„Se vede că Krasnoselskii se pregătește pentru întâlnirea cu Dodon”

Expertul în securitate, Rosian Vasiloi, a declarat că „ceea ce face regimul separatist la Râbnița și pe restul teritoriului aflat sub ocupație se încadrează în fapte penale. Se vede că Krasnoselskii se pregătește pentru întâlnirea cu Dodon. 

Vrem să vedem intervenția OSCE în Moldova și a oficiului OSCE din Tiraspol. Drepturile omului sunt o prioritate”. Fostul șef al Poliției de Frontieră a solicitat reacția imediată a Procuraturii Generale și a Biroului politici de reintegrare și delegației Moldovei la Comisia Unificată de Control să fie la fața locului pentru a documenta toate ilegalitățile comise de regimul separatist.

La ședința Comisiei Unificate de Control din 2 iulie, delegația Republicii Moldova a semnalat încălcarea gravă a dreptului la libera circulație care s-a înregistrat în această zi concomitent la toate posturile ilegale „grănicerești” instalate de Tiraspol în Zona de Securitate. „Acțiunile abuzive ale structurilor transnistrene se califică drept sfidare a actelor de bază ale operațiunii de pacificare și un dispreț total față de deciziile aprobate la nivel de Comisie”, se arată în comunicat.   

Astăzi, 3 iulie, sunt înregistrate 1231 cazuri de COVID-19 în regiunea transnistreană. 997 persoane s-au tratat, iar 46 au decedat.

Citește mai departe

Politică

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

Publicat

pe

PE SCURT

De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea transnistreană locuiesc aproximativ 220 de mii de cetățeni ruși și pentru ei au fost deschise și acolo birouri de vot. 

Pe lângă resetarea la zero a mandatelor lui Vladimir Putin și posibilitatea de a-și prelungi șederea în fotoliul de președinte, am ales câteva din modificările din Constituția Federației Ruse care urmează să fie votate sau nu la referendum, ca să ți le arătăm și să-ți faci niște concluzii.

PE LUNG

Votarea a început pe 25 iunie în toată Rusia și va culmina pe 1 iulie. Pe lângă posibilitatea de a vota timp de mai multe zile, procesul este asigurat în aer liber, este disponibil votul fără contact la domiciliu, votul electronic la distanță la Moscova și regiunea Nizhny Novgorod și votarea folosind mecanismul Mobile Voter, anunță agenția de presă rusă Tass. Aceste măsuri au fost luate din cauza pandemiei de coronavirus.

Măsuri similare s-au implementat și în regiunea transnistreană. În partea stângă Nistrului s-a permis votarea timp de trei zile: 28, 29 și 30 iunie. 

SCRUTIN la TIRASPOLTransnistrenii ruși sunt invitați la urne să se exprime cu privire la modificările în Constituția…

Geplaatst door Centrul de Studiere a consecințelor conflictului transnistrean op Zondag 28 juni 2020

Ce prevăd unele modificări în Constituție

În perioada 25-28 iunie a fost efectuat un sondaj la 800 de secții de votare din 25 de regiuni ale Federației Ruse, scrie TV Rain. Centrul rus pentru studiul opiniei publice care a efectuat acest sondaj a prezentat următoarele cifre:

76% au votat pentru amendamente

23,6% s-au opus amendamentelor

0,4% au stricat buletinul de vot.

Pe lângă posibilitatea ca Putin să-și încheie mandatul în anul 2036 la 84 de ani (conform legii actuale, Putin ar fi trebuit să-și încheie mandatul în 2024), mai există o serie de amendamente controversate, unele dintre care promovează homofobia.

Crearea teritoriilor federale pe teritoriul FR

Primul articol din Constituția Federației Ruse care ar putea fi modificat este art. 67, alin. 1 care prevede crearea teritoriilor federale pe teritoriul Federației Ruse și introducerea expresiei „subiecți ai Federației Ruse”.

Prin această modificare, posibil Putin vrea cumva să se asigure că anumiți subiecți federali nu vor ieși din Federația Rusă, cum ar fi Cecenia, Tatarstan sau Crimeea care ilegal a fost ocupată de Federația Rusă. 

Teritoriul Republicii Moldova nu este un teritoriu al Federației Ruse. Dar, în contextul acelor priorități pe care le are Dodon și PSRM, eu nu exclud că poate fi creată o anumită paralelă. 

Până la urmă, toată această modificare a Constituției trebuie privită în ansamblu și nu separat. Pentru că prin aceste modificări, de fapt, Putin vrea să-și consolideze guvernarea. La pretinsa paradă de la Moscova, un eveniment propagandistic, Putin a menționat în discurs că toți vecinii fac parte din lumea rusă. Iar Moldova, din spusele lui Putin, face parte din interesul lui strategic. Aflarea pe 11% din teritoriul țării a unui contingent de trupe de ocupație, ne dovedește acest lucru”, a declarat Rosian Vasiloi, expert în politici de securitate.

Anterior, președintele Igor Dodon a declarat că „federalizarea este singura soluție” de a rezolva conflictele din Republica Moldova, inclusiv cel transnistrean, scrie Deutsche Welle.

Citește și: Cum a fost anexată Crimeea 

„Russia, succesoare legală a URSS”

În același articol a fost introdus și un alineat care spune că Federația Rusă este succesoarea legală al URSS pe teritoriul său. De asemenea, un alt alineat din același articol spune că Federația Rusă onorează memoria apărătorilor Patriei, asigură protecția adevărului istoric. „Diminuarea importanței actului de eroism în apărarea Patriei nu este permisă”. 

Într-un articol Moldova.org, istoricul Andrei Cușco menționează că victoria în cel de-al Doilea Război Mondial este un mit care, după venirea lui Putin la conducere în 2000, a constituit pilonul ideologiei oficiale centrale a regimului și mitul legitimează regimul. „Rusia a preluat anumite momente din narațiunea sovietică comunistă și le-a reinterpretat pentru a servi intereselor și viziunilor actualului regim”, a menționat Andrei Cușco.

Publicația rusească Meduza scrie că astfel statul ar declara lupta împotriva falsificării istoriei, în special referitor la „apărarea Patriei”, dar nu face referire la niciun război în mod specific. Publicația amintește că în Codul Penal al Federației Ruse deja există un articol care interzice „diseminarea informațiilor care exprimă o lipsă de respect clară pentru societate cu privire la zilele de glorie militară și date memorabile în Rusia legate de apărarea Patriei”. 

Un exemplu elocvent ar putea fi reacția Ambasadei Federației Ruse la Chișinău după ce postul de televiziune TVR Moldova a publicat un material despre eliberarea Basarabiei. 

22 iunie 1941 este ziua în care România a intrat în cel de-al doilea Război Mondial pentru eliberarea ținuturilor ocupate de ruşi din vara lui 1940. Misiunea grea a ostaşilor români era să lupte pentru recuperarea Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţei. Pentru românii de pretutindeni această dată va rămâne în istorie ca ziua în care a început luptat pentru reîntregirea neamului. Nu de aceeaşi părere este şi preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care a scris pe o reţea socială că astăzi este ziua în care a început ocupaţia Basarabiei, se arată în materialul publicat de TVR Moldova.

Citește și: O scurtă istorie a URSS

Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a calificat materialul drept necivilizat și extrem de periculos, pentru că au justificat criminalii de război”. „Astfel de trucuri jignesc majoritatea cetățenilor ruși care-și amintesc de eroismul comun al Armatei Roșii care a scăpat Europa de ciuma nazistă”, se arată în comunicat.

‼️Заявление Посольства России в связи с попытками героизации нацизма в СМИ🔹Зафиксировали появившийся в эфире…

Geplaatst door Посольство России в Республике Молдова op Dinsdag 23 juni 2020

Copilul rus ideal

Un articol nou introdus în Constituția Federației Ruse se referă la copii. 

Statul creează condiții propice dezvoltării spirituale, morale, intelectuale și fizice cuprinzătoare a copiilor, educației patriotismului, cetățeniei și respectului pentru bătrâni

Aceeași abordare a existat și în perioada URSS. În reportajul Cum se învăța pe vremurile sovietice am inclus și un scurt fragment dintr-un manual de partid recomandat ca îndrumar profesorilor. Noi vrem copiii noștri să fie educați în spirit comunist, să li se formeze principii comuniste… adică principii de om foarte cult, să aibă dragoste pentru patria socialistă, prietenie, tovărășie, umanitate, cinste, dragostea pentru munca socialistă și o serie întreagă de alte calități înalt înțelese de toți“.

Pe internet au apărut și videouri „sociale” care promovează modificarea Constituției. În multe dintre ele, copiii sunt în rolul principal.

Uniunea dintre bărbat și femeie

A fost introdus și un alineat care prevede: protecția familiei, a maternității, a paternității și a copilăriei; apărarea instituției căsătoriei ca uniune a unui bărbat și a unei femei; crearea condițiilor pentru o creștere decentă a copiilor în familie, precum și pentru îndeplinirea de către copiii adulți a obligației de a avea grijă de părinți”.

În seria de videouri care promovează modificarea Constituției se regăsește și următorul filmuleț, care a fost scos de pe platforma Youtube, însă a fost salvat de alți utilizatori. Acest video promovează homofobia.

„Crimă împotriva rușilor”

Într-un articol publicat de publicația rusească Meduza, jurnalistul și prezentatorul TV Vladimir Pozner spune că „resetarea la zero – modul în care s-a făcut acest lucru mi se pare o manifestare de lipsă de respect față de abilitățile mintale ale oamenilor. Acest lucru a fost făcut, după părerea mea, foarte deliberat”.

Jurnalistul se arată revoltat și de faptul că modul de a vota amendamentele nu este democratic. În ceea ce privește amendamentele, sunt multe. Printre ele, sunt cele pe care aș fi dispus să le susțin, dar sunt cele pe care nu le susțin. Din păcate, totul este organizat în așa fel încât să ofere o cină atât de cuprinzătoare – fie trebuie să comanzi toate felurile de mâncare, fie niciunul

Liubov Sobol, politiciană din Rusia, dar și juristă la Fundația Anticorupție, spune că „resetarea la zero a mandatelor lui Putin este o crimă împotriva rușilor. 20 de ani au fost suficienți pentru a implementa tot ceea ce Putin dorea să implementeze și să ducă la bun sfârșit toate reformele necesare țării noastre. Și vedem că a eșuat. Corupția înflorește în țară, avem un nivel scăzut de educație. Trebuie să existe o schimbare de putere, iar toți candidații prezidențiali care sunt eligibili pentru acest lucru trebuie să li se permită să participe la alegeri corecte. Și oamenii trebuie să facă alegerea”.

Vladimir Putin conduce Rusia, ca preşedinte sau premier, din anul 1999.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social4 ore în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment5 ore în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Social9 ore în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EducațieO zi în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

SocialO zi în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

SocialO zi în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 92 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031