De Irina Gherasimov/ Chşinău / Moldova.ORG/ — La data de 1 aprilie 2011 se împlinesc 70 de ani de la tragicul eveniment în urma cǎruia au murit mii de români, oameni nevinovaţi, care doreau sa fie repatriaţi.
Ceremonia de sfinţire a Troiţei, închinate memoriei victimelor masacrului de la Fântâna Albă, va avea loc mâine, la orele 11.00, la Mănăstirea Putna din judeţul Suceava. Ridicarea Troiţei a fost realizată la iniţiativa Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.
La acest eveniment vor participa Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, domnul Eugen Tomac, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, membri ai Parlamentului României, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi supravieţuitori ai tragediei din 1941. Cei prezenţi se vor deplasa la locul tragicului eveniment, unde se vor produce manifestări ample în memoria celor jertfiţi – va avea loc un Parastas, la care va fi prezent şi Mitropolitul Bucovinei, Preafericitul Onufrie.
Am încercat să aflu cine va reprezenta moldovenii la acest important eveniment pentru cultura şi istoria României şi a Basarabiei. Am ajuns cu telefoane pe la Academia de Ştiinţe şi Ministerul Culturii, însǎ aceştia nu doar cǎ nu vor merge, ci şi nici nu prea cunosc despre ce e vorba. Mai apoi, am telefonat la Mitropoliile Moldovei şi cea a Basarabiei, dar şi acolo nu erau prea familiarizaţi cu acest eveniment.
Cei de la Asociaţia Istoricilor şi de la Uniunea Scriitorilor din Moldova se pare că sunt mai informaţi. Puţinii care cunosc despre aceastǎ comemorare spun că nu vor merge deoarece nu au primit o invitaţie oficială.
Până la urmă, Moldovenii pentru a fi români au nevoie de invitaţie oficială.
Mai jos, voi relata câte ceva despre istoricul acestui eveniment şi importanţa acestuia pentru istoria românilor de pretutindeni:
În contextul în care România a fost obligată să-i cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu pe care se aflau 3 milioane de locuitori, consecinţă a ultimatumului primit în iunie 1940, trupele din Armata Roşie şi NKVD au invadat nordul Bucovinei. Trebuie remarcat că moarte miilor de români la Fântâna Albǎ nu este singurul masacru comis de bolşevici împotriva celor care doreau să treacă graniţa.
La 1 aprilie 1941, atunci când NKVD-ul lansase zvonuri conform cărora grănicerii sovietici i-ar fi lăsat pe mai mulţi români să treacă graniţa în România, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului a format o coloană paşnică de peste 3000 de persoane care se îndrepta spre graniţa sovieto-română.
Oamenii purtau cu ei un steag alb cu însemne religioase – icoane şi cruci din cetină. Însă, grănicierii sovietici, ascunşi în pădure, au tras în ei din plin un foc continuu de mitraliere, în poiana Varniţa, la circa 3 km de graniţa română. Cei care au supravieţuit, au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sǎbiile.
Masacrul nu s-a încheiat aici. Răniţii au fost legaţi de cai şi târâţi până la un loc unde erau săpate dinainte cinci gropi comune, iar unii dintre ei au fost îngropaţi de vii, conform unor documente din acea vreme.
Bătrâni, femei, copii… nu a contat pentru soldaţii sovietici, toţi au fost aruncaţi în gropile comune. Timp de două zile, spuneau localnicii, s-ar fi auzit gemete din acele gropi. Alţii au fost arestaţi de NKVD din Hliboca (Adâncata), iar după ce au îndurat torturi, au fost şi ei aruncaţi de vii într-o groapă comună din cimitirul evreiesc al oraşului. Peste acea groapă s-a turnat şi s-a stins var.
Un număr exact al persoanelor ucise în acel masacru nu poate fi dat. Unele cifre arată că nu mai mult de 44 de persoane au murit încercând să treacă graniţa, dar martorii locali spun că aceastǎ cifrǎ ajungea la 7000 de victime în care s-a tras cu mitraliere sau care au fost sfâşiate de săbii, sau chiar aruncate de vii în gropile comune.
Profesorul Aurelian Căruntu scrie că "în legătură cu numărul de morţi, sursele documentare de la KGB vorbesc doar de 20 de morţi, ceea ce este departe de realitate", adăugând că numărul morţilor a fost estimat de la 7- 15 mii de persoane.
Acesta a fost unul dintre cele mai mari sacrificii pe care le-a cunoscut istoria României. Masacrul de la Fântâna Albă reprezintă imaginea tragediei din Basarabia și Bucovina.
Impresionaţi de vechile şi noile drame ale altor popoare, românii de pretutindeni par condamnaţi sǎ-şi uite propriile tragedii. Un masacru petrecut acum 70 de ani ne dǎ dreptul sa spunem cǎ a existat şi un Katyn românesc.
