În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim și a căror muncă este un exemplu bun pentru noi.
Recorder: Taxi-driver de București
Jurnaliștii de la Recorder au discutat cu șoferi de autobuze, șoferi de taxi, pentru a înțelege care este, de fapt, povestea oamenilor care pun orașul în mișcare. Acest reportaj îți aduce în prim-plan pe Cătălin Stavarache, taximetrist din 2003. „Ascultam toată noaptea orașul. Radio, stația, clienții, sunetele, claxoanele. Și mă duceam, înainte să merg acasă, să-mi limpezesc mintea acolo, pe malul lacului. Singur, în liniște. Dar nu am nevoie de un loc anume ca să mă relaxez. Pot să trag oricând mașina pe dreapta, să vorbesc cu mine și să-mi pun în ordine totul. Liniștea e în mine, nu în locul în care mă duc”. Potrivit lui Cătălin, fiecare locuitor al orașului este o rotiță dintr-un sistem care își are rolul său, iar Bucureștiul e ca angrenajul unui ceas.
Decât o Revistă: Boala fără tratament și fără singurătate
Se dezechilibra tot mai des, scăpa lucruri din mână și nu-și putea controla picioarele, dar nu voia să accepte că are o problemă. Până când a căzut subit cu bebelușul de șase luni în brațe. Faptul că nu își va mai putea ține copilul la piept sau că l-ar putea răni a fost un șoc, dar l-a ajutat să-nțeleagă ce i se întâmplă. După șase zile de analize în spital, medicii din Constanța i-au zis că are Coreea Huntington. La spitalul privat, unde s-au dus pentru o a doua părere, doctorul i-a confirmat diagnosticul de la prima privire, încă de pe hol.
Huntington este o boală cronică rară, care atacă și cognitiv, și emotional, și psihic, și motric: gândirea încetinește, flexibilitatea mentală și memoria se pierd, problemele motorii debutează ca mici spasme musculare involuntare (coree), iar comportamentul este tulburat de psihoze afective, cărora li se adaugă pierderi în greutate, insomnii și, uneori, crize epileptice. Deși boala își face apariția în perioada adultă (între 35 și 50 de ani) și are și o formă juvenilă, mult mai agresivă, care se manifestă înainte de 25, cu simptome vizibile încă de la 10 ani, afecțiunea se poate declanșa la orice vârstă. Pentru că este ereditară, adică fiecare om cu un părinte bolnav de Huntington se naște cu 50% șanse de a moșteni gena, e cunoscută și ca boală de familie. Huntington e o boală de familie – în care lupta se duce împreună –, dar e și o boală care dezbină. Pentru că e greu de înțeles și, indiferent de ce parte a baricadei ești, „te simți foarte singuratic”, spune Astri, reprezentanta organizației europene pentru Huntington, din Norvegia.
ICIJ: Investigație despre implanturi medicale
Peste 250 de jurnaliști de la 58 de instituții media din 36 de țări au lucrat la o investigație amplă privind implanturile medicale, care nu au fost testate și care au ucis zeci de mii de pacienți. „Pacienții din întreaga lume au devenit subiecți de testare a noilor tehnologii medicale. Adesea, deși au primit asigurări de la medici de calitatea implanturilor, pacienții au fost fie răniți, mutilați sau chiar uciși de implanturile medicale care nu au trecut testările necesare. „Sunt foarte multe dispozitive medicale care au ajutat oamenii, dar de multe ori am întâlnit și cazuri când acestea afectează sănătatea oamenilor. De fapt, corupția, conflictele de interese și lăcomia unora au lovit cel mai dureros în sănătatea oamenilor”, susține o jurnalistă care a lucrat la această investigație.
Mai mult de 80.000 de oameni au murit, în ultimii 10 ani, din cauza implanturilor medicale periculoase. Producătorii de dispozitive medicale obțin profituri imense din stimulatoare cardiace sau tije de corectare a coloanei vertebrale care nu au fost testate. Profită, în primul rând, de lipsa unor legi care să impună reguli stricte în acest domeniu.Acestea sunt doar câteva concluzii făcute în urma investigației privind dispozitivele medicale care nu au fost suficient testate.
