Connect with us
"
"

Divertisment

Moldova găzduiește aniversarea Comunității #Winelover: oaspeți din 11 țări ale lumii descoperă Vinul Moldovei

Publicat

pe

Zeci de membri ai Comunității Internaționale #Winelover, veniți la Chișinău din 11 țări, s‑au delectat cu Vinul Moldovei la un eveniment de bun venit, care a dat startul unei serii de activități organizate cu prilejul celei de-a 8-a aniversări a Comunității Internaționale #Winelover. Aceasta este sărbătorită anual de Valentine’s Day în diverse țări, Republica Moldova fiind selectată prin vot drept gazdă a evenimentului din acest an. Evenimentul cu durata de 4 zile este organizat de Winetours Moldova, cu suportul Oficiului Național al Viei și Vinului, al Agenției de Investiții din Moldova și al Proiectulului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

În cadrul primei degustări, organizatorii și partenerii au prezentat regiunile cu indicație geografică protejată și soiurile de struguri din care se produc vinurile autohtone. Ulterior, participanții au degustat vinuri caracteristice fiecărei regiuni, împărtășind păreri și experiențe senzoriale despre pasiunea lor comună.

Irina Bistrițchi, director-adjunct, Oficiul Național al Viei și Vinului: „Misiunea noastră este de a crea o imagine Vinului Moldovei și de face tot posibilului pentru a îmbunătăți calitatea vinurilor noastre.Sperăm că și Comunitatea #Winelover va savura vinurile autohtone, se va bucura intens de experiența trăită aici și va promova Moldova ca pe o destinație turistică unică.”

Aniversarea #Winelover se desfășoară în țara noastră între 13-16 februarie 2020 și include experiențe unice pentru pasionații de vinuri. Oaspeții din România, Portugalia, Marea Britanie, SUA, Grecia, Elveția, Italia, Ungaria, Australia, Germania, Rusia și Suedia se familiarizează în această perioadă cu Vinul Moldovei, dar și cu oportunitățile de turism enogastronomic din țara noastră.

Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții din Moldova: „Doi ani în urmă am găzduit a 3-a ediție a Conferinței Globale a Turismului Vitivinicol, sub egida UNWTO și mulți au fost atunci sceptici. Străinii se întrebau unde este Moldova și dacă, cu-adevărat, există vin bun aici. Însă după acest eveniment am simțit o mare mândrie când țara noastră a fost poziționată pe harta globală a vinurilor. Noi astăzi avem posibilitatea să ajutăm Comunitatea #Winelover să descopere mai bine ce înseamnă Moldova în domeniul vinicol și nu doar, deoarece vinul este o adevărată cultură. Prin intermediul acestor evenimente credem că vinurile țării noastre vor căpăta o mai mare popularitate, iar Moldova prin destinațiile sale oenoturstice se va alinia la la circuitul turistic global.”

Printre activitățile organizate cu această ocazie se numără vizitarea rutelor vinicole și  renumitelor vinării: Cricova, Chateau Vartely, ATU Winery, Purcari, Mileștii Mici, Asconi, Et Cetera și Castel Mimi. De asemenea, în agenda vizitatorilor sunt incluse degustări cu cele mai apreciate și premiate vinuri ale Moldovei, ghidate de somelieri certificați internațional. Totodată, în cadrul seriei de evenimente, participanții  vor cunoaște țara noastră prin intermediul unor tururi pietonale, organizate prin capitală și prin alte localități ale țării. Astfel, vor descoperi principalele atracții ale Moldovei, dar și farmecul vieții rurale, savurând din bunătățile gastronomiei locale.

Diana Lazăr, vicedirector, Proiectul de Competitivitate din Moldova al USAID: Moldova în sine reprezintă un leagăn al culturii vinicole, or este greu de conceput cetățenii, obiceiurile și tradițiile noastre în disjuncție de acest produs – mândrie națională. Turismul vitivinicol este locomotorul ofertei Republicii Moldova, contribuind astfel la creșterea economică a țării, dar și mai important, la bunăstarea zonelor rurale. În debutul acestui an, Drumul Vinului Moldovei a devenit mai cunoscut datorita unui articol publicat în celebra revistă Lonely Planet, de care suntem mândri. 

De aceea am susținut activitatea comunității #Winelover, care datorită experiențelor trăite aici, va putea duce faima Vinului Moldovei și a Moldovei ca destinație turistică în întreaga lume.”

Comunitatea #Winelover este un grup internațional format din peste 25.000 de membri, uniți de pasiunea pentru vin. Principalul scop al asociației este promovarea culturii de consum a vinului prin mijloace media, rețele de socializare și evenimente educaționale, precum și prin împărtășirea de practici și experiențe, care țin de regiunile vitivinicole din întreaga lume.

Luiz Alberto, fondator, Comunitatea #Winelover, SUA: „Pentru a selecta țara în care celebrăm aniversarea #Winelover desfășurăm anual adevărate alegeri, astfel încât în acest an mii de oameni au votat pentru Moldova. Mă bucur că sunt aici, iar vinurile pe care le-am cunoscut sunt doar de la bune spre excelente. De asemenea, prețurile sunt unele dintre cele mai accesibile din lume. Am fost plăcut surprins de vinăriile pe care le-aveți aici și pot să spun că Cricova este un Disneyland al iubitorilor de vinuri.”

Veronica Tomescu, fondator Winetours .md: Pe parcursul ultimilor ani am promovat tururile vinicole din Moldova la numeroase evenimente internaționale, inclusiv în cadrul comunității #winelover. Și ne bucurăm mult, că urmare a unui voting, Moldova a fost desemnată să fie gazda celei de-a 8-a aniversări a celei mai mari comunității online destinată vinului. Acest eveniment cu siguranță va avea un impact considerabil asupra imaginii țării ca destinație oenoturistică. Oaspeții din cadrul acestui program se vor transforma pe o perioadă lungă de timp în ambasadorii Moldovei în comunitățile unde activează și unde au statut de experți în materie de vinuri și turism vinicol.

La fel ne bucurăm, că astfel am reușit să creăm și o platformă de comunicare și cunoaștere a #winelover-ilor  din Moldova. Suntem siguri că prin eforturi consolidate a întregii industrii și cu suportul partenerilor externi, vom reuși să aducem Moldova în topul preferințelor călătorilor la nivel mondial.

Vinul Moldovei este recunoscut pe piața internațională datorită calității înalte și caracterului unic, confirmate prin sutele de medalii câștigate la competițiile internaționale de profil. Acesta, pe lângă kilometrii de galerii vinicole subterane, podgoriile locale, peisajele impresionante și experiențele rurale memorabile, transformă Republica Moldova într-o destinație turistică autentică, perfectă pentru vizitatorii străini ce călătoresc cu discernământ și caută destinații nealterate de turismul de masă.

Matt Ellis, vizitator Marea Britanie: „Am fost impresionat de selecția de vinuri spumante pe care am găsit-o la Cricova. A fost într-adevăr neașteptat, iar prețurile vinurilor de-aici sunt foarte bune. Știu despre vinurile din Moldova, deoarece am în Londra un magazin de vinuri, ce găzduiește două companii de aici. Am fost curios să vin și să cunosc mai multe vinuri și mai mulți oameni minunați.”

Daniela Buzincu, vizitator, România: „Republica Moldova mi s-a părut întotdeauna extraordinară. Acesta este și motivul pentru care am revenit aici. Nu este prima dată când vin, dar când am auzit că cei din Comunitatea #Winelover sărbătoresc în Moldova mi-am zis că trebuie să mai ajung o dată. Vinurile de aici mi se par diferite, mult mai plăcute și mai prietenoase. Sunt într-adevăr o experiență unică ce trebuie savurată din plin.”

Partenerii evenimentului, Oficiul Național al Viei și Vinului, Agenția de Investiții din Moldova și Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID și Guvernul Suediei, depun eforturi comune constante pentru a crește vizibilitatea produselor și a experiențelor turistice disponibile în țara noastră, conectând Republica Moldova la circuitul turistic global.

Divertisment

Linella: Oprim campania de Paști pentru vremuri mai bune.

Publicat

pe

De către

E greu să renunți la ceea la ce ai depus suflet și efort. În contextul situației generate, pentru a nu expune consumatorii la riscuri adiționale generate de virusul COVID-19, anunțăm că sistăm campania de Paști recent lansată, la care am lucrat câteva luni, astfel oferind siguranță în plus în toate magazinele Linella din țară.

Vă rugăm să urmăriți pagina de Facebook Linella, ca să fiți informați.

Pentru mai multă siguranță în magazine, am luat măsuri suplimentare de prevenție, astfel toate  magazinele Linella din țară, vor funcționa până la orele 22:00. Vom asigura fluxul de marfă și vom lua măsurile necesare de igienă și dezinfecție relevante situației, cum ar fi:

  • Personalul dezinfectează mâinile cu soluții specilizate;
  • Măsurile de igienizare în magazin se execută și se verifică cu strictețe, conform unui grafic la fiecare 2 ore;
  • Pe lângă ventilația sistemică, magazinele sunt aerisite, de câteva ori pe zi, câte 15-20 de minute;
  • La fiecare 2 ore se dezinfectează suprafețele cele mai des folosite in magazine cât și mânerele coșurilor și cărucioarelor pentru cumpărături;
  • În caz de aglomerație în magazine, accesul clienților va fi restricționat, cu ajutorul agenților de pază pentru a evita riscul de contaminare;
  • Toate produsele care nu sunt ambalate, nu vor fi expuse la vânzare în contact direct cu clienții (pâine, murături la butoi, congelate la vrac, măsline la vrac);
  • La intrare în magazine, clienților li se recomandă folosirea mănușilor de folie pentru efectuarea cumpăraturilor.

Iar pentru această perioadă, vă recomandăm să:

  • Delegați o singură persoană din familie responsabilă de cumpărături;
  • Păstrați distanța socială de cel puțin 1 metru între persoane;
  • Evitați cumpărăturile în orele de vârf;
  • Faceți cumpărăturile la cel mai apropiat magazin de casa dumneavoastră, ca să evitați transportul în comun;
  • Evitați despachetarea în magazin a produselor ambalate;
  • Utilizați dezinfectanți și spălați-vă mâinile cât mai des.

Noi, Linella, vă  îndeamnăm la bunătate, unii față de alții și față de cei din linia 1, care își expun sănătatea pentru a ne asigura nevoile zilnice.

Să acționăm responsabil!

Aveți grijă de voi.

Citește mai departe

Divertisment

Cum a devenit agroturismul în Găgăuzia bandaj pentru migrație

Publicat

pe

De către

Moldova are o onoare de neinvidiat. Este cunoscută pentru faptul că are una dintre cele mai mari rate de migrație economică din lume. Incapacitatea economiei moldovenești de a oferi locuri de muncă decente și dorința de a găsi o situație mai bună în străinătate sunt cei mai mari factori ai exodului din această țară, a cărei populație a scăzut cu 15% între 2004 și 2014.

Reportaj de Ilie Gulca, Mădălin Necșuțu

Cei mai mulți migranți provin din mediul rural. Unii antreprenori speră că acest fenomen poate să fie diminuat prin dezvoltarea turismului rural incipient, accentuat pe cultura, tradiția și bucătăria autentică a uneia dintre cele mai puțin vizitate țări din Europa.

Creuzetul moldovenesc

Turismul rural abia începe să fie practicat în regiunea autonomă găgăuză din sudul Moldovei, un stat situat între Ucraina și România. Ana Statova este unul dintre pionierii turismului rural din regiune. Mama singură, 55 de ani, din comuna Congaz, Comrat, s-a lansat în afaceri în 2009, deschizând o sală de nunți ca un fel de muzeu viu al tradițiilor și bucătăriei găgăuze.

„Peste tot, se serveau sushi și salate europene. Prietenii mei erau pesimiști. Au întrebat, cine ne va mânca kaurmaua și bulgurul nostru?”, își amintește Statova. Când mielul tradițional găgăuz și alte feluri de mâncare s-au dovedit populare în rândul clienților, Statova a fost inspirată să înceapă construcția unui local în stil local.

„Am străbătut regiunea cu istorici și etnografi și am colectat motive tradiționale. Apoi am construit patru case în stil găgăuz, din lut și paie, și o pensiune modernă cu o capacitate totală de zece locuri”, spune ea.

Căsuțele tradiționale nu au aer condiționat sau televizoare. Ceea ce oferă casele este gustul vieții așa cum a trăit-o găgăuzii acum un peste un secol. Găgăuzii își trag originile din turcii oguzi stabiliți în Peninsula Balcanică în secolul XII. Când Imperiul Rus a ocupat partea de răsărit a Principatului Moldovei, în 1812, găgăuzii, convertiți de mult la ortodoxie, au migrat în acest spațiu, înlocuind aici tătarii, împinși în sud-estul României și estul Bulgariei de astăzi.

În 1994, la trei ani după ce și-a declarat Moldova independența față de Uniunea Sovietică, Parlamentul moldovenesc a acordat autonomie Găgăuziei, un teritoriu populat de 135.000 de locuitori, peste patru cincimi din care își declară etnia găgăuză. Mulți găgăuzi vorbesc limba lor turcică, deși rusa predomină în educație și în viața publică.

Astăzi, găgăuzii se străduiesc să își păstreze vie identitatea de bază și să transmită amestecul lor de tradiții turcești, bulgare și românești într-un cadru moldovenesc.

„Am sărit într-un ocean, fără să știm cum și unde să înotăm”, spune Statova, amintindu-și începuturile afacerii sale înfloritoare. Businessul său a început treptat să aducă venit, să creeze locuri de muncă în comunitate locală și să ajute producătorii să își vândă produsele.

„Aproape 90 la sută preferă să stea în aceste case tradiționale; fiecare din ele este ca un muzeu”, subliniază ea, explicând că stuful menține o temperatură răcoroasă în timpul verii.

Enlarge

C0119.00_14_43_17.Still001-10
În mai puțin de 18 luni de la deschidere, Pensiunea „Gagauz Sofrasi” a găzduit sute de turiști din 35 de țări

O locuință compactă ocupă doar 14 metri pătrați, cu o baie mică. „În interior, avem un pat tradițional din lemn dur și o sobă, podeaua și pereții sunt acoperiți cu covoare. Aceasta este tradiția noastră”, spune Statova.

Alături de căsuțele în stil tradițional există și un hotel cu confort modern. În mai puțin de 18 luni de la deschidere, pensiunea „Gagauz Sofrasi” a găzduit sute de turiști din 35 de țări. Mulți provin din Rusia și Turcia, cu un număr în creștere din Europa de Vest și Statele Unite.

De obicei, vizitatorii europeni stau între una și trei zile, participă la spectacolul nuntă. De asemenea, le place să admire broderia locală și dansurile numite „hora” și „sârba”, spune Larisa, fiica Anei, 27 de ani, care a studiat serviciile hoteliere în Cipru și Elveția.

Când Ana a încercat să îi convingă pe alți săteni să deschidă afaceri similare, aceștia din urmă au fost precauți din cauza sprijinului precar din partea autorităților naționale și locale.

Deși susține că turismul rural are „un potențial mare” în această zonă, primarul de Congaz, Mihail Esir, spune că primăria nu are mijloace să îl sprijine. „Noi putem doar să îi informăm pe săteni despre oportunitățile pentru dezvoltare în acest domeniu”, spune el.

Explorând resursele din regiune, experții în domeniul turismului cred că statul nu are barem un concept de dezvoltare a acestui domeniu.

„Turismul nu a fost inclus nici măcar în strategia națională de dezvoltare a Moldovei până în 2030. Turismul este inclus doar tangențial. Tocmai de aceea, una dintre propunerile noastre către Ministerul Economiei și Infrastructurii și Președinție este să includem turismul în obiectivele de dezvoltare strategică a țării”, afirmă Natalia Țurcanu, director executiv al ANTRIM, un grup non-profit care reprezintă o parte din operatori în domeniul turismului.

Enlarge

C0119.00_14_43_17.Still001-11
Vinăria Kara Gani lucrează zece hectare de viță-de-vie cu varietăți de struguri europeni, producând 10.000 de sticle de vine pe an

Tradiții vechi în sticle noi

Gheorghe și Larisa Cerven obișnuiau să facă câteva butoaie de vin în fiecare an, la fel ca majoritatea familiilor din părțile Moldovei unde se cultivă vița-de-vie. În 2009, ei au deschis vinăria „Kara Gani” în casa lor din Vulcănești, aproape 60 de kilometri de Congaz.

De atunci, cu ajutorul granturilor și creditelor apăsătoare, vinăria a ajuns să cuprindă zece hectare de viță-de-vie cu varietăți de struguri europeni, producând 10.000 de sticle de vine pe an.

La fel ca Ana Statova, familia Cerven a decis să deschidă o afacere în turismul rural cu specific găgăuz. Ei speră să deschidă o pensiune. „Mulți vizitatori vor să stea peste noapte la noi. E greu să pleci după atâtea sticle de vin bun”, spune Gheorghe, râzând. Vinăria include o sală de degustări până la 30 de oameni și un muzeu de familie.

Întreprinderi precum pensiunea Anei Statova și vinăria familiei Cerven au determinat autoritățile regionale să inaugureze toamna trecută un centru de informare turistică la Comrat, capitala regiunii, deschis cu sprijinul Uniunii Europene.

Dacă există un centru al industriei turismului rural în devenire al Moldovei, acesta se găsește în zona Orheiului, centrul R. Moldova. Complexul muzeal Orheiul Vechi situat la aproximativ 50 de kilometri nord de Chișinău, cu bisericile, mănăstirea, cetatea antică și ruinele unor construcții medievale, cocoțate pe stânci, cu vedere spre râul Raut, a fost un magnet natural pentru o mână de antreprenori din turism alde Anatol Botnaru, care a deschis primele pensiuni în zonă în 2004.

„Am început haotic, fără niciun plan, pentru că nu aveam bani”, își amintește Botnaru. El are acum zece case. Este convins că doar tradiția autentică locală poate să atragă vizitatori. „La început, am avut un oaspete francez într-o cameră cu geamuri termopan. Oaspetele mi-a spus că preferă să stea într-o casă tradițională, decât în una de confort.”

În afară de bucătăria tradițională, principalele atracții turistice aici sunt site-urile arheologice și canioanele șerpuitoare ale Răutului. Satul Butuceni găzduiește un festival anual de operă, singurul în felul său în Moldova, se laudă Botnaru.

Efectul de multiplicare

Chiar și în situația sa actuală, sectorul turismului rural din Moldova a avut un impact vizibil asupra satelor în care există pensiuni. Operatorii de turism local angajează oameni din localitate, iar pensiunile sunt puncte de vânzare pentru produsele fermierilor din apropiere.

Turismul poate fi de asemenea o oportunitate de promovare pentru produsele locale. De pildă, Ana Statova susține produsele agricole din satele din apropiere și insistă asupra produselor ecologice.

„Mama mea are o pensie de 1.300 de lei [68 de dolari]. O plătesc să îmi coacă pâine după o rețetă veche, fără drojdii. Vecina mea, Matriona, îmi prepară brânză de vaci. Un cioban, Vanea, crește miei doar pentru mine, altcineva îmi crește găini”, spune femeia.

La rândul său, Anatol Botnaru a întreținut inițial mai multe ferme pentru aprovizionarea caselor sale de oaspeți, dar a renunțat la ele în favoarea achiziției produselor de la localnici, pentru că este „greu să le faci pe toate”.

„Este mai cu suflet și mai bine să lucrezi cu sătenii. Uneori, chiar cumpărăm produse de care nu avem nevoie, pentru a încuraja țăranii să își vândă produsele lor. Dar nu luăm produse de la persoane aleatorii. Avem furnizorii noștri, pentru a evita problemele de securitate alimentară”, spune el.

Enlarge

C0119.00_14_43_17.Still001-12
Anatol Botnaru spune că face toate eforturile pentru a-și păstra angajații vara și iarna

Turism cu buget auster

Fostul director al Agenției Turismului, Stanislav Rusu, susține plângerile antreprenorilor din turismul rural despre lipsa sprijinului statului. Actualmente, pensiunile rurale reprezintă „doar startup-uri pentru entuziaști”, spune el. „Atâta timp cât nu avem o abordare sistematică prin care întreprinderile să aibă sprijin din partea autorităților centrale, a autorităților locale și a sistemului bancar, nu va exista o dezvoltare în acest segment.”

Înainte ca Agenția Turismului să își sisteze activitatea din cauza reformei administrative centrale, în 2018, aceasta a făcut lobby pentru turismul rural chiar cu un anumit succes. Agenția a elaborat o modificare legală acum câțiva ani pentru a simplifica procedura ca proprietarii din mediul rural să înceapă să ofere servicii de cazare.

Directorul ANTRIM, Țurcanu, spune că, dincolo de subvenții, statul are alte opțiuni pentru a sprijini întreprinderile de turism rural. „De pildă, o amnistie fiscală pentru primii ani, cu condiția ca proprietarii să reinvestească banii pe care îi economisesc pe taxe pentru dezvoltarea afacerii”, sugerează experta.

Ana Statova a trebuit să se bazeze aproape complet pe resursele proprii pentru a-și dezvolta pensiunea din Congaz. Ea a putut accesa o subvenție de 19.000 de dolari din partea USAID, ceea ce reprezintă aproximativ 5 la sută din investiția totală. Nu a primit nimic de la autoritățile centrale sau locale.

Anumite resurse sunt disponibile din partea statului. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale administrează un fond de 20 de milioane de lei (1,1 milioane de dolari) pentru a stimula atractivitatea turistică a țării.

Există, de asemenea, fonduri alocate pentru a sprijini turismul rural direct. Lilia Dumitraș, consultantă în cadrul ministerului, ne-a spus că statul a pus la dispoziție un program de 450 de milioane de lei în 2017. Acesta are menirea să ofere fermierilor 50% din costul unui proiect, până la 1 milion de lei. Până în prezent, nu s-au plătit bani către solicitanți.

Angajații spun că sunt satisfăcuți, în ciuda salariilor mici

Pensiunea „Gagauz Sofrasi” a Anei Statova are 40 de angajați anul împrejur, ajutați de o duzină de elevi din Congaz în perioada vacanțelor. Potrivit fiicei sale, Larisa, această oportunitate locală de muncă a ajutat-o să îi convingă pe unii săteni să nu plece la muncă în străinătate.

„Avem angajați care s-au întors din Turcia, unde au stat mulți ani. Economia turcă a avut probleme în ultimii ani, iar dolarul american s-a apreciat foarte mult. S-au întors și și-au dat seama că pot câștiga cam la fel, rămânând aici acasă”, spune Larisa Statova.

Personalul câștigă de la 2.500 la 3.000 de lei pe lună, cu mult sub media națională. O angajată a pensiunii din Congaz, Kira, 50 de ani, ne spune că vrea să stea acasă cu apropiații săi. La rândul ei, Matriona s-a întors acasă din Rusia. După anexarea Crimeii, economia Rusiei a suferit din cauza sancțiunilor occidentale.

„Nu reușim să facem curățenie. Avem o mulțime de turiști. Îmi place aici, este o muncă interesantă. Lucrând cu tineri, mă simt mai și eu mai tânără”, relatează ea, fără a se opri din lucru.

Locurile de muncă la pensiune ar putea să aibă și alte beneficii, dar salariile sunt prea mici. Lefurile lunare în sectorul turismului din Moldova sunt în medie de 4.700 de lei, în timp ce salariul brut mediu pe economie a crescut la 6.900 de lei la jumătatea anului 2019.

Anatol Botnaru spune că face toate eforturile ca să își păstra angajații vara și iarna. El are 30 de persoane la pensiunea sa din Butuceni, complexul arheologic Orheiu Vechi.

„Vreau să îi atrag pe săteni să lucreze, în loc să plece în străinătate. Suntem cu toții o familie mare aici”, spune el.

Articolul a fost realizat cu sprijinul Transitions Online, Praga. 

Citește mai departe

Divertisment

Cea mai feerică petrecere de Crăciun se dă la Castel Mimi. Vino să asculți orchestra lui Cristofor Aldea-Teodorovici

Publicat

pe

De către

„A fost odată la Castel” este genericul unui șir de evenimente care se vor desfășura la Castel Mimi în perioada Sărbătorilor de Iarnă. Oaspeții vor fi întâmpinați cu multe surprize feerice, multe lucruri memorabile, multe cadouri și multe amintiri plăcute, care le vor încălzi sufletele pe toată durata anului 2020! Pe 24 decembrie, puteți sărbători Ajunul Crăciunului împreună cu Cristofor Aldea-Teodorovici Orchestra! Vă așteaptă o seară plină de minuni și momente de neuitat!

Din programul evenimentului:

– Un concert de zile mari susținut de Cristofor Aldea-Teodorovici Orchestra;

– „Trenul lui Moș Crăciun”, care va duce invitații de la Gara Feroviară din Chișinău direct la scările Castelului Mimi!;

– Izvar NELIMITAT pe toată durata evenimentului!

– Show de lumini spectaculos!

– Târg de Crăciun, de unde veți putea procura cele mai originale cadouri
- Gustări delicioase și atmosferă de neuitat!

Iar pentru copiii va fi organizat un program separat cu:

– Vizită la Căsuța lui Moș Crăciun;

– Cele mai haioase desene animate la Cinematograful Copiilor;

– Atelier de creație.

Special pentru acest eveniment, va fi pus în circulație trenul Chișinău – Castel Mimi – Chișinău, un tren diesel modern care va aduce toți doritorii exact la porțile castelului și îi va aduce înapoi, în Capitală. Prețul pentru o călătorie rapidă și sigură va fi de doar 70 de lei (tur-retur). Trenul va porni din Chișinău la ora 17:00, iar de la Castel Mimi la ora 20:30.

ATENȚIE! La eveniment copiii pana la 12 ani au acces gratuit, iar la tren până la 7 ani.

Informație despre bilete:

  1. Un bilet standard este la prețul de 350 de lei, iar în perioada 21-24 decembrie prețul acestuia va fi de 400 de lei.
  2. Pentru cei dornici de a cunoaște legendarul Castelului Mimi, avem o ofertă specială ce include excursii în interiorul Castelului și degustări ghidate a trei vinuri. Excursiile vor avea loc la orele 17:00 (limba română) și la 19:00 (limba rusă). Prețul unui Bilet Golden este de 550 lei și include excursia cu degustare și toate distracțiile din cadrul programului „A fost odată la Castel… Ajunul Crăciunului”.

Biletele pot fi procurate online și offline prin intermediul platformei iTicket -> http://bit.ly/Ajunul_Crăciunului

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social9 ore în urmă

SONDAJ/ Ce cred moldovenii despre coronavirus, unde se simt în siguranță și cum se vor descurca

PE SCURT 26 la sută dintre moldoveni consideră că noul tip de coronavirus a apărut în China, în pieţele cu...

Cultură11 ore în urmă

Recomandări de la o agenție de marketing: Păstrăm umanitatea în marketingul de criză

Jobul dvs. astăzi, probabil, este altfel decât era acum câteva săptămâni. Lumea a fost răsturnată în câteva zile. În acest...

Social11 ore în urmă

Pandemia a crescut numărul cazurilor de violență domestică în lume. Care este situația în Moldova?

Izolarea și carantina generată de pandemia COVID-19 este simțită diferit mai ales de către persoanele vulnerabile. Această perioadă scoate în...

Divertisment12 ore în urmă

Piesa virală „Pen-Pineapple-Apple-Pen” cu 92 milioane de vizualizări are un remake. El este despre coronavirus

PE SCURT Artistul japonez Pico Taro, care a devenit faimos datorită piesei „Pen-Pineapple-Apple-Pen”, a înregistrat un remake după celebra sa...

Social17 ore în urmă

LIVE TEXT / 115 cazuri noi de infectare cu COVID-19

PE SCURT Ora 17:07: Au fost înregistrate alte 115 cazuri de infectare cu COVID-19. În total sunt 1289. Ora 16:45:...

Cultură18 ore în urmă

Ai nevoie să vorbești cu cineva? Peste 140 de psihologi s-au gândit la tine și vor să te ajute gratuit

PE SCURT Urmând exemplul bun al colegilor din România și din alte țări, psihologa Daniela Terzi-Barbăroșie a creat un grup...

ExterneO zi în urmă

Cum vor fi atenuate restricțiile de izolare în mai multe țări din Europa

PE SCURT Austria, Cehia și Danemarca sunt primele trei țări ale Uniunii Europene care au decis să reducă ristricțiile impuse...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

COVID-19 în Transnistria/ „Granițele” au fost blocate. Puncte de control ilegale, 3 decese și pregătire militară

PE SCURT Tiraspolul a instituit din nou puncte de control ilegal și abuziv, sub pretextul stării de urgență instituită în...

Politică6 zile în urmă

Scenariu pesimist: 31 de mii de cazuri COVID 19 până la finele lunii mai în RM. Ce prevede scenariul optimist

PE SCURT Până la finele lunii mai, în Republica Moldova ar putea să fie înregistrate în jur de 31 000...

PoliticăO săptămână în urmă

Ședința Parlamentului s-a încheiat înainte de a începe. Premierul Chicu și un deputat, implicați într-o ceartă

PE SCURT Ședința de astăzi a Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Asta pentru că deputații socialiști,...

Politică3 săptămâni în urmă

Igor Dodon: Ne-am pregătit pentru a implica, dacă va fi necesar, și Armata

PE SCURT Președintele Igor Dodon a menționat astăzi, că dacă va fi necesar, în acțiunile de combatere a noului tip...

Politică3 săptămâni în urmă

Oamenii care iau decizii pentru noi. Cine sunt membrii Comisiei pentru Situații Excepționale a RM

PE SCURT Parlamentul a aprobat pe 17 martie hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în...

Politică3 săptămâni în urmă

PSRM și PDM fac alianță majoritară. Lista miniștrilor PDM

PE SCURT Partidul Socialiștilor și cel Democrat au semnat astăzi acordul de constituire a unei alianțe majoritare. Potrivit celor două...

Alegeri4 săptămâni în urmă

No pasaran. Alegerile parlamentare de la Hâncești nu vor fi anulate din cauza Covid-19

PE SCURT Măsurile de securitate luate de autorități pentru a opri răspândirea Covid-19 în țară, nu s-au răsfrânt asupra alegerilor...

Advertisement

Opinii

aprilie 2020
L Ma Mi J V S D
« mart.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930