Am discutat cu Viorel Gherciu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, despre cele mai stringente probleme din sector: securitatea alimentară, scumpirea carburanților și fertilizanților, pachetul de măsuri anticriză propus de minister Guvernului.
Prima întrebare va viza securitatea alimentară a țării. Republica Moldova are resurse proprii pentru a-și asigura securitatea alimentară?
Bineînțeles, securitatea alimentară e o prioritate pentru Guvern și împreună cu colegii monitorizăm îndeaproape stocurile de produse principale necesare pentru a asigura populația și consumul intern. Și vreau să menționez cu certitudine că astăzi în țară avem rezerve de grâu în cantitate de peste 300 mii tone, care ne asigură securitatea alimentară și până la noua roadă, chiar cu o rezervă de o lună-două. Deci, avem cantitățile necesare. La fel și cantitățile necesare de zahăr. Moldova consumă anual în jur de 80 mii tone. Anul trecut am avut un rezultat foarte bun atât la grâu, la sfecla de zahăr, la floarea-soarelui, la porumb. Au fost produse în jur de 90 și ceva de mii tone de zahăr, 11-12 mii tone au fost exportate. Astăzi în stoc avem în jur de 60 mii tone de zahăr, ceea ce ne asigură cantitatea necesară pe intern până la finele anului sau până la roada viitoare.
Consumul intern de porumb constituie circa 1,3 milioane tone anual, în stoc avem peste un milion jumătate tone. Deci, până la roada nouă avem cantități suficiente și anume din aceste considerente a fost reluat exportul porumbului. Bineînțeles că monitorizăm îndeaproape ca exporturile să fie stopate pentru a asigura cantitatea necesară pentru consumul intern la momentul necesar.
Uleiul?
Și la ulei anul trecut am avut o roadă record de floarea-soarelui, fiind recoltate peste 800 mii tone. Stocurile la ziua de astăzi sunt suficiente pentru a asigura consumul intern pentru doi ani și jumătate.
În contextul în care în Republica Moldova au venit peste o sută de mii de refugiați, autoritățile din RM planifică majorarea rezervei de grâu din țară?
Când facem calculele la necesarul intern, deja luăm în calcul acest număr 105-108 mii de refugiați.
Cele mai stringente probleme vociferate de fermieri sunt scumpirea prețurilor la fertilizanți și carburanți. În acest context, puteți să ne spuneți dacă ministerul a făcut calcule ca să estimeze cu cât se va scumpi prețul final al produselor din cauza scumpirii motorinei?
Am făcut aceste calcule și putem să spunem astăzi că fertilizanții s-au scumpit de circa trei ori sau cu 300%, motorina s-a scumpit practic cu 50% și avem un șir de alte scumpiri la materialul semincer, etc. Cumulativ aceste scumpiri majorează costul de producere la hectar cu circa 40-50%. Nimeni nu poate să facă o prognoză sigură, dar cu certitudine că deja aceste scumpiri vor influența majorările costului final al producției agricole cu circa 20-30%. Rămâne să vedem cum vor evolua prețurile pe parcurs și ce măsuri suplimentare vor fi necesare.
Câte mii tone de fertilizanți sunt în țară și pentru aproximativ ce perioadă ajung acestea și de unde vom importa necesarul?
Conform datelor prezentate de către ANSA, până la ziua de 23 martie în republică au fost importate 68 mii tone de fertilizanți, ceea ce este cu 5 mii tone mai puțin comparativ cu perioada similară a anului trecut. Avem și noutăți bune, recent o bună parte din fertilizanții blocați în Ucraina a ajuns în RM și este disponibilă pentru agricultori. Acești fertilizanți ar fi în mare parte suficienți pentru lucrările de primăvară… Se fac încărcări pentru livrări pe cale maritimă din Azerbaidjan, Uzbekistan, Turkmenistan.
Dacă nu greșesc, în prezent, în Republica Moldova fermierii au în frigidere 120 mii tone de mere, care urmau să ajungă pe piețele din Rusia și Belarus. Cum vor fi susținuți acești fermieri?
Avem un dialog constructiv și permanent cu Asociația producătorilor de fructe Moldova Fruct. Împreună cu ei și cu sprijinul ambasadorului RM la București, Victor Chirilă, săptămâna trecută am avut o ședință online cu reprezentanții celor mai mari rețele comerciale din România. Am avut o discuție foarte constructivă, nu doar despre mere, dar și celelalte produse. Pentru miercuri (n.red. 30 martie) este stabilită o ședință la ambasada RM în București cu principalii exportatori de mere din RM și reprezentanții principalelor rețelele comerciale din România, pentru a stabili contacte directe și a conveni cantitățile, varietatea soiurilor acceptate preliminar pe piața românească.
Dar aceasta presupune un proces de lungă durată. Ce se poate face acum?
Exact, acum, vorbim de o acțiune imediată. Nu ne-am limitat la ședința de săptămâna trecută. Miercuri, agenții economici se deplasează la București.
Bineînțeles că nu putem aștepta că 120 mii tone vor fi înghițite integral de piața românească, dar o bună parte din ele o să se regăsească pe această piață. Adițional, se întreprind și alte încercări. Au avansat negocierile privind Acordul de liber schimb cu Egiptul și sperăm că în viitorul apropiat va fi deschisă și această piață. În rest, pentru cantitățile care nu vor fi exportate discutăm despre posibilitatea ca o parte din costuri să fie acoperite de Guvern pentru merele livrate la procesare pe piața locală.
De ce în cei 8 ani de când a fost semnat acordul de liber schimb cu UE, fermierii din Republica Moldova nu au acoperit cota anuală de 40 mii de tone de mere care pot fi exportate pe piețele UE fără taxe?
Pentru că piața UE este autosuficientă și importă o cantitate neglijabilă, minusculă. Pentru producătorii din RM această piață, în mare parte, nu a prezentat interes din diferite motive: prețuri de comercializare, cerințe față de standardele de calitate, etc. De aceea producătorii au fost orientați spre alte piețe. În schimb, UE reprezintă o piață extraordinară pentru strugurii de masă din RM, pentru cireșe, pentru prune. Și anume la aceste produse vom propune negocieri cu UE ca aceste cote să fie majorate semnificativ.
Dar de ce nu s-a făcut asta până acum?
Pentru că era mai comod să se livreze merele pe piața tradițională, CSI. De asemenea, cunoaștem că fiecare piață are cerințele sale față de un produs, calitățile gustative. În acest context agricultorii ar trebui să-și revadă sortimentul de soiuri care sunt cultivate, dar cunoaștem foarte bine că mărul se cultivă într-o plantație multianuală care nu poate fi schimbată în fiecare an, e nevoie de timp ca să lucrăm pe piață cu anumite soiuri.
Dle ministru, ați anunțat că autoritățile au pregătit un pachet de 18 propuneri de susținere a agricultorilor. Puteți să numiți câteva care credeți că într-adevăr vor susține fermierii?
Toate 18 puncte sunt foarte concrete. De exemplu, pentru scumpirea carburanților ministerul a propus Guvernului restituirea accizei la motorină pentru agricultori. Este o problemă mai veche care a fost discutată și anterior, până la majorarea prețurilor la carburanți, și este o practică internațională, unde agricultorii sunt sprijiniți prin această măsură, conform suprafețelor și culturilor prelucrate.
La modul practic cum funcționează acest mecanism?
Agricultorul procură motorină, declară cantitatea procurată și prezintă factura fiscală. Dacă va fi aprobată această măsură, agricultorul va trebui să prezinte și dovada suprafeței terenurilor lucrate și culturile încadrate în aceste suprafețe. Va fi un exercițiu foarte bun, astfel vom putea să avem și un registru al exploatațiilor agricole beneficiare, dar și informație corectă despre suprafețele cultivate și culturile însămânțate.
Dar la fertilizanți?
Aici avem două probleme – majorarea prețurilor și insuficiența fertilizanților, din cauza întreprinderilor care și-au sistat activitatea. Această problemă a apărut încă în toamnă, până la război, iar odată cu începerea războiului au fost întrerupte căile de furnizare a acestora prin Ucraina. 90% din fertilizanți erau importați din Federația Rusă. Deci, a trebuit să ne orientăm spre alți furnizori în acest context. Și acum este important să identificăm un mecanism de suport pentru agricultori.
Ce ați propus?
Ministerul a propus ca parțial costul majorat să fie compensat producătorilor agricoli. În ce măsură va fi compensat, rămâne să fie luată decizia în viitorul apropiat… Această compensare ar putea fi oferită utilizând aceeași modalitate despre care am discutat anterior la restituirea accizei.
Ați putea să ne mai spuneți două-trei propuneri care vor bucura agricultorii?
Au fost propuse un șir de măsuri prin care să fie compensată dobânda la creditele luate de agricultori, vacanțe pentru achitarea impozitului pentru 2021-2022. Discutăm despre oferirea garanțiilor financiare la creditele luate de agricultori, compensarea comisionului pentru aceste garanții financiare.
Am propus aceste măsuri adițional la cele un miliard și jumătate lei oferiți pentru subvenții ca sprijin pentru investițiile în sectorul agricol. Am propus nu anularea, ci amânarea plății impozitului, ca să diminuăm presiunea financiară asupra întreprinderilor agricole.
Propunerea va viza și fermierii mici?
Pentru noi sunt importanți toți actorii din sectorul agricol. Vorbim de cei micro, mijlocii și mari. Bineînțeles că sprijinul acordat la unele capitole va fi distribuit pe categorii, dar noi am propus aceste măsuri pentru absolut toate tipurile de producători.
Să revenim la mere. Spuneți, vă rog, nu v-ați gândit să reveniți la programul un măr pentru fiecare elev?
Ba da, una dintre cele 18 propuneri include și această propunere. Am elaborat deja programul. Rămâne să fie aprobat și sper că ne reușește să-i dăm startul în acest moment.
Dacă ne uităm la importanța valorică a sectorului agroindustrial, observăm că practic lipsește sectorul zootehnic. Ce programe/proiecte aveți pentru acest sector?
Dezvoltarea sectorului zootehnic pentru noi este o prioritate și avem o propunere specială pentru asta. Este și unul din cele 18 puncte. Acum rămâne să identificăm resurse ca să impulsionăm aceste investiții. Pentru aceasta, Republica Moldova în următorii doi ani ar avea nevoie de resurse suplimentare de circa 200 de mln de euro.
În țara noastră se cultivă grâu și cereale de două ori mai mult decât necesarul.
Chiar și de trei ori.
Mulți experți în domeniu propun fermierilor să schimbe culturile, în loc de grâu – soia, mazăre sau fasole. Ce credeți despre asta?
În primul rând, fermierii întotdeauna s-au ghidat să producă ceea ce cere piața, în funcție de condițiile climaterice. Noi ne ciocnim cu secete severe, cu impactul climei asupra sectorului agricol și în aceste circumstanțe este important să fie identificate culturi mai rezistente, mai productive, care să aibă un randament mai înalt. Bineînțeles că este important să fie diversificate culturile și riscul să fie diminuat. În aceeași măsură este important ca producătorii să cultive produsele de care are nevoie și consumatorul autohton. De exemplu, noi dacă ne-am propus să dezvoltăm sectorul zootehnic, am vrea ca agricultorii să cultive și culturi furajere, pentru a asigura sectorul zootehnic cu hrana necesară, pe de-o parte, pe de altă parte să diversifice culturile, să îmbunătățească asolamentul.
Pentru 2022 ne-am propus ca agricultorii care vor cultiva leguminoase pentru sectorul zootehnic să beneficieze de un sprijin din partea statului la procurarea materialului semincer calitativ. Asta am propus, sper să fie aprobat.
Anul trecut am avut roade record. Dar se presupune că acest an va fi unul secetos. Care sunt prognozele ministerului?
Eu aș prefera să rămân optimist. Și, luând în considerare ceea ce se întâmplă, trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți să facem față provocărilor cu care ne ciocnim. Seceta a început încă anul trecut, anume de asta nu au fost însămânțate toate suprafețele planificate cu cereale de toamnă.
De obicei aveam în jur de 350 de mii de hectare – au fost însămânțate numai 250 de mii de ha și din ele nu toate sunt în starea cea mai bună, deoarece seceta își face efectele. Dar condițiile se schimbă pe parcurs. Anul trecut, la fel, a fost un an nu ușor din start. Prognozele nu erau cele mai bune, ca ulterior condițiile climaterice să se schimbe și să avem un rezultat bun. Îmi doresc și eu, la fel ca agricultorii, să fie ploi curate și la timp, ca să avem o roadă bogată.
Acum sunteți ca un pompier, sunt multe probleme în agricultură. Cum discutați cu fermierii, care este starea lor de spirit?
Ceea ce văd eu că simt agricultorii este îngrijorare, incertitudine față de ziua de mâine. Dar în același timp sunt oameni puternici, care știu să gestioneze momentele de criză. Din discuțiile pe care le-am purtat o bună parte din agricultori au reușit să facă rezerve de fertilizanți și carburanți, inclusiv de anul trecut. Cu părere de rău, nu toți au reușit să facă aceste rezerve, nu au avut resurse financiare sau capacități de stocare. Rămâne să facem mai multe eforturi și să-i ajutăm să aibă acces la resurse financiare fără dobândă, credite care să-i ajute să facă investiții în infrastructura necesară. Astfel, vor putea să-și facă rezerve de carburanți, material semincer și fertilizanți, ca să poată face față cerințelor în caz de apariție a unor incertitudini.
De ce Moldova nu are încă o agricultură performantă?
Avem mulți agricultori buni, care au reușit să practice o agricultură performantă. Bineînțeles că spațiu pentru eficientizare și îmbunătățire este. Anume acest lucru ni l-am propus prin Strategia elaborată, consultată cu agricultorii.
Dezvoltarea sectorului este un lucru care trebuie făcut în continuu. Lumea este în permanentă schimbare, sunt elaborate tehnologii noi, cerințe noi. Pentru noi este foarte important să fim în pas cu comunitatea internațională, iar agricultorii noștri să aibă acces la cele mai noi tehnologii, inovații care să ne ajute să fim eficienți, productivi, iar activitatea să fie una rentabilă și să putem să oferim consumatorului produse calitative, produse sigure, gustoase.
