Guvernul a adoptat la 26 iulie 2004 Hotarirea nr. 834 prin care sunt impuse restrictii la exportul liber de cereale si produse cerealiere.
Introducerea noului sistem de control al exportului de produse cerealiere a provocat atit nemultumirea exportatorilor, cit si cea a producatorilor agricoli. Decizia a fost calificata de mai multi economisti ca fiind lipsita de o fundamentare economica credibila. Aceasta a fost dezaprobata si de institutiile financiare si donatoare internationale prezente in Republica Moldova.
Pe parcursul anilor 2004-2005, reprezentantii Guvernului Republicii Moldova au refuzat in mod insistent sa ia parte la dezbaterile publice, care au fost initiate de catre producatorii si exportatorii de cereale cu privire la problema restrictiilor.
Refuzul a fost interpretat ca o expresie a faptului, ca argumentele formale invocate de guvern nu ar rezista criticii. in plus, decizia de limitare a exportului de cereale si produse cerealiere nu poate fi probata prin argumente economice.
Coalitia pentru Dezvoltarea Economica Rurala considera ca adoptarea Hotaririi nr. 834 cu privire la unele masuri de reglementare a achizitionarii si exportului de cereale si produse cerealiere a subminat stabilitatea si siguranta cadrului de efectuare a comertului international, a compromis capacitatile de export in contextul unei roade bogate in situatia de abundenta a cerealelor pe piata interna si a afectat libera competitie. in acest context, dispozitiile acestui act normativ au o semnificatie deosebita si demonstreaza o inconsecventa a statului in politica de promovare a exporturilor.
Ca urmare, rezultatele modeste inregistrate la implementarea Strategiei de promovare a exportului pe anii 2002-2005 nu trebuie sa trezeasca uimire.
Se observa regrese semnificative:
– accentuarea deficitului balantei comerciale,
– restrictii locale la exportul cerealelor si interdictii, instituite de principalul partener comercial al R. Moldova la exportul celor mai importante tipuri de marfuri produse in sectorul agricol, cum ar fi productia vegetala si de origine animaliera.
Impactul restrictiilor si interdictiilor este dezastruos deopotriva, atit pentru sutele de mii de proprietari agricoli cit si pentru exportatorii din statul nostru.
insa cei mai afectati de existenta barierelor interne si externe la export sunt taranii, situatia carora si asa nu este de invidiat. in anul 2002, circa 47% din fermieri si peste 56% din angajatii agricoli din Moldova aveau venituri disponibile individuale care-i situau sub pragul saraciei. Rata saraciei extreme (prin saracie extrema avindu-se in vedere situatia in care nu exista resursele necesare nici pentru alimentare normala si echilibrata) in aceste doua categorii era de 33% si, respectiv, 40%. Potrivit statisticii oficiale, anume aceste doua categorii sunt si cele mai vulnerabile, adica in situatia in care s-ar produce un soc macroeconomic, veniturile lor ar scadea cel mai mult.
in ultimii ani, celebrul „foarfece al preturilor” si-a ascutit si mai tare taisurile: preturile la inputurile folosite in agricultura au crescut mult mai rapid decit preturile la productia agricola. intre timp, ajutorul acordat de stat producatorilor agricoli a fost unul mai mult formal, cu tenta declarativa si care putin a contribuit la o stimulare reala a entitatilor agricole existente. De asemenea, putinele mijloace financiare alocate de stat nu au fost ghidate prin instrumentele unei politici echilibrate si durabile de subventionare in agricultura, dar au fost orientate in sectorul agrar cu scopul de a obtine rezultate imediate.
Este neclar, cum in asemenea conditii este posibil, ca restrictiile instituite de Guvern, care au distorsionat un ciclu tehnologic si economic (producerea si comercializarea cerealelor) sa nu fie urmate de o compensare pe potriva a pierderilor inregistrate de tarani. in mod normal, aceasta recompensa acordata sub diferite forme admisibile ar fi atenuat impactul indirect al restrictiilor la export asupra producatorilor de cereale.
Spunindu-le lucrurilor pe nume, tara traieste pe umerii taranului care nu primeste pretul just pentru productia sa. in anul 2005, asteptindu-se o recolta buna la majoritatea cerealelor, perspectiva de micsorare a preturilor este inca mai probabila, iar rentabilitatea ar putea sa scada inca mai mult. in plus, majoritatea agentiilor analitice internationale asteapta reducerea preturilor globale la cereale pe parcursul anului 2005.
intr-o asemenea situatie, nu exista nici un argument credibil de politica publica care ar indreptati sub orice forma inhibarea exporturilor. Din contra, Guvernul ar trebui sa intreprinda toate masurile posibile pentru ca sa diversifice pietele de desfacere, sa simplifice procedurile de export si sa anuleze toate barierele formale si neformale interne in calea exporturilor. Trebuie sa fie mentinuta o directie stabila si consecventa, iar consecintele sociale rezultate este bine sa fie moderate prin politici explicative. Statul trebuie sa initieze procesul de modificare si sa monitorizeze progresele, fara a se implica direct in procesul decizional.
in acest context, pentru ameliorarea situatiei, Coalitia pentru Dezvoltarea Economica Rurala propune:
1. Anularea in regim de urgenta a Hotaririi Guvernului nr. 834. O astfel de decizie va oferi producatorilor posibilitatea sa exporte productia din stocurile excedentare de care dispun in lunile ce urmeaza. Abrogarea acestui act normativ va fi calificat si ca un pas concret in anularea barierelor formale existente in calea exporturilor si ca o actiune, care ar atenua impactul restrictiilor externe la exportul produselor moldovenesti asupra producatorilor agricoli.
2. Efectuarea de plati directe producatorilor, in conditia ca acestia sa livreze griul ce urmeaza a fi recoltat in rezervele de stat la preturi stabilite la momentul acordarii platilor. Credibilitatea guvernului in ochii producatorilor agricoli este in acest sens un element cheie, care este necesar sa fie edificat, valorificat si promovat.
3. Pentru sustinerea sectorul agrar este necesar, ca statul sa utilizeze intr-un mod transparent si mai eficient resursele disponibile prin programe fezabile, care ar determina schimbari calitative si durabile in mediul rural (majorarea productivitatii culturilor agricole, modernizarea sectoarelor de producere, venituri constante din activitatile agricole, stimularea comertului intern si extern, etc.). Eficienta acestor programe ar creste in cazul in care statul va stimula si va sustine direct producatorii agricoli.
4. Anularea si anihilarea tuturor barierelor tehnice si administrative, atit interne, cit si externe. Printre aceste bariere se numara complexitatea procedurilor de export, coruptia extinsa, tutelarea companiilor mari de catre organele de stat, obligativitatea de a exporta cereale folosind exclusiv transport feroviar.
5. Statul trebuie sa-si retraga orice tutelare pe care o exercita asupra Bursei Universale de Marfuri din Moldova, obligind-o in schimb sa ofere publicului informatii transparente legate de activitate si asupra statisticii tranzactiilor. Sunt necesare investigatii asupra modalitatii formarii preturilor la singura bursa existenta si rolului pe care-l au unii fondatori ai BUMM in formarea acestor preturi.
6. Pentru a stimula comertul prin intermediul burselor de marfuri (nu bursei), Guvernul ar putea sa plaseze in cadrul licitatiilor bursiere contractele sale de achizitie publica pentru procurarea de marfuri cu bani publici pentru necesitatile statului.
7. Este necesar, ca Guvernul sa joace un rol mai activ in situatiile de criza, de distorsiune a preturilor ( de exemplu, in cazul declansarii unei crize a carburantilor) si sa intervina ca actor activ pentru a diminua efectele negative ale acestora in cadrul burselor. O astfel de politica interventionista ar putea fi transpusa prin procurarea unor loturi de produse strategice (griu, combustibil) in cazul cresterii preturilor sau vinderii in cazul diminuarii excesive a acestora.
