De Adriana Agapii/ Chişinău / Moldova.ORG/ — Odată ce ai călcat pe teritoriul mănăstirii eşti copleşit şi vrăjit de frumuseţea locului. Peisajele şi clădirile parcă sunt luate dintr-o poveste şi aduse aici. Dar despre ce mănăstire este vorba? De spre mănăstirea Bârsana din Maramureş, România.
Odată ce-ai intrat pe poarta mănăstirii, o poartă specific maramureşeana ridicată de meşterii locali, simţi cum sufletul îţi e cuprins de pace, de linişte, uiţi parcă de toate grijile şi te bucuri ca un copil de peisajul mirific.
În folclor se spune că mănăstirea fost mai întâi construită în Valea Slatinii, pe malul stâng al Izei şi strămutată ulterior pe malul drept, în locul numit mai târziu Podurile Mănăstirii.
Se pare că totuşi a fost strămutată din poveste.
Mănăstirea Bârsana a fost construită la mijlocul secolului al XVI-lea,de către familia lui Dragoş, voievod, pe una din proprietăţile acestora. Vechea mânăstire, cu hramul Sfântul Nicolaie, era unul dintre cele mai importante edificii de cultură din Maramureş, dat fiind că multă vreme a fost rezidenţa episcopilor ortodocşi .
Vechea Mănăstirea Bârsana a fost cea mă importantă şcoală de preoţi din zonă şi lăcaş, de cultură pentru regiune. Aici se puteau găsi cărţi de cult în limba română, aduse din Moldova şi Tara Românească. Mănăstirea avea propriul său atelier unde erau pictate icoanele.
Istoria mănăstirii este marcată de o înverşunată luptă cu influenţa în zonă a Imperiului Habsburgic şi instaurarea în zonă a greco-catolicismului. În ciuda presiunilor mănăstirea rămâne ortodoxă.
Întregul ansamblu monahal este construit din lemn după veche tradiţie a locului, iar arhitectura inconfundabilă a bisericilor maramureşene vor rămâne o amintire vie vizitei făcute pe aceste ţinuturi.
Dacă mai ezitaţi încă să vă porniţi la drum mai aflaţi că veţi fi primiţi şi găzduişi de oameni deschişi la suflet, cu bucate delicioase şi palincă tare.
Distanţa de la Chişinău până la mănăstirea Bârsana este de 496 km.
