Connect with us
"
"

Economie

Maia Sandu despre „Arena Chișinău”: Se pare că e vorba de o escrocherie

Publicat

pe

PE SCURT

Prim-ministra Maia Sandu a solicitat efectuarea unei revizii tehnice și financiare a proiectului privind construcția „Arenei Chișinău”. Solicitarea a fost făcută astăzi la începutul ședinței de Guvern.

Potrivit Maiei Sandu, la prima vedere ar fi vorba despre o escrocherie, nu este clar cum s-a făcut estimarea costului acestui proiect și nici de ce trebuiau să se aloce puțin peste 69 de hectare pentru proiect. Mai mult, Maia Sandu a dezvăluit că taxa notarială de 400 de mii de lei a mers„ în buzunarul notarului personal al lui Vlad Plahotniuc”.

PE LUNG

„Din analizele pe care au reușit să le facă colegii mei, se pare că avem probleme serioase acolo. Se pare că e vorba de o escrocherie, la prima vedere. Nu ne este clar cum s-a făcut estimarea costului. Suma de 43 milioane de euro se pare că s-a luat din pod. Nu s-au găsit documente care ar clarifica cum s-a ajuns la această sumă. S-au mai schimbat lucrurile și acum costul este de 44,5 milioane de euro”, a declarat Maia Sandu.

Un alt semn de întrebare ține de terenul alocat acestui proiect. Nu este clar de ce trebuiau să se aloce puțin peste 69 de hectare pentru acest proiect, dacă construcția se extinde pe un teren de doar zece hectare.

„Prin schimbarea statutului terenului din agricol în unul pentru construcții, statul a pierdut 90 de milioane de lei”, a spus Maia Sandu.

În context, Maia Sandu a dezvăluit că taxa notarială care a fost plătită de stat în sumă de 400 de mii de lei a mers în buzunarul notarului personal al lui Vlad Plahotniuc.

„Concluzia pe care o fac eu e că acest proiect a fost gândit ca o schemă care să ducă la preluarea bunului și a terenului de către grupuri de interese”, a mai spus prim-ministra.

Construcția „Arenei Chișinău” a început în toamna anului trecut și urma să fie finalizată în termen de 12 luni.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Se pare că vine o nouă criză globală, care ar putea fi mai grea decât cea din 2008. Este Moldova pregătită?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mulți economiști sunt încrezători că anul viitor va exista o criză financiară globală, comparabilă la scară cu cea din 2008. De ce? Parțial, pentru că totul a fost prea bine prea mult timp. Pentru SUA, de exemplu, 10 ani fără recesiune și creșterea piețelor bursiere este un record pentru mai bine de 100 de ani.

Dacă se va întâmpla o criză, atunci cu siguranță problemele vor ajunge și în Republica Moldova. „În general, anticiparea exactă a crizelor este aproape imposibilă, însă în ultima perioadă discuțiile despre o nouă criză economică globală s-au întețit, fiind alimentate de mai mulți factori”, ne-a declarat expertul economic Stanislav Madan.

PE LUNG

Crizele sunt procese normale. Din când în când, ele se întâmplă în orice economie unde există împrumuturi. Criza poate fi considerată ca un element de ajustare a piețelor financiare și ale muncii la schimbările tehnologice și la alte schimbări, scrie Meduza 

Există mai multe teorii despre modul în care aceste mecanisme funcționează. Cu siguranță, este clar doar că, la un moment dat, investitorii (bănci, fondurile de pensii  și de investiții) încep masiv să își evalueze diferit obiectivele de investiții. Ei concluzionează că riscul de a pierde totul cu investițiile noi sau cu cele deja făcute este mai mare decât beneficiile potențiale. O astfel de reevaluare poate începe într-o țară sau într-un sector al economiei și se poate răspândi către alte sectoare. Drept urmare, investițiile se opresc, toată lumea începe să-și vândă acțiunile de la întreprinderi și alte active, prețurile lor scad, producția se oprește, șomajul este în creștere.

Economiștii cred că lumea se apropie din nou de un astfel de punct. Ca și în 2008, principala sa cauză va fi „datoriile neperformante” acumulate. Dar criza în sine – ca toate celelalte – nu va fi la fel cu cele anterioare.

Ce ar putea provoca criza?

Fostul premier Ion Sturza menționează că este greu astăzi de prezis ceva. De ce? Pentru că lucrurile care au fost învățate la „scoală” nu mai sunt valabile.

Ce poate declanșa criza? Ion Sturza spune că spaima. Oamenii cumpără din euforie și vând din spaimă. Ce e de făcut? „Intrăm în poziții lungi de numerar, reducem expunerile în active fixe, stocurile, datoriile și facem stres teste”, a arătat el.

Cele mai bogate familii ale lumii strâng cash de frica recesiunii

Întâmplător sau nu, însă, potrivit Bloomberg, bogaţii strâng cash de frica recesiunii. Ei au început să lase tot mai puţini bani pe imobiliare, maşini sau artă.

Bloomberg a publicat un articol în care arată că o bună parte din 360 de grupuri de investiţii controlate de familii, care au fost chestionate de UBS Global Family Office Report, în colaborare cu Campden Research, se așteaptă ca economia globală să intre într-o recesiune până în 2020. Aproximativ 42% dintre grupurile de investiţii controlate de familii la nivel mondial atrag rezerve de cash. Jeffrey Gundlach, directorul de investiții de la DoubleLine Capital, a declarat că în opinia sa există șanse de 75% la o recesiune din SUA înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, în timp ce Banca Mondială a redus prognoza globală din 2019 la cea mai lentă de la criza financiară de acum un deceniu . Între timp, mai mult de două treimi din birourile europene ale grupurilor de investiţii controlate de familii chestionate de UBS, consideră că Brexit va răni U.K. pe termen lung.

Astfel de grupuri au devenit o forţă mai mare pe pieţele financiare globale. Campden estimează că astfel de firme gestionează aproximativ 5,9 trilioane de dolari. Birourile din sondajul UBS au avut în medie 917 milioane de dolari sub conducere.

Când și cum ar putea fi afectată Moldova?

Expertul Stanislav Madan atenționează că, pe de o parte, de la ultima criză din 2008 a trecut mai bine de un deceniu în care economia mondială a consemnat creșteri, iar această fază îndelungată a ciclului economic de creștere este aproape de saturație. Pe de altă parte, există câteva subiecte majore generatoare de incertitudini, în special războiul economico-comercial dintre Statele Unite ale Americii și China, dar și situația din jurul Brexit-ului cu posibila ieșire a Marii Britanii din UE.

Totuși, potrivit lui, datorită gradului redus de dezvoltare a pieței financiare din Republica Moldova și de integrare a acesteia cu piețele internaționale, de regulă, în țara noastră criza ajunge ceva mai târziu decât în principalele economii ale lumii, așa cum a fost și în perioada 2008-2009.

Canalele de propagare a crizei economice mondiale în țara noastră sunt comerțul exterior prin reducerea operațiunilor de export-import, remitențele prin veniturile mai mici ale imigranților și investițiile străine mai mici urmare a aversiunii față de risc mai puternice din partea investitorilor.

Despre cât de pregătită este țara noastră pentru o nouă criză este dificil de cuantificat. Totuși, menționează expertul, este pozitiv faptul că există un acord activ cu FMI, care impune mai multe acțiuni de stabilizare a stării finanțelor publice.

Pe de altă parte, după reducerile de impozite și taxe de anul trecut în paralel cu majorările de salarii din sectorul public, Guvernul practic nu dispune de spațiu fiscal pentru a lua măsuri stimulatorii în condițiile unei crize. Opțiunile Băncii Naționale de intervenție prin politica monetară sunt ceva mai diversificate, însă și aici există anumite limitări drept consecință a Jafului bancar din 2014.

Ce s-a întâmplat în 2008 și cum a ieșit lumea din criză?

Pe scurt, în 2008, „deodată” s-a dovedit că tehnologiile inovatoare au schimbat piața financiară globală. Băncile uriașe de investiții internaționale și băncile s-au învățat singure (fără participarea băncilor centrale de stat) să creeze bani practic din nimic. De exemplu, au colectat datorii care nu vor fi niciodată plătite (cum ar fi datoriile ipotecare ale americanilor săraci), le-au ambalat împreună cu datorii nu atât de proaste în instrumente financiare noi, apoi au vândut aceste instrumente altor investitori. În vara anului 2008, când s-a dovedit că aceste instrumente nu au valoare, s-a format o gaură de trilioane de dolari pe piața financiară. Acest lucru a dus la căderea mai multor dintre cele mai mari bănci și la cea mai profundă, de la anii 1920-1930, recesiune din economia mondială și deflație. Din cauză că piața financiară a fost una dintre cele mai avansate în sensul globalizării, aproape toate țările lumii au suferit într-un fel sau altul.

Guvernele și băncile centrale ale țărilor dezvoltate au lansat o luptă împotriva crizei pe două fronturi. În primul rând, au încercat să acopere gaura financiară prin adăugarea în economie a banilor noi tipăriți. Pentru acești bani, autoritățile au cumpărat active de la unele bănci. O astfel de măsură este denumită „relaxare cantitativă” și a fost folosită în SUA până în 2014. În al doilea rând, autoritățile au introdus noi standarde de reglementare pentru bănci și fonduri de investiții, astfel încât acestea să nu mai poată crea instrumente „toxice”.

Pe frontul „relaxării” a fost obținută o victorie: economiile țărilor dezvoltate s-au redresat, creșterea continuă mai mult de 10 ani. Reglementarea noii  victorii însă nu a funcționat.

Unde poate începe o nouă criză?

Meduza scrie că până la începutul acestui an, economiștii erau convinși că probabil criza va începe în Asia, de exemplu, China. De la criza din 2008, băncile și companiile din Asia acumulează datorii mult mai repede decât cele occidentale. Multe dintre aceste datorii sunt „rele”. Până în ianuarie 2019, situația pentru țările din Asia și alte țări în curs de dezvoltare a fost complicată de faptul că Banca Centrală a SUA – Rezerva Federală – a crescut rata obligațiunilor americane. Aceasta a dus la creșterea venitului din obligațiunile americane fiabile și, în consecință, investitorii au început să retragă banii de pe piețele riscante din Asia.

O situație similară a avut-o în 1997, când a început criza financiară din Asia, ceea ce în Rusia a dus la faimoasa implicare și devalorizare din 1998.

Citește mai departe

Economie

Agenția Proprietății Publice a chemat în judecată „Avia Invest”

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Agenția Proprietății Publice a depus o cerere de chemare în judecată împotriva „Avia Invest” prin care a solicitat recunoașterea nulității contractului din 30 august 2013 de concesiune a activelor aflate în gestiunea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora.

Anunțul a fost făcut de prim-ministra Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

PE LUNG

„Considerăm că acest contract de concesiune este unul abuziv, a fost încheiat cu multiple încălcări ale cadrului normativ în vigoare, fiind, de asemenea, în detrimentul interesului statului”, a declarat șefa Executivului.

Maia Sandu a opinat că există suficiente argumente pentru declararea nulității contractului de concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău.

Anterior, Guvernul a declarat că va continua să colaboreze cu instituțiile de drept pentru a rezilia contractul de concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău.

Contractul de concesiune a Aeroportului din Chișinău companiei „Avia Invest” a fost semnat în 2013, cu unele condiţii: cedarea /concesionarea Aeroportului , adică cedarea dreptului de gestiune pe o perioadă de 49 de ani, ca în schimb investitorul privat să vină cu investiţii de 244 milioane de euro.

Citește mai departe

Economie

Maia Sandu: Sunt companii care merg în instanțe pentru a fi exonerate de achitarea creditelor către cele 3 bănci implicate în furtul bancar

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Prim-ministra Maia Sandu a anunțat astăzi la ședința Guvernului că mai multe companii refuză să achite credite bancare luate de la cele trei bănci care au fost implicate în furtul miliardului.

Șefa Executivului a menționat că agenții economici merg în instanțe pentru a fi exonerate de achitarea creditelor.

PE LUNG

„Aceste companii au tupeul să spună că pe motiv că aceste bănci au fost au fost implicate în furturi, ele nu ar mai trebui să ramburseze banii pe care i-au împrumutat cu mai mulți ani în urmă”, a spus Maia Sandu.

Ea a precizat că cetățenii știu foarte bine cum s-au format aceste datorii și cum s-a ajuns la lichidarea acestor trei bănci.

„Acum se pare că sunt agenți economici care cred că dacă cetățenii oricum au preluat povara acestui furt bancar, aceste companii nu ar mai trebui să întoarcă datoriile. Acest lucru este greșit și eu sper că instanțele de vor lua deciziile conform legii și nu se vor lăsa antrenate în alte hoții și decizii abuzive”, a mai menționat Maia Sandu.

La 26 septembrie 2016, prin asumarea răspunderii, guvernul condus de Pavel Filip a decis convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență acordate de BNM celor trei bănci implicate în furtul bancar.  S-a decis convertirea a 13,34 miliarde lei în datorie de stat pentru următorii 25 de ani.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie16 ore în urmă

Cât costă chiria în 4 orașe mari din Republica Moldova

PE SCURT Prețul chiriilor în Republica Moldova diferă în funcție de orașe și locuințe. Un lucru este clar – în...

Divertisment18 ore în urmă

Cea mai feerică petrecere de Crăciun se dă la Castel Mimi. Vino să asculți orchestra lui Cristofor Aldea-Teodorovici

„A fost odată la Castel” este genericul unui șir de evenimente care se vor desfășura la Castel Mimi în perioada...

Social18 ore în urmă

Un test internațional spune că avem elevi slabi. Unde greșim

PE SCURT 43 la sută dintre elevii de 15 ani din Republica Moldova nu înțeleg ce citesc și nu ating...

Cultură21 de ore în urmă

Zece scriitoare premiate internațional recomandă cărțile preferate în 2019

PE SCURT De la povești și romane de dragoste la memorii și romane inovatoare. Scriitori și scriitoare câștigători și candidați...

Sănătate22 de ore în urmă

Ateliere, dansuri și filme. Ce își doresc persoanele cu dizabilități din R. Moldova

PE SCURT Cele 50 de beneficiare ale Centrului de plasament temporar pentru persoane adulte cu dizabilități din Bălți spun că...

Social24 de ore în urmă

Acasă, în Germania/ Cum este viața a trei tineri plecați din Moldova

Pleacă în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Pleacă în căutarea oportunităților de dezvoltare. Pleacă pentru că nu...

Cultură2 zile în urmă

10 evenimente interesante la care să mergi în acest weekend

PE SCURT În acest weekend au loc foarte multe evenimente, însă noi v-am pregătit 10 dintre ele. Fie alegi să...

Advertisement

Politică

Justiție3 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică4 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

CulturăO săptămână în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

PoliticăO săptămână în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică2 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031