Connect with us
"
"

Economie

Maia Sandu despre „Arena Chișinău”: Se pare că e vorba de o escrocherie

Publicat

pe

PE SCURT

Prim-ministra Maia Sandu a solicitat efectuarea unei revizii tehnice și financiare a proiectului privind construcția „Arenei Chișinău”. Solicitarea a fost făcută astăzi la începutul ședinței de Guvern.

Potrivit Maiei Sandu, la prima vedere ar fi vorba despre o escrocherie, nu este clar cum s-a făcut estimarea costului acestui proiect și nici de ce trebuiau să se aloce puțin peste 69 de hectare pentru proiect. Mai mult, Maia Sandu a dezvăluit că taxa notarială de 400 de mii de lei a mers„ în buzunarul notarului personal al lui Vlad Plahotniuc”.

PE LUNG

„Din analizele pe care au reușit să le facă colegii mei, se pare că avem probleme serioase acolo. Se pare că e vorba de o escrocherie, la prima vedere. Nu ne este clar cum s-a făcut estimarea costului. Suma de 43 milioane de euro se pare că s-a luat din pod. Nu s-au găsit documente care ar clarifica cum s-a ajuns la această sumă. S-au mai schimbat lucrurile și acum costul este de 44,5 milioane de euro”, a declarat Maia Sandu.

Un alt semn de întrebare ține de terenul alocat acestui proiect. Nu este clar de ce trebuiau să se aloce puțin peste 69 de hectare pentru acest proiect, dacă construcția se extinde pe un teren de doar zece hectare.

„Prin schimbarea statutului terenului din agricol în unul pentru construcții, statul a pierdut 90 de milioane de lei”, a spus Maia Sandu.

În context, Maia Sandu a dezvăluit că taxa notarială care a fost plătită de stat în sumă de 400 de mii de lei a mers în buzunarul notarului personal al lui Vlad Plahotniuc.

„Concluzia pe care o fac eu e că acest proiect a fost gândit ca o schemă care să ducă la preluarea bunului și a terenului de către grupuri de interese”, a mai spus prim-ministra.

Construcția „Arenei Chișinău” a început în toamna anului trecut și urma să fie finalizată în termen de 12 luni.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Am putea preveni seceta în Moldova? Soluții pe termen scurt și mediu

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Seceta lovește țara noastră aproximativ o dată la 2-4 ani și a devenit deja un fenomen obișnuit pentru Moldova. Totuși, oamenii de știință spun că situația din anul curent este una fără precedent. Potrivit informațiilor preliminare, seceta se atestă pe întreg teritoriul țării, iar agricultorii declară că vor suferi pierderi serioase și cer susținerea statului. În același timp, Executivul abia evaluează situația, după care își propune să vină cu soluții care să remedieze efectele sectei. 

Cercetătorii avertizează că țara noastră va fi și în anii viitori lovită de secetă din cauza schimbărilor climatice și spun că autoritățile trebuie să vină cu un set de măsuri pe termen mediu și îndelungat pentru a preveni efectele dezastruoase ale acestui fenomen. 

PE LUNG

Singuri în fața secetei

Sergiu Ciobanu, șeful gospodăriei țărănești „Sfântul Gheorghe” din Ștefan Vodă, spune că  seceta a afectat culturile de toamnă.

„Nu are sens să așteptăm recolte bogate. Pe terenurile mele, circa 60 la sută din suprafața semănată cu grâu se mai menține. Dar aceasta pentru că grâul a fost semănat după mazăre, care este un premergător bun”, a spus el.

O parte din lanurile compromise cu grâu au fost „întoarse”, adică arate și însămânțate cu porumb și floarea soarelui. Potrivit fermierului, seceta a fost provocată de schimbările climatice, dar cel mai mult a contribuit dispariția pădurilor. 

Vasile Niculița, fermier de la Drăgușeni, r. Hâncești, confirmă că situația e foarte gravă din cauza secetei. Mulți agricultori au „întors” grânele pentru că nu mai are rost să aștepte.

„La noi, totuși, au mai fost câteva ploi și grânele mai au speranță. Dar dacă va continua așa, fără precipitații, chiar va fi o catastrofă”, spune el.

Agricultorii remarcă schimbări climatice evidente. Dacă mai înainte iarna, în localitate, era zăpadă de până la jumătate de metru, atunci anul acesta agricultorii n-au văzut nici zare de fulg.

„Mie mi-a mers că eu mă ocup cu legumăritul. Am teren lângă râul Cogâlnic și am sistem de irigare. Dar am porumb pe deal și am livadă de nuci. Pentru a uda copacii, trebuie să merg cu cisterna, în caz contrar se usucă”, a povestit Vasile.

Vasile Mârzenco, președintele Federației Naționale a Fermierilor, spune că fermierii sunt aproape de disperare.

„Și cum să nu plângă, dacă grâul și orzul sunt uscate pe deal? Nouă ni se zice că țara nu are bani. Dacă nu are bani, atunci degrabă nu o să aibă nici agricultori”, a menționat Vasile Mârzenco. La rândul lor, autoritățile centrale îi îndeamnă pe fermieri să apeleze la companiile de asigurări și să-și asigure roada. „S-a încercat de mai multe ori. Au fost ședințe comune cu asiguratorii și fermierii. Dar cum agricultorii să încheie aceste contracte, când toamna sau primăvara nu le ajung bani să semene terenurile? Și apoi chiar dacă te asiguri, atunci îți găsesc o mie de clenciuri așa ca să nu îți plătească asigurarea, dacă se întâmplă ceva?”, spune Vasile Mârzenco. 

Seceta din acest an, ieșită din comun 

Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” spune că seceta din acest an este ieșită din comun, iar lipsa ploilor și temperatura înaltă au compromis semănăturile grânelor de toamnă. Totodată, potrivit lui, situația diferă „de la câmp la câmp”.

„E greu de spus ce pierderi vor fi înregistrate. Până acum putem spune că cel mai mult a fost afectat grâul și orzul în partea de Sud și Centru, în partea de Nord, cred că aceste culturi ar mai putea rezista puțin, deși și acolo pe alocuri au fost afectate. Dacă vor fi ploi, cred că atunci semănăturile existente vor fi suficiente pentru asigurarea securității alimentare”, a explicat Boincean.

Asta pentru că în ultimele șase luni cantitatea totală de precipitații atmosferice  a fost cu 127,5 mm mai mică decât media anuală, temperatura medie a aerului a fost cu 3,7 °C mai mare decât media anuală, iar din această cauză, în prezent, rezerva de apă accesibilă în sol este de trei ori mai mică decât media multianuală.

Ce zic ecologiștii

Iuliana Cantaragiu, șefa Centrului Național de Mediu, spune că seceta din anul curent este o consecință a schimbărilor climatice.

„Pe noi, ca ecologiști, ne alarmează  acest fenomen. A fost o iarnă lipsită de precipitații și foarte caldă. De fapt, această situație alarmantă a fost înregistrată în mai multe țări europene. În luna ianuarie am fost în Finlanda și acolo, experții erau șocați că în sudul țării nu era zăpadă”, a relatat ea. 

Ce a declarat Guvernul

Recent Guvernul de la Chișinău a convocat o ședință pentru a discuta despre efectele secetei prin care trece Republica Moldova în prezent, dar procesul se află abia la etapa de evaluare. „Ministerul Agriculturii a inițiat un proces de evaluare a stării reale a terenurilor în fiecare raion și în măsura posibilităților a fiecărei gospodării. După finalizarea evaluării inițiate de Ministerul Agriculturii, Guvernul va veni cu soluții pentru depășirea efectelor secetei hidrologice și susținerea gospodăriilor agricole”, au declarat autoritățile.

Soluții pe termen scurt

Președintele Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mârzenco, spune că una dintre soluțiile rapide ar fi adoptarea unei legi care să compenseze pierderile agricultorilor în urma calamităților naturale. De asemenea, fermierii ar avea nevoiesă folosească apa pentru irigare în mod gratuit și să aibă înlesniri substanțiale pentru construcția fântânilor arteziene și a lacurilor de acumulare.

Cercetătorul Boris Boincean spune că o soluție imediată ar fi înlocuirea culturilor afectate cu unele mai rezistente, cum ar fi floarea-soarelui, porumbul sau soia. Totodată, cercetătorul recomandă agricultorilor să facă acest schimb cu mare atenție. „Trebuie să ne gândim că după ce recoltăm floarea soarelui vom vrea să semănăm din nou grâul, iar pentru aceasta sunt necesari premergători mai  timpurii, cum ar fi hrișcă, mei și chiar in”.

Centru Național de Mediu a venit cu un set de recomandări pe termen scurt pentru toți cetățenii. Acestea se referă în special la reducerea și utilizarea echilibrată a apelor în gospodării: 

  • folosim rațional apa: închidem robinetul în pauzele când ne spălăm pe dinți, pe mâini sau când spălăm vasele;
  • în măsura posibilităților, optăm mai mult pentru dușuri scurte; 
  • eliminăm pierderile existente de apă, cum ar fi robinete, toalete și țevi defecte.

Soluții pe termen mediu și lung

Fermierul Sergiu Ciobanu spune că statul ar trebui să vină cu un program de reabilitare a ecosistemului, invocând în acest sens exemplul României și campania „O pădure cât o țară”, prin care societatea civilă și autoritățile își propun să lanseze politici și măsuri care să descurajeze și oprească furturile din păduri, dar și să planteze zeci de milioane de noi puieți. 

Cercetătorul Boris Boincean spune că trebuie să reevaluam „din rădăcină” strategia de dezvoltare a agriculturii. „Modul de a face agricultură de până acum nu mai merge. Agricultura noastră nu este adaptată la aceste schimbări. Și aici este necesar de schimbat sistemul de agricultură, care include asolamentul, sistemul conservativ de prelucrare a solului, fertilizarea solului. Noi în agricultură am devenit mineri, pentru că extragem și nu punem nimic în loc”. 

„În al doilea rând avem nevoie de un program național de asigurare alimentară a populației. 

Trei, avem nevoie de selecția soiurilor adaptate la condiții de secetă. Patru, avem nevoie de un fond semincer de rezervă. Dacă vor fi compromise culturile de toamnă, nu vom avea semințe și vom mătura depozitele din Europa”, adaugă directorul Institutului „Selecția”.

Potrivit Iulianei Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, pădurile vor rezolva problema. „Asta nu înseamnă că dacă astăzi plantăm, mâine o să plouă. Trebuie să ne gândim la generațiile viitoare. Noi avem doar 11,2 % suprafețe împădurite, dar ar trebui să avem 25-30 % de astfel de terenuri. Vrem să echilibrăm clima și să avem precipitații? Trebuie de plantat păduri. Pădurile mențin balanța climaterică. Aceasta e rolul lor. Procentul de împădurire rămâne practic neschimbat, la nivelul de 11 la sută. De ce? Pentru că tăierile de păduri echivalează cu ceea ce se plantează. Plantări la noi se fac, dar se fac și tăieri”, a adăugat iuliana Cantaragiu.

Iuliana Cantaragiu mai spune că avem nevoie de politici care să încurajeze întreprinderile private să planteze păduri pe terenurile lor. În prezent oamenii nu fac acest lucru din cauza dificultății de obținere a autorizației de tăiere a pădurilor. „Putem avea păduri cu statut de protecție, cu scop de conservare, dar să avem și păduri cu scop economic, care pot fi crescute pentru a putea fi utilizate ulterior la încălzire. Acestea vor crește, de exemplu, timp de 20 de ani, dar până atunci își vor îndeplini rolul de componentă a biodiversității.”

Iuliana Cantaragiu mai spune că un alt impediment este cantitatea mare de terenuri agricole. „În Republica Moldova 70% sunt terenuri agricole. Respectiv, agricultorii ar trebui să renunțe la o parte din ele.”

Foto: Facebook/ Centrul Național de Mediu

Citește mai departe

Economie

3 decizii noi luate astăzi de Guvern pentru susținerea cetățenilor

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pe durata stării de urgențăajutorului bănesc acordat familiilor defavorizate se va majora de la 1107 lei până la 1300 lei, iar ajutorul pentru fiecare copil se va majora de la 553 le la 975 lei.

Totodată, în această perioadă statul va scuti de plată titularii de patentă, va reduce cota TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA și va amâna până la 25 iulie termenul de achitare taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea.

Acestea și alte măsuri sunt incluse într-un proiect de lege privind instituirea unor măsuri suplimentare de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență pentru care Guvernul și-a asumat astăzi răspunderea.Tot astăzi Guvernul a crescut  majorat plafonul de vârstă și a scăzut contribuția inițială pentru solicitanții la Programului Prima Casă și a aprobat inițierea negocierilor a unui împrumut de 30 milioane de euro de la BEI. 

PE LUNG

Astfel, proiectul de lege pentru care Cabinetul de Miniștri și-a asumat răspunderea prevede:

 Pentru susținerea cetățenilor 

Majorarea ajutorului de șomaj, suma minimă fiind propusă de 2775 lei. În prezent aceasta este de 1689 lei. Ajutorul de șomaj în sumă de 2775 lei este prevăzut și pentru persoanele ce se înregistrează în calitate de șomeri, dar care nu corespund criteriilor de acordare a ajutorului de șomaj. În prezent, persoana care se înregistrează în calitate de șomer, dar nu întrunește criteriile de acordare a ajutorului, nu beneficiază de plăți. 

Pentru susținerea familiilor defavorizate se va  majora venitul lunar minim garantat de la 1107 lei până la 1300 lei. De asemenea, pe perioada stării de urgentă și va majora cuantumul venitului lunar minim garantat pentru fiecare copil de la 50% (553 lei) la 75% (975 lei). 

Pentru susținerea activității de întreprinzător:

Subvenționarea cheltuielilor legate de achitarea salariului/indemnizației în cazul șomajului tehnic sau staționării, 100%/60% impozite şi contribuții aferente salariilor/indemnizațiilor achitate, în dependență de motivul sistării activității. Adică, s-a decis subvenționarea integrală din bugetul public a impozitelor salariale în cazul angajaților, activitatea cărora a fost sistată, urmare a deciziilor în cadrul stării de urgență. Pentru angajații agenților economici afectați indirect vor fi recuperate 60% din impozitele salariale.

Scutirea de plata pentru patentă a titularilor de patentă care și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență.

Restituirea contribuțiilor sociale în sumă fixă pentru titularii de patentă, persoanelor care practică activitate independentă, întreprinzători individuali care și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență;

 Reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA.

Amânarea până la 25 iulie a termenului de achitare taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea conform Deciziilor Comisiei Situații Excepționale.

Pentru implementarea respectivelor măsuri va fi necesar alocarea suplimentară a 816 milioane lei. Starea de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost instituită pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020,

Precizăm că, potrivit Constituției, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege. Dacă în termen de trei zile nu este depusă și votată o moțiune de cenzură,proiectul de lege se consideră adoptat.

Programul „Prima casă”- vârsta solicitanților extinsă de la 45 ani la 50 ani

Tot astăzi, Guvernul a aprobat de modificare a Legii referitoare la Programul de stat „Prima casă”. Potrivit acestuia, plafonul de vârstă a solicitanților a fost majorat de la 45 până la 50 de ani. Totodată, a fost redusă cota participației proprii la procurare de la 10% la 5% din costul imobilului.

De asemenea, a fost eliminată condiția lipsei imobilului în proprietate pentru cei care aplică la acest program. Astfel, a fost eliminată condiția privind lipsa imobilului sau spațiului locuibil, deținut în proprietate, nu mai mare de 9mp2 per membru de familie, fiind oferită posibilitatea  de a accede în program pentru persoanele fizice care dețin imobil în proprietate, dar vor să-și îmbunătățească condițiile de trai..

De la lansarea, în martie 2018, a Programului de stat „Prima Casă” până în prezent au fost procurate 4 019 locuințe.

Încep negocierile BEI privind contractarea unui împrumut de 30 milioane Euro

Tot astăzi, Guvernul a aprobat inițierea negocierilor pentru semnarea contractului de finanțare între RM și Banca Europeană de Investiții a proiectului „Eficiență energetică în RM”. În cadrul acestui contract, BEI va acorda un împrumut RM în valoare de 30 milioane euro pentru realizarea proiectului , valoarea totală a căruia este de 75 milioane euro.

30 milioane sunt un credit din partea BERD și un grant de 15 milioane euro oferit de Platforma de Investiții pentru Vecinătate a Comisiei Europene. Perioada de implementare a proiectului începe în trimestrul III al anului 2020 și se încheie în trimestrul III, 2024.

 Principala categorie de beneficiari ai proiectului urmează să fie instituțiile publice, și anume instituțiile publice „guvernamentale” de importanță națională (cele de menire socială, precum sunt spitalele republicane/ de interes național) și instituțiile publice (de importanță socială) de importanță locală/ municipală (grădinițe, școli, spitale municipale și raionale). 

Proiectul urmează a fi realizat în două faze, și anume:  Faza I – cu accent pe instituțiile guvernamentale (spitale), cu un buget aproximativ 60 milioane euro, cu acoperire egală din partea BERD și BEI;  Faza II – cu accent pe autoritățile administrației publice locale (APL), în limita solicitărilor din partea acestora, cu un buget de cca. 15 milioane euro. 

Autoritățile de la Chișinău așteaptă ca în urma implementării proiectului să fie renovate suprafețe cuprinse în intervalul 1-1,1 milioane m2 de spații ale clădirilor publice (ce ar corespunde, estimativ, unei ponderi de 3-4% din suprafața totală a clădirilor publice), în mare parte instituții spitalicești de importanță națională/ republicană. 

Astfel, conform studiului de prefezabilitate, se prevăd următoarele economii de energie/monetare:  Economii de energie electrică – 16,8 GWh/ an (corespunde consumului anual de energie electrică a 16 Spitale republicane);  Economii de energie termică – 55,3 GWh/ an (corespunde consumului anual de energie termică a 4 Spitale republicane); Economii monetare – 5,2 milioane euro/ an;  Durata simplă de recuperare a investiției – 15,3 ani.

Citește mai departe

Economie

Guvernul anunță cum vor fi susținuți agenții economici în timpul pandemiei

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Suspendarea vizitelor fiscale, amânarea achitării impozitelor de venit, reeșalonarea creditelor ipotecare pentru persoane fizice, etc. Acestea sunt câteva dintre măsurile pe care și le-a propus guvernul să le întreprindă pentru a sări cu o mână de ajutor agenților economici care suferă pierderi mari din cauza stării de urgență din țară.

PE LUNG

După ce mai multe țări au luat măsuri concrete pentru susținerea agenților economici, a venit și rândul guvernului din Republica Moldova. Astfel, după 11 zile de la începerea răspândirea COVID-19 în Moldova și două zile după ce a fost anunțată starea de urgență, premierul Ion Chicu a făcut lista măsurilor ce vor fi luate pentru a ajuta agenți economici în timp de pandemie.  „Lista de acțiuni ar putea fi completată pe parcurs, în funcție de evoluția lucrurilor din țară”, a menționat Chicu.

Aceste măsuri presupun:

amânarea achitării impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător, pentru perioada de până la data de 25 iunie 2020;

amânarea declarării și achitării impozitului pe venit pentru anul 2019 de către întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești, neplătitori de TVA, cu până la 3 salariați și de către agenţii economici – amânarea este până la 25 aprilie 2020;

reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA, începând cu 1 mai 2020;

introducerea moratoriului asupra tuturor controalelor de stat până la data de 1 iunie 2020. În caz de extindere a Stării de urgență, acest termen va fi prelungit;

suspendarea vizitelor fiscale;

anularea obligativității efectuării auditului obligatoriu al situaților financiare individuale pentru anul 2019, cu excepția entităților de interes public;

– oferirea posibilității băncilor comerciale de a reeșalona creditele ipotecare pentru persoanele fizice;

– măsuri adiționale de stimulare a băncilor comerciale pentru a oferi credite economiei și cetățenilor la condiții mai avantajoase, inclusiv prin revederea spre diminuare a ratei de bază;

majorarea cuantumului compensației din bugetul de stat a beneficiarilor de credite Prima Casă.

majorarea cu 150 mln.lei a Fondului de Intervenție a Guvernului, pentru oferirea unor garanții pentru creditarea bancară a unor entități economice strategice, în caz de necesitate (mecanism similar fondului de garantare oferit de Guvern prin programul prima Casă).

De asemenea, începând de mâine, 20 martie, agenții economici pot adresa întrebări la Centrul Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat (080001525). Centrul va funcționa 24/24.

Andrei Crigan, economist și consultant în afaceri, spune că întreprinderile mici și mijlocii sunt supuse, în aceste condiții de pandemie, la venituri mai mici. Pe deasupra, pe aceste companii se pune presiune din partea costurilor fixe cum sunt chirie, utilități, salarii. Potrivit economistului, mediul de afaceri trebuie să-și facă planuri de criză. Ei trebuie să-și analizeze activitatea, să vadă unde ar putea avea pierderi majore, să taie costurile care nu sunt prioritare, să reducă la maxim pierderile, să negocieze tot ce înseamnă comerț, deservire, trebuie să-și asigure accesul la materia primă, să negocieze condiții.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social12 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930