Connect with us
"
"

Social

În luna septembrie va demara proiectul SMURD – 2. Ce presupune acesta

Publicat

pe

PE SCURT

În luna septembrie va demara proiectul SMURD – 2. Acesta are ca scop crearea unei zone mai sigure de cooperare transfrontalieră România – Moldova, prin îmbunătățirea infrastructurii SMURD și creșterea nivelului de pregătire a specialiștilor.

SMURD-2 prevede reconstrucția și operaționalizarea a două puncte de operare SMURD în localitățile Ungheni și Cantemir, precum și construcția a patru platforme autorizate de aterizare – decolare pentru elicopterele SMURD în preajma a 4 spitale din țară, la Chișinău, Bălți și Cahul.

PE LUNG

Proiectul are o valoare totală de 10 milioane de euro, grant oferit de Comisia Europeană pentru implementarea acestuia.

Modalitățile de intensificare a cooperării dintre subdiviziunile de situații de urgență din Republica Moldova și România au fost discutate astăzi de prim-ministra Maia Sandu și Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne al României și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

Maia Sandu a accentuat colaborarea eficientă cu statul vecin în implementarea proiectului SMURD în țara noastră, menționând că acesta s-a dovedit a fi un proiect apreciat de cetățeni.

La ședință participanții au mai făcut schimb de opinii privind posibilitatea lansării unui proiect-pilot la Cahul, care prevede integrarea tuturor serviciilor de urgență într-o singură unitate.

De asemenea, s-a discutat despre avantajele creării în Republica Moldova a unui sistem de avertizare a populației prin telefonie mobilă pentru a informa cetățenii despre potențialele situații de urgență.

În această ordine de idei, părțile au mai exprimat reciproc interesul și dorința pentru a crește capacitatea comună de intervenție a salvatorilor din zona de frontieră moldo-română, fiind asigurată fără dificultăți trecerea autospecialelor la frontieră.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

Ce legătură au brutarii singalezi alungați din România cu Maia Sandu în 2016

Publicat

pe

PE SCURT

Doi bărbați singalezi, veniți din Sri Lanka să muncească într-o brutărie din comuna Ditrău, județul Harghita, România au ajuns săptămâna trecută în atenția presei după ce localnicii au protestat împotriva angajării celor doi. Ei se tem că imigranții le vor pune în pericol siguranța și tradițiile culturale ale comunității. 

Cazul a ajuns să fie numit „scandalul rasist din Ditrău”. Inspectoratul de Poliție Județean Harghita a deschis dosar penal în rem pentru incitare la ură sau discriminare. Ulterior, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a autosesizat în acest caz.

PE LUNG

Proprietarul brutăriei a propus, inițial, să îi mute pe cei doi din procesul de producție. Dar localnicii nu s-au mulțumit și au cerut ca cei doi singalezi să fie dați afară. Totuși, proprietarul brutăriei a decis să îi lase la postul de muncă unde au fost angajați.

Bărbații din Sri Lanka au fost aduși în România după ce proprietarul brutăriei nu a reușit să găsească forță de muncă acasă. Înainte de scandal, planificau să mai ia cinci angajați, încă unul din Sri Lanka și patru din Nepal. Dar, acum ei și-au luat angajamentul să nu-i mai aducă în România dacă în următoarele șase luni vin șase brutari calificați din comună. 

Frica de „imigranții care vor pune în pericol siguranța și tradițiile culturale ale comunității” a influențat și rezultatele alegerilor prezidențiale din 2016, din Republica Moldova, când a fost răspândită minciuna despre „cei 30 de mii de sirieni pe care urma să-i aducă Maia Sandu dacă devenea președintă”. 

Ziarul de Gardă a scris despre cum a evoluat minciuna cu sirienii: de la un site de pamflete, la cea mai urmărită televiziune din țară. „Angela Merkel, cancelarul Germaniei, i-a promis Maiei Sandu sprijinul ei și al Partidului Popular European, iar Sandu, în schimb, dacă va ajunge președinte, ar urma să primească în Moldova 30 000 de refugiați sirieni”, tiraja atunci. 

De fapt, în acea campanie electorală s-a văzut cât de răspândite sunt prejudecățile în societatea moldovenească prin atitudinea sexistă a lui Igor Dodon față de Maia Sandu, declarația episcopului Marchel Episcopul Marchel că „Maia Sandu are peste 40 de ani și încă nu e căsătorită și nu are copii”. (Curtea Supremă de Justiție a pronunțat pe 3 iulie 2019, o hotărâre definitivă în procesul de judecată intentat de Maia Sandu împotriva Episcopului de Bălți, Marchel. Episcopul a admis discriminarea în bază de sex și statut marital al reclamantei Maia Sandu. El a fost obligat să plătească suma de 20 000 de lei” cu titlu de prejudiciu moral pentru admiterea discriminării”.)

Foto principală: Aktual24

Citește mai departe

Social

Oamenii care mișcă munții din loc vor fi premiați în cadrul unui concurs

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Tinerii antreprenori și mici comunități adunate în jurul obiectivului comun de îmbunătățire a spațiului lor de trai, organizații ale societății civile care luptă pentru transparență și corectitudine sunt dați în căutare. Este vorba despre cea de-a doua ediție a concursului „Champions of Change” care continuă să promoveze povești de succes și să stimuleze mai multe inițiative publice. 

La concurs mai pot participa și comunități academice care lucrează asupra unor idealuri de anvergură, atât acasă, cât și în întreaga comunitate europeană. Astfel, competiția este deschisă tuturor cetățenilor Republicii Moldova, din țară și diaspora, care au avut rezultate remarcabile în activități comunitare și/sau de interes public pe parcursul anului 2019. Cei 15 finaliști ai căror inițiative și proiecte realizate pe parcursul anului 2019 au avut impact și continuitate vor primi trofeul din bronz Champion of Change.

PE LUNG

Gala Premiilor Champions of Change va fi organizată pe 10 Aprilie 2020, când trei, cele mai bune inițiative vor fi premiate cu granturi și sprijin financiar din partea partenerului Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, FNF, pentru un nou proiect sau inițiativă.

Până atunci  LID Moldova anunță perioada de aplicare deschisă și încurajează doritorii să participe la concurs pentru a câștiga cele trei premii de a câte 1000 euro fiecare. Concursul se desfăşoară online în perioada 20 ianuarie – 20 februarie 2020. Regulamentul poate fi accesat pe website-ul și pe pagina de Facebook a LID Moldova.

În prima etapă de jurizare se vor alege maxim 15 finaliști dintre toți cei înscriși la concurs. 

Membrii juriului desemnați de echipa LID Moldova vor alege în calitate de câștigători pe oricine consideră relevant conform următoarelor criterii:

  • Inițiativele sau proiectele candidatului (realizate în anul 2019) au impact și continuitate în societate;
  • Creează, promovează standarde și așteptări noi în domeniul de activitate;
  • Integritatea și reputația personală și profesională este ireproșabilă;
  • Este deschis să coopereze și să susțină inițiativele similare sau conexe, inclusiv prin schimb de experiență și mentorat;
  • Persoana este dedicată apărării și promovării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și valorilor democratice.

„Viitorul este în mâinile celor care acționează și își asumă responsabilități, indiferent de circumstanțe sau contexte politice. Celor care în pofida provocărilor și eșecurilor, merg înainte, reușesc și încurajează noi schimbări. Ei sunt adevărații campioni”, menționează organizatorii. 

Toți participanții la concurs vor fi  invitați la Gala de decernare a premiilor, în cadrul căreia campionii desemnați de juriu vor primi statueta din bronz „Champion of Change”. Cele mai bune inițiative vor fi premiate cu granturi și sprijin financiar din partea partenerului Friedrich Naumann Foundation for Freedom pentru o inițiativă sau proiect nou.

Citește mai departe

Social

Peste 1600 de terenuri din Moldova, contaminate. Ce zic specialiștii?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mai mult de 1600 de terenuri pe întreg teritoriul țări sunt contaminate cu poluanți organici persistenți și produse industriale. Aceasta în condițiile în care în țară sunt 23 de depozite de substanțe toxice. De asemenea, există teritorii cu stocuri de pesticide perimate, a căror cantitate se estimează la peste 200 de tone fracție solidă și peste 88 de tone fracție lichidă. Datele au fost prezentate de președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică Chiril Moțpan.

Parlamentarul a menționat că a transmis o solicitare privind acordarea unui sprijin NATO pentru evacuarea pesticidelor periculoase din R. Moldova. Experții în domeniu susțin că suprafața exactă a terenurilor contaminate ar putea fi stabilită în urma unor analize a solului din zonele respective. Totodată, ei susțin că lansarea unui proiect realizat de NATO, similar celui care a fost realizat în Moldova în anii trecuți, ar fi remediat situația.

PE LUNG

Chiril Moțpan: Avem o problemă gravă

„Această problemă există pe tot teritoriul R. Moldova. Mai mult de 1 600 de terenuri sunt contaminate cu pesticide din categoria poluanților organici persistenți și produse industriale. Suprafața terenurilor contaminate constituie circa 3,336 milioane de metri pătrați. Aceste substanțe se extind și în apele subterane”, a declarat astăzi Moțpan, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Parlament.

Deputatul a menționat că o asemenea situație se atestă și în localitatea Hârbovăț, raionul Anenii Noi, unde există o cantitate impunătoare de substanțe toxice, pesticide și recipiente cu chimicale periculoase.

Chiril Moțpan a spus că o problemă este și lipsa asigurării pazei celor 23 de depozite de substanțe toxice. „Problema este de gravitate mare. Majoritatea dintre aceste depozite nu sunt luate sub supravegherea statului, sunt deteriorate și există un risc enorm să fie otrăvite terenurile, apele freatice, iar în final să sufere oamenii”, a spus deputatul.

El a smenționat că a discutat problema în cadrul unei întrevederi cu Kristina Baleisyte, șefa Oficiului de legătură NATO în R. Moldova, solicitând sprijinul al NATO pentru evacuarea pesticidelor periculoase din R. Moldova.

Substanțe care nu se descompun nici în 100 de ani

Ecologistul Vladimir Garaba a declarat că, cel mai probabil, este vorba despre terenurile pe care în trecut s-au păstrat pesticidele, fostele depozite de păstrare a pesticidelor.

„În Republica Moldova fiecare localitate avea câte un depozit sau două, ele ocupau 20-30 de ari. Probabil așa s-au adunat 1600 de terenuri. Anume teritoriile acelea au fost controlate și încă mai conțin cantități uneori serioase de poluanți organici persistenți. În primul rând este DDT, hexaloran, care se păstrau 45-50-60 ani în urmă și care nu au mai fost folosite”.

El a menționat că, în anumite locuri, unii oameni au cumpărat și privatizat terenurile unde au fost depozitele de pesticide și le-au inclus în circuitul agricol, iar produsele crescute aici prezintă un risc. „Majoritatea substanțelor sintetice organice se descompun, dar cele care conțin cloruri organici, sunt deosebit de persistente, ele nu se descompun timp de zeci chiar și sute de ani. Descompunerea este foarte lentă. Dacă au fost plantate culturi agricole pe aceste terenuri atunci cu siguranță poluanții au pătruns în acestea”.

Vladimir Garaba a opinat că singura soluție de remediere a problemei ar fi realizarea unui proiect cu finanțare externă, de exemplu cum a fost în anii trecuți, cu ajutorul NATO. Aceasta se întâmplă pentru că noi nu avem în țară utilaje pentru a neutraliza pesticidele rămase.

Maxim Brumă, inspector principal la Inspectoratul pentru protecția mediului, a menționat că, totuși, suprafața terenurilor contaminate este puțin mai mică, aceasta pentru că, cu sprijinul financiar al NATO, în anii trecuți a fost evacuată o cantitate masivă de pesticide. „Din anumite motive au mai rămas o anumită cantitate de pesticide care nu a fost evacuată în anii trecuți. Poate fi vorba despre vreo 50 tone pe tot teritoriul țării. Sunt pesticidele din perioada sovietică, dar și cele aduse în anii 90, însă termenul acestora a expirat”, a explicat el.

Potrivit specialistului, aceste pesticide nu pot fi cântărite, pentru că este necesar ca persoanele care vor merge la fața locului să fie dotate cu echipament corespunzător. În plus, pesticidele trebuie reambalate. Bruma a mai explicat că unii agenți economici au importat o cantitate mai mare de pesticide și nu le-au utilizat, iar, pentru că acestora le-au expirat termenul, au fost catalogate drept deșeuri.

La fel ca și deputatul Chiril Moțpan și ecologistul Vladimir Garaba, Maxim Brum susține că pentru evacuarea și neutralizarea pesticidelor este necesar sprijin financiar extern, cum ar fi cel acordat anterior de NATO. Totodată, el a opinat că, chiar dacă sprijinul va fi acordat, acest lucru va fi posibil nu mai devreme de anul viitor. „Până atunci, trebuie de restricționat accesul la depozitele cu pesticide, iar substanțele toxice trebuie să fi izolate pentru a nu fi afectate de precipitații”, a adăugat el, menționând că pentru a vedea starea de poluare a solului pe teritoriile respective, este necesară prelevarea probelor și o analiză de laborator a acestora.

Încă 4000 de tone de pesticide rămase

Precizăm că în anul 20013 în Moldova a demarat proiectul NATO/PpP privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase în Republica Moldova. Aceasta a fost implementat pe etape. Costul total al proiectului a fost de 2,2 milioane de euro, bani oferiţi de Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Polonia, România şi Turcia.

1269 de tone de substanțe chimice au fost adunate și transportate pentru distrugere în Polonia

În total, din perioada sovietică, pe teritoriul Republicii Moldova au rămas 7245 de tone de pesticide. Începând din anul 2003, 1269 de tone au fost ambalate, evacuate și distruse în Polonia, în cadrul proiectului NATO privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice în Republica Moldova. Iar 1976 de tone au fost evacuate și distruse în Franța, în cadrul altor proiecte finanţate de partenerii externi.

Pe teritoriul țării noastre mai rămân 4000 de tone de pesticide, înhumate la poligonul din satul Cişmichioi, UTA Găgăuzia. Autoritățile poartă discuții cu Agenția Cehă pentru Dezvoltare în vederea implementării unui proiect în valoare de 1 milion de euro, pentru evacuarea acestora.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

SocialO oră în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

Lifestyle7 ore în urmă

Cum alegi o fereastră termopan?

Cu toate că există o varietate mare de profile, cum ar fi VEKA, Salamander,Trocal, KBE, Aluplast, etc. să alegi un...

Social8 ore în urmă

Despre oameni, destine și deportări, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

La 6 iulie Republica Moldova își va aminti, din nou, de calvarul deportărilor. În această zi, în anul 1949, peste...

Social8 ore în urmă

2 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 252 cazuri noi de infectare și 11 decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EconomieO zi în urmă

Cât costă să mergi la psiholog

Ideea că doar oamenii cu probleme psihologice grave trebuie să meargă la psiholog este demult depășită. Astăzi oamenii înțeleg importanța...

SocialO zi în urmă

1 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 285 cazuri noi de infectare și patru decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

30 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 256 cazuri noi de infectare și nouă decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie3 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031