Ce îi face creativi pe laureații Premiului Nobel

PE SCURT

În lunga lor „călătorie” până la obținerea Premiului Nobel, fiecare laureat a privit o problemă într-un mod nou. Au folosit creativitatea pentru a rezolva problemele existente sau pentru a identifica noi frontiere, scrie nobelprize.org.

Creativitatea este ceva despre care mulți laureați vorbesc cu pasiune, iar unele sfaturi oferite de ei la acest subiect te pot surprinde cu adevărat. 

PE LUNG

May-Britt Moser este o psihologă și cercetătoare norvegiană, director fondator al Kavli Institute for Systems Neuroscience and Centre for the Biology of Memory (KI/CBM) de pe lângă Universitatea Norvegiană pentru Știință și Tehnologie din Trondheim. Este laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2014, „pentru descoperirea celulelor care constituie un sistem de poziționare în creier”.

Ea spune că lucrul care a ajutat-o cel mai mult în cercetările pe care le-a făcut a fost relaxarea. Moser spune că a considerat mereu că lucrul cel mai important este să „nu ascunzi copilul din tine și să-i permiți să exploreze lumea”. Încă de la o vârstă fragedă a amestecat munca cu joaca. Era mai mică cu 10 ani decât cei patru frați și de aceea își petrecea cea mai mare parte a timpului stând singură, pe câmpurile de la ferma părinților ei. Îi plăcea să studieze animalele și să-și stabilească sarcini precum observarea comportamentului melcilor în timp ce mâncau iarbă. În timp ce privea melcii și alte animale, mereu se întreba ce anume îi face să facă asta sau asta. 

În copilărie a reușit să-și dezvolte anumite abilități, pe care le-a șlefuit și la serviciu. „La fel cum un artist trebuie să fie extrem de priceput înainte de a-și permite să fie creativ, același lucru este valabil și pentru un om de știință. Primul pas către creativitate este de a deveni priceput în tehnicile științei”, spune ea.

Martin Chalfie este un neurobiolog american, născut în Japonia. El este laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, în anul 2008, pentru „descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi”.

Martin Chalfie vorbește, de asemenea, despre importanța jocului atunci când făcea „experimentele din weekend”. În laborator, sâmbătă, spune el, nici nu trebuia să le spui altora ce faci – ești liber să îți asumi riscuri, ceea ce te putea face descoperiri mari.

Paul Nurse este un genetician englez, fost președinte al Royal Society și director executiv și director al Institutului Francis Crick. El a fost distins cu premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în anul 2001, pentru „descoperirile de molecule de proteine care controlează diviziunea celulelor în ciclul celular”.

Laureatul în medicină a fost întotdeauna motivat de curiozitatea de a studia ceea ce îl interesează. Consideră că creativitatea se bazează atât pe logica precisă, cât și pe viziunea imaginii mai mari. Abilitatea sa de a vedea o perspectivă mai largă asupra operei sale provine în parte din faptul că este interesat de anumite domenii și citește foarte mult. El consideră că de foarte multe ori cel mai bun lucru este să combini două „piese” din peisaje diferite, pentru a obține ceva cu adevărat util și fascinant. De asemenea, remarcă el, trebuie mereu să-ți iei o mică pauză, pentru ca atunci când revii să vezi din alt unghi probema.

Tim Hunt consideră, la fel ca și May-Britt Moser, că experimentarea diferitelor culturi crește creativitatea. El sfătuie tinerii să călătorească și să lucreze în străinătate, chiar și pentru scurte perioade. Hunt a trăit o perioadă în Statele Unite ale Americii, unde a experimentat cu diferite materiale. În Marea Britanie lucrase la celulele de sânge de iepure și s-a extins pentru a folosi ouă de scoici. Încă folosind aceleași tehnici, a văzut lucrurile într-un mod nou.

Hunt, care a primit premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în 2001, a participat la mai multe conferințe, pentru a întâlni oameni din diferite culturi. Prima sa șansă de a lucra în SUA a venit atunci când a întâlnit un om de știință american, Irving London, la o conferință din Grecia. El a convins Londra să-i permită să lucreze în laboratorul său, apoi a luat trenul înapoi în Anglia. Trenurile din Iugoslavia erau foarte lente în 1966, iar când se întorcea în Cambridge, biletele la New York îl așteptau.

Elizabeth Blackburn este un biolog american de origine australiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 2009, pentru „descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și a enzimei telomerază.

Creativitatea este una dintre virtuțile pe care Elizabeth Blackburn le vede în oamenii de știință de succes. Ea subliniază că cercetătorii trebuie să fie pregătiți pentru evenimente imprevizibile și să fie oportuniști atunci când lucrurile nu merg așa cum au fost planificate. Pot exista moduri creative de a schimba o ipoteză sau un plan de cercetare, iar cei care se blochează riscă să-și piardă șansa de a obține un succes. Ea subliniază că creativitatea trebuie să fie potrivită cu rezistența. „Răspunsurile nu vor veni imediat și vor exista obstacole pe parcurs. Cu toate acestea, atunci când lucrurile nu funcționează, poate vom găsi răspunsuri și la alte întrebări”, spuen Blackburn. Ea dorește să sublinieze importanța flexibilității în modul în care oamenii se gândesc la idei – uneori asta înseamnă să dai drumul la prima idee și să intri dintr-un unghi diferit. Tinerii oameni de știință din laboratorul ei găsesc adesea acest lucru greu, dar cu un pic de încurajare descoperă adesea că o abordare alternativă poate aduce noi perspective, constată ea.

Premiul Nobel a fost creat de inventatorul dinamitei, omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), care, în testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an „sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității”.

Premiile Nobel sunt decernate de instituțiile:

  • Academia Regală de Știință din Suedia:
    • Premiul Nobel pentru Fizică
    • Premiul Nobel pentru Chimie
    • Premiul Nobel pentru Economie
  • Institutul Karolinska din Stockholm – Premiul Nobel pentru Medicină
  • Academia Suedeză – Premiul Nobel pentru Literatură
  • Un comitet alcătuit din 5 persoane alese de Parlamentul Norvegiei oferă Premiul Nobel Pentru Pace

Primele premii Nobel au fost acordate la 10 decembrie 1901, după moartea creatorului lor. Ele constau din: o medalie, o diplomă și o sumă, care la început a fost în valoare de 40.000 dolari SUA, iar apoi a crescut la 10.000.000 coroane suedeze (echivalentul de 933.001 de euro). În iunie 2012 Fundația Nobel a decis să reducă suma de bani la 8 milioane de coroane suedeze.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.