„Heeei!”, exclamă Gleb în timp ce dă buzna în „Labirintul Magic”, o  cameră plină cu tot felul de tuburi, mingiuțe, oglinzi, figuri, forme și lumină. Se duce direct la piesa de rezistență a încăperii: un tub colorat plin cu bule plutitoare și care scoate sunete liniștitoare. Băiețelul îmbrățișează obiectul ca pe un drag prieten.

Gleb are cinci ani și este unul dintre cei 20 de pici cu vârste cuprinse între 3 și 13 ani care frecventează camera cu elemente senzoriale pentru copiii cu dizabilități severe amenajată în incinta Seviciului de asistență psihopedagică din orașul Leova. Spațiul și-a deschis ușile pe 1 noiembrie și a fost amenajat de Asociația Obștească „Forța Susținerii”, din fonduri europene oferite în cadrul proiectului „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabile dintre societatea civilă și guvern”. Psihopedagoga sa, Maria, spune că în cazul copiilor cu deficiențe de dezvoltare, recuperarea prin terapie senzorială dă rezultate foarte bune. Micuții au nevoie de stimulare tactilă, vizuală, auditivă pentru a se relaxa și a căpăta abilități, dar și pentru a scăpa de anumite frici.

Copiii din localitățile raionului, dar și din oraș, vin aici de două ori pe săptămână. Fiecare sesiune de lucru durează 30 de minute și se desfășoară sub atenta supraveghere și îndrumare a unui psihopedagog. Salteaua cu vibrații, mingile senzoriale, discurile tactile, panourile luminoase cu oglinzi îi ajută pe micuți să se concentreze, să se calmeze, să învețe să stabilească un contact vizual, să reacționeze atunci când sunt chemați, să-și învețe părțile corpului și o mulțime de alte deprinderi care să le ofere un anumit nivel de independență.

„Avea 4 ani și nu vorbea deloc”

În camera senzorială se lucrează individual cu fiecare copil. Maria Feodorov, psihopedagogă, îi vorbește cu calm și dragoste lui Gleb, care este o bombă de energie. Piciul se privește în oglindă curios:

– Cine-i acolo, cum te cheamă?, îl întreabă Maria.

– Gleb…

– Câți ani ai?

– 5 ani.

– Am 5 ani, îl îndeamnă să pronunțe specialista. Băiețelul repetă.

– Cum îl cheamă pe tata?

– Pe tata îl cheamă Dima.

Cei doi trec apoi în fața unui panou luminos numit „Oglinda-Infinit”. Acesta dezvoltă imaginația, concentrarea, contactul vizual și îi predispune pe copii la interacțiune pozitivă.

„Arată-mi urechile”, îl îndeamnă Maria. Gleb își apucă urechiușele. „Arată-mi nasul, capul, buzele”, continuă femeia. Băiețelul își duce mâinile, pe rând, la nas, cap și gură.

„Aceste exerciții sunt extrem de importante. Copiii cu deficiențe de dezvoltare pot părea agitați, supărați, pentru că au dureri fizice pe care nu le pot exprima. Ei trebuie să-și cunoască părțile corpului pentru ca să poată transmite celor din jur ce îi deranjează”, explică psihopedagoga. „Gleb este entuziasmat de fiecare dată când intră în această cameră, e super bucuros tot timpul!”, adaugă ea.

Acest fapt îl confirmă și Iulia, mămica băiețelului cu autism. „El avea patru ani și nu vorbea deloc. Înainte de a veni la centru, era foarte retras. Stătea pe scaun, se uita într-un punct și gata. Încet, încet a făcut progrese. Echipamentul senzorial îl predispune la comunicare”, povestește tânăra.

Copiii devin mai deschiși și curajoși

După Gleb, în cameră intră Bogdana, o fetiță de nouă ani cu elemente de autism. Se îndreaptă către o lampă mică în care plutesc bule. Bogdana le privește concentrată, iar psihopedagoga spune că această activitate o ajută să mențină un contact vizual și îi sporește atenția. Apoi ambele se așază în fața unui panou cu diferite ușițe, în spatele cărora se ascund felurite imagini. „Îți amintești unde-i pisica?”, o întreabă Maria. Fetița își amintește și deschide exact ușița în spatele căreia se ascunde imaginea unei pisici. Este o reușită pe care psihopedagoga o laudă cu bucurie. Acest panou îi ajută pe copii să-și îmbunătățească memoria.

„Bogdana se exprimă cu greu și întâmpină dificultăți în a comunica. Orele petrecute la centru o ajută să fie mai deschisă și curajoasă. Astăzi, de exemplu, mi-a povestit că pisica ei a prins un șoarece și că ea nu se teme de șoareci. Deci, ea a început să povestească și să utilizeze pronumele «eu». Până nu demult, Bogdana vorbea despre ea la persoana a treia”, menționează Maria.

Mama fetiței, Natalia spune că micuța este talentată la desen. „Are o memorie vizuală foarte bună. E suficient să vadă o singură dată o imagine și o va reproduce foarte bine”, povestește aceasta. Printre desenele Bogdanei, găsim o nuntă a unor pisici, peisaje sau o copilă care plânge.

„Ea nu era sociabilă, nu prea vorbea, nu se atașa de oameni. De când vine la centru, a devenit mai comunicativă. Acum își exprimă gândurile”, precizează Natalia. Fetița are autism înalt funcțional. Este independentă și merge la o școală obișnuită unde are o experiență foarte plăcută. „Colegii o adoră! Au grijă de ea și o susțin! Este și meritul profesoarei sale, pentru că a făcut-o pe Bogdana să pară specială în ochii celorlalți copii. Ei o admiră pentru că ea desenează bine și toți stau în rând să le facă portrete”, spune cu bucurie mămica fetei.

Interesul copiilor față de obiectele senzoriale

Camera cu elemente senzoriale este frecventată și de Marius, un băiețel de nouă ani, diagnosticat recent cu autism infantil. Acesta stabilește foarte greu contacte cu oamenii.

Și în cazul lui Alexandru, un băiețel de șase ani care are elemente de autism, camera cu obiecte senzoriale s-a dovedit a fi un loc benefic pentru liniștea și dezvoltarea sa. Mămica acestuia, Silvia, mărturisește că piciul ei este fascinat de tubul cu bule.

„Când vine aici, se duce direct acolo și-l pupă, și-l cuprinde. Se vede că-i face bine. Îi mai plac discurile tactile, perna vibratoare și oglinzile. Alexandru intră greu în contact cu obiecte străine. Faptul că este interesat de obiectele senzoriale reprezintă un succes”, explică femeia.

Cum funcționează elementele senzoriale

Tubul cu bule este elementul principal al camerei cu elemente senzoriale. „Toți copiii cu autism să îndreaptă, în primul rând, spre el. Sunetul bulelor liniștește și calmează. Se uită în oglinzile din jurul tubului și învață să se prezinte. Astfel, acest element îi stimulează vizual, dezvoltă competențele cauză-efect, pentru că dacă bați din palme, tubul își schimbă culoarea. De asemenea, scade anxietatea, ajută în gestionarea fricii și agresivității”, explică psihopedagoga Maria Feodorov.

Fibrele optice colorate oferă senzații tactile foarte plăcute și relaxante, încurajează jocul, îi învață pe copii că nu trebuie să se teamă de lumină.

Panoul-luminos „Oglinda-Infinit” oferă o senzație de intrare în tunel, le dezvoltă imaginația, concentrarea, îi deschide spre comunicare și interacțiune pozitivă, dezvoltă contactul vizual.

Panoul tactil „Motricitate fină” oferă stimulare tactilă, vizuală, auditivă, înțelegerea cauzei și efectului, dezvoltarea motricității fine și îi ajută pe copii să facă legături cu obiecte și vietăți din viața reală.

Discurile tactile pentru tălpi oferă stimulare vizuală, tactilă, încurajează comunicarea orală, dezvoltă atenția și memoria.

Panoul cu patru oglinzi convexe dezvoltă spiritul de observație, curiozitatea și ajută la conștientizarea corporală.

Salteaua cu vibrații oferă relaxare pentru trup și minte, calmează, intensifică circulația sangvină și schimbul metabolic.

Mingile senzoriale cu lumini, setul senzorial lichid „cascada curcubeu”, cuburile senzoriale dezvoltă nivelul de concentrare, încurajează comunicarea verbală, dezvoltă spiritul de observație și imaginația.

Fiecare dintre aceste obiecte poate fi utilizat în diferite exerciții și sarcini după placul și creativitatea psihopedagogului. „Echipamentul poate fi folosit în multe feluri și de fiecare dată încerc să-i găsesc noi utilități. În plus, trebuie să-mi dau seama ce funcționează la fiecare dintre copii, să găsesc cheița către atenția lor. Lucrăm mult la una și aceeași activitate ca aceasta să fie bine învățată și întipărită în mintea micuților. Noi începem chiar de la noțiuni simple: sus, jos, sub masă, pe masă, pentru că părinții nu pun accent pe ele, tocmai pentru că sunt noțiuni atât de simple”, explică Maria Feodorov.

Cât a costat echipamentul senzorial

Proiectul „Camera cu elemente senzoriale pentru copiii cu dizabilități severe «Labirintul Magic» este finanțat din fonduri europene, cofinanțat de Fundația Soros-Moldova și dezvoltat cu sprijinul Asociației Keystone Moldova și altor parteneri.

„Grantul obținut este de 23 800 Euro. Am început implementarea proiectului de la 1 februarie și îl finalizăm în ianuarie anul viitor. Durabilitatea proiectului este asigurată de consiliul raional. Respectiv, începând de anul viitor, de gestionarea acestui centru se vor ocupa autoritățile publice locale, prin intermediul Serviciului de Asistență Psihopedagogică”, spune directoarea proiectului Aurelia Nucă.

Angela Prepeliță este asistentă de proiect și mărturisește că alegerea celor 20 de beneficiari a fost foarte dificilă. „Am vizitat multe familii și am dus o luptă interioară pentru a-i alege pe cei aflați în situațiile cele mai complicate. Fiecare copil are un raport de evaluare în care este indicat nivelul lor de dezvoltare pe diferite domenii. În baza acestora au fost elaborate planurile de intervenție individuale. La fiecare trei luni se îndeplinește o fișă de monitorizare, pentru ca să vedem care este progresul lor”, explică aceasta.

(function(d){var js, id=”pikto-embed-js”, ref=d.getElementsByTagName(“script”)[0];if (d.getElementById(id)) { return;}js=d.createElement(“script”); js.id=id; js.async=true;js.src=”https://create.piktochart.com/assets/embedding/embed.js”;ref.parentNode.insertBefore(js, ref);}(document));

Mai mult, în cadrul proiectului, a fost organizat un grup de lucru pentru educația incluzivă în componența căruia intră reprezentanții mai multor direcții și specialiști, astfel încât să poată acționa pe mai multe planuri. În plus, a fost organizat și un grup de sprijin pentru părinți. Scopul acestuia este instruirea, informarea și consilierea lor psihologică.

Toate mămicile se arată bucuroase de oportunitatea de a lua parte la aceste întâlniri. Ele spun că astfel își dau seama că nu sunt singure, că și alți părinți se confruntă cu probleme similare. „Ne-am împrietenit. În mare parte suntem casnice, așa că aceste întrevederi sunt ca o ieșire cu prietenele. Discutăm, învățăm, ne informăm și chiar ne relaxăm. Este un fel de terapie”, afirmă mamele.

Acest articol este publicat în cadrul proiectului ”Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și guvern”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat și implementat de Fundația Soros-Moldova în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova, Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova.