În Republica Moldova, patru din zece copii cu vârsta sub zece ani au deja un cont pe rețelele sociale, iar două treimi dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani accesează zilnic Internetul. Telefonul este dispozitivul de pe care marea majoritate a acestora se conectează la rețeaua virtuală. Acestea, dar și alte date privind siguranța copiilor pe Internet, se conțin într-un studiu național realizat la inițiativa Centrului Internațional „La Strada”.
Potrivit cercetării, unul dintre cele mai riscante comportamente ale copiilor online este transmiterea imaginilor foto și video intime. Aproape 82 la sută dintre copii au transmis pe parcursul ultimelor 12 luni, prin intermediul Internetului, diverse mesaje, fotografii sau înregistrări video. Dintre aceștia, fiecare al cincilea adolescent de 14-15 ani a primit pe Internet fotografii, înregistrări video cu conținut sexual, iar la 16,8% li s-au solicitat astfel de lucruri. Datele cercetării mai atestă că de obicei adolescentul care a primit astfel de informații, nu a avut doar o singură experiență de acest fel.
Alarmantă, spun autorii documentului, este și tendința copiilor de 12-15 ani de a se întâlni cu persoanele cunoscute în mediul online. Astfel, fiecare al doilea copil recunoaște că s-a întâlnit în viața reală cu persoane pe care inițial, le-a cunoscut doar pe Internet, lucru pe care majoritatea dintre ai spun că l-au regretat.
Datele indică faptul că extrem de puțini copii și adolescenți – doar nouă la sută se adresează părinților sau unui adult cerându-i sfatul atunci când primesc solicitări de a transmite informații cu caracter sexual. „Trei din patru adolescenți blochează persoanele care le solicită să transmită informații cu caracter sexual, 17 la sută comunică despre astfel de situații cu prietenii și le cer sfaturi acestora, iar 11 la sută trimit ce li s-a solicitat”, susține Diana Cheianu, autoare a cercetării.
La fel, 8,6% din totalul copiilor cu vârsta de 14-15 ani au expediat fotografii, înregistrări video care să prezinte corpul lor sau părți ale corpului goale, în ultimele 12 luni. Cei care au realizat astfel de acțiuni, o fac din diverse motive: consideră aceste acțiuni normale fiind într-o relație, din curiozitate, dar și pentru că „nu este vreo problemă dacă în fotografie nu se vede fața”. Au fost și adolescenți care au menționat că au întreprins aceste acțiuni fiind amenințați că fotografiile, înregistrările video trimise anterior sau discuțiile cu caracter sexual vor deveni publice.
Îngrijorător este faptul că adolescenții au cunoștințe sumare despre comportamentele riscante online. Practic, fiecare al cincilea adolescent, cu vârsta 12-15 ani, spune că nu cunoaște nimic despre siguranța online, în timp ce restul au doar cunoștințe sumare. Fiind întrebați despre modalitățile în care părinții îi informează despre riscurile online, majoritatea copiilor au menționat că, de obicei, părinții le citesc „lecții moralizatoare” sau acționează extrem – își izolează copiii de la comunicare, le iau laptopurile, tabletele etc.
În aceste condiții, spun autorii cercetării, mulți copii, neinformați fiind, sunt pradă ușoară pentru persoanele rău intenționate. „Ce nu înțeleg unii părinți este că abuzatorii nu au apărut acum și nici nu s-au înmulțit odată cu Internetul. Persoane rău intenționate au existat din totdeauna, doar că s-au adaptat noilor realități și unii dintre ei acum acționează online. Nu trebuie să ne fie frică de Internet, care utilizat la întreaga capacitate este în primul rând un excelent instrument de dezvoltare a copilului. Doar că, așa cum le spunem celor mici cum să treacă strada în siguranță, așa trebuie să îi învățăm și reguli elementare de siguranță pe Internet”, este convinsă Ana Revenco, președinta Centrului Internațional „La Strada”.
În contextul Zilei Siguranței Copiilor pe Internet, Centrul Internațional „La Strada” va desfășura mai multe activități dedicate copiilor, părinților, profesorilor și altor profesioniști cu privire la siguranța copiilor online. În majoritatea lor, activităților vor viza riscurile transmiterii de către copii a imaginilor foto sau video intime, precum și a comunicării online pe teme cu caracter sexual – numit „sexting”, precum și riscului întâlnirilor în offline cu persoane cunoscute online.
